Noile recomandări, publicate recet în CA: A Cancer Journal for Clinicians, revista de specialitate a organizației medicale, vizează aproximativ o treime dintre adulții eligibili pentru screening, dar care, în acest moment, nu se testează în niciun fel.
Cancerul colorectal rămâne una dintre marile cauze de boală și deces oncologic la nivel mondial. Cele mai recente estimări GLOBOCAN, pentru anul 2022, indică aproximativ 1,93 milioane de cazuri noi și peste 904.000 de decese în lume. La nivel global, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent diagnostic oncologic și a doua cauză de deces prin cancer, după cancerul pulmonar. Incidența este mai ridicată în Europa, Australia și Noua Zeelandă, iar mortalitatea atinge cele mai mari rate în Europa de Est.
Citește șiO toxină bacteriană ar putea explica explozia cancerelor colorectale la tineri. Expunerea are loc înaintea vârstei de 10 aniCe aduce nou ghidul american și ce se aplică în România
În SUA, vârsta de la care trebuie început screeningul rămâne 45 de ani pentru adulții cu risc normal, iar testarea continuă până la 75 de ani la persoanele cu o speranță de viață mai mare de zece ani. Între 76 și 85 de ani, decizia se ia împreună cu medicul. Peste 85 de ani, sau atunci când speranța de viață scade sub un deceniu, testarea nu mai este recomandată.
Colonoscopia rămâne investigația prin care pot fi depistați și îndepărtați polipii înainte să devină cancer. Ghidul include însă mai multe variante pentru prima etapă de screening, inclusiv teste din scaun și un test de sânge care caută fragmente de ADN tumoral în circulație. Noutatea ține de extinderea listei de opțiuni: pe lângă testele clasice din scaun, sunt incluse variante mai noi, care detectează atât sânge ocult, invizibil cu ochiul liber, cât și markeri moleculari.
Indiferent de testul ales, regula rămâne aceeași. Dacă rezultatul este pozitiv, iar testul inițial nu a fost colonoscopie, următorul pas trebuie să fie colonoscopia. Ghidul recomandă ca aceasta să fie făcută, ideal, în cel mult șase luni, pentru ca procesul de depistare să fie încheiat corect.
În România, screeningul cancerului colorectal vizează, în principal, bărbații și femeile între 50 și 74 de ani. Persoanele cu risc mediu primesc test imunochimic fecal, FIT, iar cele cu rezultat pozitiv sunt trimise la colonoscopie. Persoanele simptomatice sau cu risc crescut pot fi orientate direct către colonoscopie.
Simptomele cancerului de colon la tineri pot apărea cu doi ani înainte de dezvoltarea bolii
Citește articolulAnaliza de sânge nu înlocuiește colonoscopia
Testul de sânge pentru cancer colorectal este comercializat sub numele Shield de compania americană Guardant Health și a fost aprobat de FDA în 2024. Analiza caută în sânge fragmente de ADN provenite de la tumorile colorectale, folosind o probă recoltată la cabinet, la fel ca alte analize obișnuite.
Datele principale provin din studiul ECLIPSE, publicat în New England Journal of Medicine, care a inclus 7.861 de adulți cu risc mediu, cu vârste între 45 și 84 de ani. Comparat cu rezultatul colonoscopiei, testul a identificat 83% dintre cancerele colorectale și a avut o specificitate de 90%, adică a dat rezultat negativ corect la majoritatea persoanelor care nu aveau cancer sau leziuni avansate. Pentru cancerele aflate în stadiile I, II sau III, sensibilitatea a fost de 87,5%.
Limita importantă apare la leziunile precanceroase avansate, adică polipii care pot evolua spre cancer dacă nu sunt îndepărtați. Testul a depistat doar 13% dintre aceste cazuri, cel mai probabil pentru că polipii nu eliberează în sânge suficient ADN tumoral pentru a fi detectați. În plus, aproximativ una din zece persoane fără cancer sau leziuni avansate a primit un rezultat fals pozitiv.
„Nu va depista la fel de bine zonele precanceroase sau cancerele în stadiul 1, dar este cu siguranță mult mai bine decât să nu te testezi deloc”, a spus dr. William Dahut, director științific al ACS, citat de NBC News.
De aceea, analiza de sânge nu înlocuiește colonoscopia. Poate fi o opțiune pentru persoanele care refuză testele din scaun sau colonoscopia, dar un rezultat pozitiv trebuie urmat de colonoscopie. Doar colonoscopia îi permite medicului să vadă direct mucoasa colonului și să îndepărteze polipii înainte ca aceștia să devină maligni.
„Este mai bine decât nimic, cu siguranță”
„Trebuie să accentuăm mai mult că este o boală ce poate fi prevenită în mare măsură și, de asemenea, că este tratabilă. Prin includerea mai multor metode de screening, mai mulți adulți eligibili ar putea accepta testarea, iar mai multe cancere ar putea fi descoperite într-un stadiu în care tratamentul are șanse mai bune”, a subliniat dr. Robert Smith, specialist în depistarea precoce a cancerului în cadrul ACS și autorul principal al raportului.
Rezervele specialiștilor țin de felul în care va fi folosit testul de sânge. Dr. Scott Kopetz, oncolog specializat în tumori digestive la University of Texas MD Anderson Cancer Center, a precizat, pentru NBC News, că medicii sunt, în general, interesați de extinderea opțiunilor, dar se tem că varianta mai comodă ar putea înlocui, în unele cazuri, metodele mai performante.
„Este mai bine decât nimic, cu siguranță. Temerea noastră este că vom pierde teren în lupta pentru prevenția și depistarea precoce a cancerului colorectal, că acest lucru va scădea calitatea screeningului pe care unii dintre acești pacienți l-ar fi primit altfel, pentru că există o cerere atât de mare pentru ce este ușor și rapid”, a atras atenția specialistul.
Dr. Kimmie Ng, directoarea Centrului pentru cancer colorectal cu debut precoce de la Dana-Farber Cancer Institute din Boston, SUA, pune accentul pe acces. Pentru persoanele care refuză colonoscopia sau testele din scaun, o analiză de sânge poate fi varianta care le aduce, totuși, în circuitul de screening.
Citește șiDistensia abdominală sau de ce abdomenul se mărește în volumCât costă analiza
Testul Shield costă aproximativ 895 de dolari, adică în jur de 820 de euro, dacă este plătit direct de pacient. Faptul că a fost inclus în ghidul American Cancer Society nu înseamnă automat că va fi decontat de asigurări. În Statele Unite, acoperirea depinde de obicei de recomandările U.S. Preventive Services Task Force, USPSTF, iar acest grup nu a emis încă o recomandare pentru testele de sânge folosite în screeningul cancerului colorectal.
„Lărgirea opțiunilor de screening contează doar dacă oamenii chiar au acces la ele. Acoperirea prin asigurare și costul accesibil rămân printre cei mai importanți factori care decid dacă persoanele eligibile ajung să se testeze”, a atras atenția Lisa Lacasse, președinta ACS Cancer Action Network.
Diferențele apar și la ritmul de testare. Colonoscopia se repetă, în mod obișnuit, o dată la zece ani. Testele din scaun se fac la intervale de unu până la trei ani, în funcție de tip, iar testul de sânge este recomandat o dată la trei ani.
Colonoscopia rămâne însă procedura cea mai dificilă pentru mulți pacienți. Presupune pregătire înainte de investigație, dietă lichidă și laxative pentru golirea colonului, sedare în timpul procedurii și nevoia ca pacientul să fie însoțit sau condus acasă după aceea. Tocmai aceste obstacole explică interesul pentru teste mai ușor de acceptat, chiar dacă ele nu au aceeași capacitate de a depista și îndepărta leziunile precanceroase.
Citește șiCancerul de colon, boala care afectează tot mai mulți tineri. Ce ar trebui să știm pentru a-l preveniTot mai multe cazuri de cancer colorectal la tineri
Coborârea vârstei de screening la 45 de ani în ghidurile americane are legătură cu numărul tot mai mare de cazuri diagnosticate la adulți mai tineri. În Statele Unite, cancerul colorectal a devenit principala cauză de deces prin cancer la persoanele sub 50 de ani. O analiză a American Cancer Society a arătat că, între 2021 și 2022, diagnosticele la grupa 45-49 de ani au crescut cu 50% în termeni relativi. Pentru 2026, în SUA sunt estimate aproximativ 158.850 de cazuri noi și aproape 55.000 de decese.
Cauzele acestei tendințe nu sunt pe deplin lămurite. Dr. Aparna Parikh, directoare medicală a Centrului pentru cancer colorectal la adultul tânăr de la Mass General Cancer Center, din SUA, a declarat pentru Fox News că specialiștii nu înțeleg încă exact de ce apar tot mai multe cazuri la vârste mai mici. „Pare să fie o combinație între factorii de risc ai persoanei, alcătuirea sa de ansamblu și expunerile timpurii”, a spus medicul. Printre posibilele explicații sunt analizate alimentația, expunerile de mediu, folosirea antibioticelor și factorii legați de stilul de viață.
Riscul este mai mare la persoanele cu istoric familial de cancer colorectal, obezitate, fumat, consum ridicat de carne roșie și procesată, boli inflamatorii intestinale sau antecedente personale ori familiale de polipi. Un alt studiu al American Cancer Society a asociat consumul intens și constant de alcool, de-a lungul vieții adulte, cu un risc mai mare de cancer colorectal.
Legătura clară dintre alcool și cancer: chiar și în cantități mici există riscuri. România, printre țările cu cea mai mare rată a cancerelor asociate consumului de alcool
Citește articolulCât despre semnele de alarmă, medicii atrag atenția asupra modificărilor de tranzit intestinal, considerate primul indiciu care ar trebui să ridice suspiciunea. Li se adaugă oboseala provocată de anemie, durerile sau disconfortul abdominal, sângerările rectale ori sângele în scaun, slăbiciunea și scăderea inexplicabilă în greutate.
