Centrul terțiar de melanom Euroclinic din București este un centru de expertiză dedicat cazurilor complexe, în care pacienții sunt evaluați și tratați de o echipă multidisciplinară, cu acces la terapii moderne și la experiență specifică în bolile avansate. Centrul reunește o echipă multidisciplinară dedicată, incluzând Tumour Board și navigator de pacienți, pentru a asigura o evaluare completă și un parcurs medical coordonat în cazurile complexe de melanom.
Capcanele manichiurii semipermanente și zonele uitate de pe corp
SmartLiving.ro: Care sunt acele zone care nu sunt expuse frecvent la soare și unde poate apărea melanomul?
Dr. Tatiana Niță: Melanomul malign dezvoltat în regiuni anatomice ascunse sau care nu sunt expuse la radiațiile ultraviolete (UV) — aria subunghială, zonele acrale (palmo-plantare, interdigitale) și mucoasele — reprezintă o entitate clinică distinctă, caracterizată printr-o agresivitate biologică sporită și o rată alarmantă de diagnostic tardiv.
Este adevărat că melanomul poate apărea de exemplu în zonele subunghiale. Și este foarte important ca doamnele să fie atente, mai ales cele care aleg manichiura și pedichiura cu polimeri cosmetici. Iar un astfel de cancer se poate dezvolta subunghial și poate fi descoperit foarte târziu. O altă zonă foarte importantă este cea palmo-plantară. Deci, palmele și tălpile sunt extrem de importante, precum și zonele interdigitale. De ce? Pentru că pe zonele acestea, noi, practic, nu suntem foarte atenți. Noi ne uităm pe corp, ne uităm pe față, pe brațe, dar nu ne uităm pe palme sau pe tălpi. Și palmele și tălpile sunt importante pentru că au un alt tip de epiteliu cutanat care predispune la o agresivitate a leziunii melanocitare. De asemenea, melanomul poate apărea în zona de mucoasă și în zonele intime, respectiv mucoasa bucală, mucoasa genitală.
Moștenirea genetică: Legătura neștiută dintre cancerul de sân și melanom
SmartLiving.ro: Care este explicația pentru apariția melanomului în aceste zone?
Dr. Tatiana Niță: Lucrurile sunt puțin mai complicate. Pe de o parte, melanomul apare în aceste zone ca urmare a unei predispoziții genetice. Deci, dacă există în familie rude de grad 1 care să fie avut melanom sau alte tipuri de neoplasme care pot să interfereze, la un moment dat, cu melanomul sau pot să predispună către a dezvolta melanom – cum sunt, de exemplu, neoplasmele mamare, limfoamele, leucemiile, adenocarcinomul pancreatic.
În momentul în care un pacient face testarea genetică poate afla că are anumite mutații care predispun pe lângă neoplasmul mamar și la apariția unui melanom ceea ce impune extinderea imediată a protocolului de screening prin includerea unui examen dermatoscopic complet anual și evitarea strictă a factorilor de risc suplimentari. Pe de altă parte, discutăm și despre factori interni, despre mutațiile genetice care pot să apară pur și simplu spontan.
De ce formele „ascunse” pătrund mai rapid în fluxul de sânge
SmartLiving.ro: Este melanomul ascuns un tip de cancer mai agresiv față de alte cancere cutanate?
Dr. Tatiana Niță: Melanomul ascuns înseamnă practic că nu apare într-o zonă a pielii foarte expusă. Prin urmare, nu este pe zona expusă razelor ultraviolete, ci apare în zone pe care le poate omite, la un moment dat, chiar și o persoană foarte corectă care a învățat să-și facă autoexaminarea. Prin prisma omiterii, melanomul ascuns are și un risc crescut, iar prin prisma epiteliului din zona respectivă, la fel, are o susceptibilitate mai mare de a evolua cu descoperirea acestuia în stadii avansate.
De ce se întâmplă asta? Pentru că dacă apare pe zona de mucoasă, de exemplu, zona aceasta este foarte vascularizată. În momentul în care melanomul ascuns a depășit epidermul și dermul superficial și s-a dus în stratul profund, deja intră în sistemul vascular. Iar viteza cu care se răspândește este practic foarte mare. Și de aceea și riscul este mai mare. Pentru că el intră foarte rapid în sistemul vascular, se răspândește prin afectarea ganglionilor și prin intermediul acestora avansează foarte mult. Și există situația în care pacientul vine în cabinet și nu știm exact care este leziunea primară. Prin urmare trebuie investigat. Uneori, se întâmplă să aflăm de unde a pornit leziunea primară, alteori, nu. Aceasta este situația cea mai neplăcută pentru că înseamnă că pacientul a venit într-un stadiu avansat de boală, iar tratamentele sunt destul de dificile. Deja vorbim de imunoterapie care a revoluționat oncologia medicală, foarte utilă în stadiile avansate.
SmartLiving.ro: De ce este dificil de depistat leziunea primară de la care a pornit melanomul?
Dr. Tatiana Niță: La început, melanomul are o evoluție relativ lentă, care se desfășoară la suprafața pielii (în epiderm). Aceasta este faza în care tumora „dă semnale” și poate fi depistată foarte ușor la un control dermatoscopic. Ulterior, melanomul invadează în profunzime, invadează straturile adânci ale pielii, întâlnește vasele limfatice și se răspândește în organism. Celulele canceroase se desprind din tumora mamă și „călătoresc” prin rețeaua de vase limfatice către prima stație de filtrare: ganglionul limfatic santinelă (de exemplu, ganglionii din axilă, dacă melanomul a fost pe braț, sau cei inghinali, dacă a fost pe picior).
Frecvent, diseminarea în cazul melanomului are loc la plămâni, ficat, sistem osos și la nivelul creierului. Ei bine, în momentul în care melanomul ascuns migrează către ganglioni, uneori dă niște semnale. Acesta este momentul în care dacă nu ai văzut tumora primară, dacă nu ești genul de pacient foarte responsabil, care merge la medic o dată pe an pentru evaluarea alunițelor, atunci, la un moment dat, simți că este ceva în neregulă. Și dacă faci o banală ecografie medicul spune: «parcă este o adenopatie», «parcă este un ganglion inflamat». Sunt multiple situații în care pacientul are șanse să ajungă la dermatolog sau la un alt coleg, de altă specialitate, care să investigheze și să descopere ceva. Se întâmplă frecvent să nu descoperim care este tumora primară în momentul în care pacientul vine în stadiul avansat.
Fereastra de timp: Câți ani avem la dispoziție pentru a acționa?
SmartLiving.ro: Cât timp trece din momentul în care apare leziunea primară și până se ajunge la diseminarea prin ganglioni? Ce fereastră de timp are un pacient ca să-și dea seama totuși că are o problemă?
Dr. Tatiana Niță: Există o fereastră clinică vitală de 1, 2 sau 3 ani, dar extrem de înșelătoare. Pentru că melanomul nu doare în fazele de început, pacientul tinde să ignore problema, considerând că dacă nu există durere sau disconfort fizic major, nu există nici un pericol real.
Totuși, în momentul în care celulele canceroase încep să plece de la nivelul pielii și să migreze prin corp (diseminarea), organismul începe să transmită mesaje subtile.
De aceea este extrem de important să mergem la medic pentru evaluare periodică.
SmartLiving.ro: În ce stadii de boală vin pacienții, de regulă, la medic?
Dr. Tatiana Niță: Există și pacienți care nu sunt informați, care nu acordă importanță pielii și se întâmplă să vină în stadiul avansat. Am acum o pacientă, o doamnă, care a venit cu un melanom foarte avansat și facem tot efortul să facem toate analizele și să intre în Tumour Board și să reușim să o trecem pe o terapie corectă, care să o ajute și să-i crească speranța de viață. Dar e important să facem lucrurile corect și să ne mișcăm foarte repede. Există însă și pacienți care vin în primele stadii, li se pare că au văzut ceva și nu e în regulă și într-adevăr se întâmplă să fie melanom.
Am avut o altă pacientă, o doamnă tânără, care venise doar să-și verifice alunițele înainte de o vacanță exotică și s-a întâmplat să descoperim un melanom. Și a trebuit să negociez cu ea, să scoatem leziunea înainte de vacanță, pentru că nu-i venea să creadă că are așa ceva. Și era într-adevăr melanom. Mai nou, prin toate campaniile acestea de informare și de conștientizare, prin faptul că pacienții sunt învățați să-și facă acasă autoexaminarea, pot fi descoperite din timp leziuni suspecte. Melanomul este cel mai agresiv, dar există și alte forme de cancer de piele.
Controlul în oglindă și regula de aur de la dermatolog
SmartLiving.ro: Cum ar trebui să se autoexamineze un pacient?
Dr. Tatiana Niță: Ghidul dezvoltat de Academia Americană de Dermatologie (AAD), bazat pe algoritmul ABCDE și pe conceptul de „body map” (harta corporală), reprezintă standardul de aur în educația pacienților pentru depistarea precoce a melanomului. Acesta oferă o metodologie extrem de clară pentru autoexaminare, gândită special pentru a transforma pacientul în primul partener al medicului în acest proces de screening.
Într-adevăr, zona de scalp e dificil de autoexaminat, la fel zona genitală, la fel zona de mucoasă. În momentul în care pacientul intră în cabinet, este dezbrăcat din cap în picioare și examinat corespunzător. Se acorda o importanta speciala palmelor, tălpilor și zonelor interdigitale. Pentru un control corect, este nevoie ca unghiile să fie complet curate, fără absolut niciun produs cosmetic.
SmartLiving.ro: Ce înseamnă regula A, B, C, D, E în melanom și care sunt semnele care arată că am putea avea o problemă?
Dr. Tatiana Niță: A vine de la asimetrie. E ca și cum ai lua un cerc, îl împarți pe din două și trebuie să fie simetric pe ambele axe.
B vine de la borders, adică margini. Marginile trebuie să fie regulate. În momentul în care marginile sunt franjurate, sunt pornite insidios în periferie sau au diverse punctulețe, acolo este un semnal de alarmă.
C este de la culoare. Adică leziunea ar trebui să nu aibă mai mult de două culori. Dacă sunt trei culori într-o leziune, este suspectă.
D este de la diametru. Nu trebuie să treacă de șase milimetri. Dacă se depășește diametrul, înseamnă că este o problemă.
E vine de la evoluție. Dacă o leziune evoluează foarte rapid, mă ustură, mă doare, sângerează fără motiv, atunci este o urgență medicală.
Pacienții care intră în cabinetul dermatologului știu aceste reguli. Și știu că deși ai fost la medic, ai avut cu el o discuție plăcută și totul a fost în regulă, dacă după ce ai plecat – și la distanță de câteva săptămâni – într-o leziune apar modificări, atunci trebuie să te întorci de urgență la medicul dermatolog. Este extrem de important.
De la biopsie la marginile oncologice: Cum se intervine chirurgical
SmartLiving.ro: Cum se pune diagnosticul corect în cazul melanomului și cum decurge intervenția chirurgicală în acest tip de cancer?
Dr. Tatiana Niță: Dacă există o leziune cu suspiciune înaltă de melanom – pentru că diagnosticul de certitudine se pune în urma examenului histopatologic – atunci, primul pas este biopsia. Se prelevează țesut din leziune – sub anestezie locală – și se trimite la laborator. Sunt două analize indispensabile în diagnosticarea melanomului, examenul histopatologic și imunohistochimia. Ambele sunt obligatorii, când există o suspiciune de melanom.
După confirmare, pasul următor este de excizie – adică intervenția chirurgicală – cu margini de siguranță oncologice. În funcție de leziune, de localizarea acesteia, medicul dermatolog împreună cu chirurgul decid exact cât și cum să excizeze.
Dacă este o leziune în stadiu incipient, atunci totul se termină la excizie cu margini oncologice de siguranță și, ulterior, este nevoie de urmărirea dermato-oncologică a pacientului la 3 luni, 6 luni și respectiv 12 luni. Dacă este un stadiu avansat, pentru că se întâmplă să vină pacienți și în stadiu avansat, atunci se fac analize speciale și, ulterior, pacientul este trecut pe o formă de terapie imunologică. Aceștia ar fi, în linii mari, pașii, dar fiecare caz are particularitățile lui și uneori comorbiditățile lui. Așa cum vă spuneam, se întâmplă ca melanomul să se asocieze și cu alte forme de neoplazie, cum este cea mamară, adenocarcinoame sau leucemii.
SmartLiving.ro: Există vreun test genetic care poate pune în evidență un risc major de a dezvolta acest cancer înainte de a apărea primele semne?
Dr. Tatiana Niță: Se poate face testarea genetică în melanomul ascuns. Se poate discuta cu geneticianul dacă există acest risc de a face o formă de neoplazie.
Dar în momentul în care discutăm de formele ascunse de melanom, acolo uneori se întâmplă să nu existe niciun risc în familie sau să fie la pacienții cu risc. Și atunci, oricum, și pacientul este în alertă și medicul, de asemenea. Dar în situația în care pacientul nu are niciun risc în familie și este relaxat și nu s-a gândit că ar putea să facă așa ceva, singura variantă de prevenție este evaluarea medicală periodică.
Când dermatologul devine doar consultant: Rolul Tumour Board-ului
SmartLiving.ro: Ce tratamente moderne există pentru melanom?
Dr. Tatiana Niță: Când boala este avansată, strategia terapeutică se decide de către o echipă multidisciplinară — un grup de medici cu specializări diferite care analizează cazul ca pe o tablă de șah – Tumour Board.
Tratamentele sunt foarte elaborate și foarte laborioase și sunt tratamente care cresc semnificativ speranța de viață la pacienții cu stadiu avansat de melanom. Și aici discutăm despre terapiile speciale decise de echipa multidisciplinară compusă din medicul oncolog, medicul radiolog oncolog, medicul dermatolog – care practic rămâne doar un consultant în această situație – terapii decise în funcție de stadiul bolii.
Terapiile acestea țintite sunt foarte eficiente pentru că atacă acele celule care se dezvoltă necontrolat în cazul melanomului. Și evoluția pacienților, de foarte multe ori, este una foarte, foarte, foarte bună.
Tocmai în acest context funcționează Centrul terțiar de melanom Euroclinic din București — un centru de expertiză dedicat cazurilor complexe, în care pacienții beneficiază de evaluarea unei echipe multidisciplinare cu acces la terapii moderne. Tumour Board-ul centrului și navigatorul de pacienți asigură coordonarea întregului parcurs medical, de la diagnostic până la tratament.
Pericolul ascuns din saloanele de tatuaje
SmartLiving.ro: Ce recomandări aveți pentru păstrarea sănătății pielii?
Dr. Tatiana Niță: Pentru a păstra sănătatea pielii pe termen lung și pentru a preveni riscurile majore, recomandările se împart în trei piloni esențiali: protecția zilnică, stilul de viață și, cel mai important, screening-ul medical.
Pielea trebuie să fie hidratată corespunzător. Dacă mergem la soare că tot a venit sezonul cald, să folosim protecții solare corespunzătoare. Eu le recomand întotdeauna pacienților să folosească protecțiile solare destinate copiilor, pentru că sunt cele mai sigure, nu irită pielea, nici nu sunt greu de aplicat, mai ales că acum există foarte multe tipuri de produse pentru toate tipologiile, pentru toate preferințele.
Produsele trebuie să fie ușor de aplicat și să fie din game cunoscute, speciale, cumpărate de la farmacie. Referitor la îngrijirea pielii mai este important să nu traumatizăm pielea prin foarte multe proceduri. Acum este un trend cu tatuaje cu diverse substanțe. Doar că atunci când tatuezi o suprafață mare din corp nu mai vezi că o anumită aluniță nu arată foarte bine, nu mai vezi că o alta s-a inflamat, nu mai vezi că a mai apărut încă una.
Și nu în ultimul rând, un stil de viață sănătos care include mersul la medic – ideal ar fi în fiecare an – ne ajută până la urmă să fim bine.
Pentru persoanele care se încadrează în această categorie de risc înalt — adică au un număr mare de nevi (peste 50-100 de alunițe), nevi atipici (sindromul nevilor displazici) sau antecedente de melanom în familie — protocolul de monitorizare este mult mai strict decât cel recomandat populației generale.
Monitorizarea clinico-dermatoscopică trebuie făcută la 6-12 luni, în funcție de evaluarea personalizată a riscului. Scanarea digitală ar trebui făcută cel puțin o dată în viață. Ulterior, în funcție de prezența anumitor leziuni suspecte, poate să o repete. Nu e obligatoriu să o repete o dată pe an. Poate în momentul în care revine la medic în funcție de cum i s-a recomandat. Pentru că dacă e ceva suspect, atunci pacientul poate fi chemat la o reevaluare la trei luni, pentru a vedea evoluția acelei leziuni sau acelor leziuni. Și, în funcție de cum este pacientul, se poate face dermatoscopie digitală pe o leziune, două, trei, cinci, sau pe întregul corp. Dar, cel puțin o dată în viață e bine să faci o dermatoscopie computerizată.
SmartLiving.ro: Ce înseamnă multe alunițe?
Dr. Tatiana Niță: Multe alunițe înseamnă peste 50. Alunițe, nu lentigo, nu pete de soare, nu angioame cutanate – petele roșii – nu papiloame, nu veruci. Nu tot ce este maro deschis e aluniță. Așadar, în momentul în care o persoană are mai multe alunițe și când apar mai multe, este bine să meargă la medic.
Pe de altă parte, e bine de știut, alunițele sunt de două tipuri: cele prezente la naștere și se numesc nevi congenitali și cu cât ei sunt mai mari există un risc de a dezvolta melanom, la un moment dat. Dar aceste cazuri sunt extrem de rare. Și mai sunt alunițele care apar de la 6-12 luni și până la vârsta de 30 de ani. Deci, nouă ne apar alunițe până la vârsta de 30 de ani. Care cresc odată cu noi. Și când ai un puseu de creștere la vârsta copilăriei, alunițele preexistente cresc și ele și mai apar și altele noi.
Este o dinamică continuă a corpului nostru de-a lungul întregii vieți și trebuie să avem grijă de el nu doar la peste 40-45 de ani, când vedem că nu mai suntem în forma perfectă, ci și până atunci.
Soluția salvatoare pentru un tânăr care credea că s-a „iritat” la solar
SmartLiving.ro: Aveți în minte un caz în care un melanom a fost descoperit într-un loc cu totul neașteptat și prezentarea la timp i-a salvat viața pacientului?
Dr. Tatiana Niță: Îmi vine în minte povestea unui tânăr de puțin peste 30 de ani, care a venit întrucât soția remarcase pe zona spatelui o leziune suspectă. Tânărul era un adult responsabil, cu doi copii acasă, care era și foarte atent la el și obișnuia să meargă la salonul de bronzat. Era vorba într-adevăr de un melanom. Inițial, nu a crezut. I se părea că s-a iritat o aluniță de la salonul de bronzat.
Am excizat leziunea cutanată, s-a confirmat diagnosticul, apoi am făcut reexcizie cu margini oncologice– era un stadiu incipient. Pe lângă analizele de laborator se mai fac și investigații ulterioare imagistice și de laborator obligatorii și evaluări. Persoana de care vă vorbesc era una mai rebelă, exact cum sunt adolescenții și inițial a zis că nu mai face analize, că a scăpat de problemă. Am insistat însă și l-am convins să vină constant la evaluare și să facă toate investigațiile indicate. Și vreau să vă spun că a scăpat de cancer – au trecut cinci ani de-atunci. Și încă vine constant la controalele medicale. Și aici este o lecție importantă și anume că melanomul este o neoplazie tratabilă, pentru că suntem în secolul 21, avem toate instrumentele la dispoziție pentru a trata pacienții. Dar, pentru asta, trebuie să vină la medic.
