Cariera este dinamică și cere constant să ne concentrăm atenția la noi, la piață, la semnele din interior și din exterior. Ca orice alt aspect al vieții noastre, cariera cere adaptare. Prin urmare, apar momente când este necesar să reevaluăm rolul nostru la locul de muncă, satisfacția și încrederea pe care le simțim în raport cu jobul actual, stabilitatea, posibilitatea de creștere și, nu în ultimul rând, impactul jobului asupra calității vieții. Cum decidem dacă facem o schimbare pentru a ne adapta mai bine la actualul loc de muncă sau este timpul să ne căutăm un alt job?
Suntem atenți la semnale?
Cât de des evaluăm situația noastră profesională actuală? Știm ce ne dorim de la un loc de muncă sau de la noi pe termen lung? Ce aspirații avem, ce vrem să învățăm, să avem ocazia să facem, cum vrem să ne dezvoltăm profesional?
Munca ne dă un scop și cu toții avem nevoie de un venit, cu toții depindem de capacitatea noastră de muncă pentru a ne putea ocupa de responsabilitățile pe care le avem și de nevoile noastre. Totuși, uneori apare nevoia de schimbare a locului de muncă, însă acest lucru scapă atenției noastre și poate rămânem pe loc până ajungem într-un adevărat blocaj. Iar atunci, o schimbare a locului de muncă pare mai dificil de făcut.
Când ajungi în punctul în care realizezi că nu îți este bine la actualul loc de muncă nu înseamnă că e momentul să „tragi de tine”, ci că e momentul să tragi linie. Blocajul pe care îl resimți nu se rezolvă prin amânare și suferință. Se rezolvă prin pauză, claritate și planificare.
Ca să nu ajungi în blocaj, este valoros să fii atent la semnalele care indică faptul că mediul de lucru, colegii, ceea ce faci nu te mai încarcă cu energie. Iată principalele semnale la care să fim atenți.
„Munca trebuie făcută cu capul plecat“ și alte mituri demontate de un psiholog și un expert HR. Cele 4 condiții ca să fii cu adevărat fericit la job
Citește articolulSemnale interioare
Semnalele interioare pot fi atât emoționale, cât și somatice și le putem identifica atunci când resimțim epuizare constantă, chiar și după odihnă. Nu e vorba doar de oboseală fizică, ci de „uzură” psihică – un semn că ești în disonanță cu mediul.
Tot aici încadrez și anxietatea „de duminică seara”. Dacă începi să te simți neliniștit cu o zi înainte de muncă, ei bine, acesta este un indicator că jobul a devenit o sursă de stres constant.
Corpul îți vorbește, dacă ai disponibilitate să îl asculți, prin dureri, tensiuni, insomnie. Când corpul reacționează înainte să o facă mintea înseamnă că investești energie în a rezista, nu în a crește.
Citește șiDr. psihiatru Vlad Stroescu: „Burnoutul este întotdeauna un fenomen colectiv, iar primii afectați într-un loc de muncă sunt cei vulnerabili“Semnale legate de relații
Dinamica pe care o ai cu superiorii, dar și cu colegii la locul de muncă este importantă. Semnalele relaționale apar atunci când nu te mai simți văzut, auzit sau apreciat la actualul loc de muncă.
Lipsa de recunoaștere, feedbackul superficial, ignorarea ideilor tale – toate sunt semnale că nu mai simți apreciere privind contribuția ta. De asemenea, fii atent/ă dacă șeful te tratează cu lipsă de respect sau prin intimidare, dacă există microabuzuri, sarcasm, presiune pasiv-agresivă, unele pot fi semne mici, dar extrem de importante.
Când deciziile sunt incoerente, schimbătoare sau netransparente, apare o erodare a siguranței psihologice și o lipsă de încredere în leadership. Iar dacă nu te mai bucuri de timpul petrecut cu colegii, nu îți mai place atmosfera, te deranjează discuțiile înseamnă că poate a venit momentul să faci o schimbare a locului de muncă.
Citește șiPortretul liderului toxic și ce avem de făcut dacă avem un astfel de șefSemnale profesionale
Un semnal profesional important, într-o piață a muncii extrem de dinamică, este faptul că ai încetat să mai înveți. Dacă în ultimele 6-12 luni nu ai mai dobândit nimic nou, stagnarea devine evidentă. De asemenea, este important să observi dacă la actualul loc de muncă nu mai există perspective reale de creștere. Nu vorbim aici despre promisiuni, ci despre oportunități concrete, planificate, discutate.
Un alt semnal important este munca nerecunoscută, respectiv când faci mai multe decât prevede rolul tău, dar fără o recunoaștere formală, întrucât acest lucru înseamnă că nu este un mediu cu deschidere pentru evoluție.
Viața la birou: cum să îți găsești împlinirea profesională
Citește articolulSemnalele legate de cultura organizațională
Aceste semnale includ atât valorile organizației, cât și mediul organizațional. Este cu siguranță timpul să faci o schimbare a locului de muncă atunci când valorile declarate nu mai coincid cu realitatea, respectiv când compania susține că „oamenii sunt pe primul loc”, dar practicile arată exact opusul.
Nu trebuie să dezvolți toleranță pentru comportamentele toxice, respectiv șefi care sunt bully, favoritisme, conflicte pentru care nimeni nu intervine.
Atenție sporită este important să primească și lipsa de echilibru viață-muncă: dacă norma devine să lucrezi mereu peste program și nu observi că s-ar schimba acest lucru, e timpul pentru o schimbare de job.
Citește șiSoluții de la cercetători pentru fericire și productivitate la job: munca în echipă și săptămâna de lucru de 4 zileSemnalele legate de sens și identitate
Nu mai găsești sens în ceea ce faci? Dacă te întrebi din ce în ce mai des „La ce bun?” și rolul nu îți mai oferă aliniere cu ceea ce e important pentru tine, este timpul pentru o schimbare a locului de muncă.
De asemenea, dacă tu simți că ai evoluat, dar jobul tău a rămas în urmă, respectiv tu crești, însă rolul nu este adaptat competențelor actuale, dacă nu există șansa de creștere în companie, există în afara ei.
De cele mai multe ori, oamenii simt că trebuie să plece cu mult înainte de a-și permite să o recunoască. Semnalele nu apar brusc, dar în timp cresc în intensitate, până când nu mai pot fi ignorate. Când ajungi să le observi constant e semnul cel mai clar că nu ești într-un loc în care îți este bine și poți crește.
Recomand precauție mai ales atunci când semnalele sunt atât de frecvente și intense încât observi o deteriorare a stării de sănătate, plâns frecvent după muncă sau anxietate, gânduri obsesive legate de job, pierderea încrederii în propriile abilități sau izolare socială din cauza stresului profesional.
Citește șiCâți ani pot munci sănătoși românii? Mult mai puțini decât europenii din statele dezvoltate4 pași pentru a gestiona semnalele de alarmă
Pune pauză. Oprește funcția de autopilot, ia o zi liberă (sau câteva), chiar și urgent, dacă e posibil. Scoate-te temporar din mediul care amplifică stresul pentru a-ți putea clarifica gândurile. Pauza nu e un moft, e prima măsură de siguranță psihologică.
Reconectează-te la corp: respiră, aplică elemente de igiena somnului, alege acțiuni care te liniștesc (o plimbare seara, scrie într-un jurnal ce te îngrijorează, fă o baie relaxantă).
Vorbește cu cineva de încredere. O altă perspectivă te poate scoate din ruminațiile tale și te poate ajuta să conștientizezi dacă e ceva legat de abordarea ta sau este ceva ce nu îți face bine și e cazul pentru o schimbare a locului de muncă. Un prieten matur emoțional, un mentor, un coleg în care ai încredere și căruia îi poți spune ce trăiești te pot ajuta să ieși din izolare și pot fi primul antidot împotriva blocajului.
Solicită sprijin profesionist, fie că apelezi la consiliere psihologică, coaching sau psihoterapie. Un specialist te poate ajuta să distingi între oboseală, burnout, anxietate și conflicte de rol, nu trebuie să treci singur printr-un proces atât de greu.
Cum luăm o decizie?
Analizează dilema „rămân sau plec”, clarificându-ți atât câștigurile, cât și pierderile în ambele situații. Acordă măcar câte 10 minute fiecărei opțiuni analizate. Astfel identifici ce te ține pe loc (care sunt fricile reale): teama de instabilitate financiară, teama de schimbare, teama de eșec, teama de a-i dezamăgi pe ceilalți. Identifici totodată și oportunitățile aduse de schimbare și te conectezi la noi posibilități: redobândirea stării de bine, creșterea încrederii în sine, creștere profesională, un mediu aliniat cu valorile tale, relații profesionale mai sănătoase, redescoperirea energiei și a motivației.
Analizează-ți opțiunile reale, nu te grăbi cu decizia finală, ci explorează:
Poți reduce temporar volumul de muncă?
Poți cere o discuție despre rol/responsabilități?
Poți planifica o plecare controlată în 2-3 luni?
Există alte oportunități interne?
Construiește un plan de schimbare a locului de muncă, dacă e nevoie. În acest sens, actualizează-ți CV-ul, profilul LinkedIn, recomandările, conectează-te la networkingul tău. Stabilește un timeline realist (de exemplu, 1-3 luni) și fă eforturi să reduci cheltuielile pentru a-ți crește libertatea de mișcare. Iar între timp, reia controlul asupra energiei tale. Taie din sarcinile care nu sunt esențiale, renunță la perfecționismul care îți consumă resurse, spune „nu” în mod sistematic acolo unde e necesar.
Fă-ți o listă cu toate alegerile tale care întrețin blocajul și introdu una sau două acțiuni diferite. Spre exemplu, începe să te uiți pe LinkedIn ce joburi sunt interesante pentru tine, setează o alertă de job și începe să aplici. Vorbește cu cineva drag despre această acțiune, să fie ca o asumare publică.
Nu uita nici să sărbătorești fiecare pas către ceea ce îți dorești. Împarte în acțiuni mici proiectul de schimbare și bucură-te de fiecare pas realizat. Viața profesională nu e doar despre joburile pe care le ai. E despre cum te simți când pui capul pe pernă, despre energia cu care începi dimineața, despre cine devii în timp ce muncești.
Citește șiAngajat sau antreprenor: cine se stresează mai mult? STUDIU