Românii traversează un context dificil: instabilitate economică, creșterea costurilor, două războaie în derulare, multe blocaje, efectele emoționale încă prezente ale pandemiei. Perioada aceasta vine cu diverse provocări, pe care le auzim fie în conversațiile cu cei din jur, fie le simțim în propriul corp: emoții intense, insomnie, demotivare, iritabilitate. Cum avem grijă de noi?
Schimbări în piața muncii
Realitățile cotidiene nu rămân doar „în exterior”, ci se reflectă direct și în organizații: ședințe în care se anunță decizii dificile, schimbări mai dese, restructurări, concedieri, presiune crescută pe rezultate, incertitudine legată de viitor. În acest context, chiar dacă ne-am dori să evităm stresul, el devine parte constantă din viața noastră.
Nu este întâmplător că tot mai mulți oameni se confruntă cu probleme de somn. Studii recente arată că 85% dintre români au avut probleme de somn din cauza grijilor financiare, iar peste 70% spun că stresul le afectează echilibrul emoțional. Pe locul al treilea ca factor de stres se situează siguranța locului de muncă (15%), după creșterea prețurilor la bunurile esențiale (36%) și cheltuielile neplanificate (19%), precum reparații sau urgențe medicale.
Mai mult decât atât, în încercarea de a recâștiga controlul, unii dintre noi ajung să intensifice stresul prin modul în care răspund la provocările zilnice: muncă excesivă, și mai multă presiune, devenim și mai critici cu noi sau cu ceilalți, ruminăm și mai mult gânduri catastrofice.
Overthinking: Gândești prea mult? 5 moduri să oprești spirala gândurilor care te epuizează zi și noapte
Citește articolulCum gestionăm (greșit) situațiile dificile
Dacă până acum poate am citit sau am aplicat ocazional câteva lucruri legate de gestionarea situațiilor dificile, în prezent devine esențial să fim mult mai conștienți:
- cum ne gestionăm timpul?
- unde ne concentrăm cea mai mare parte din atenție?
- cum ne reglăm emoțiile?
- cum ne construim relațiile?
Atunci când crește incertitudinea, cresc în intensitate și emoțiile neplăcute, precum: anxietate, tristețe, furie, frustrare, frică etc., pe care le simțim în corp tot mai frecvent. Nevoia este de a diminua aceste emoții și tendința noastră este de a intensifica comportamentele vechi, prin care reacționăm la emoții neplăcute, unele dintre ele nefiind deloc sănătoase: muncă excesivă, perfecționism, gânduri frecvente legate de potențiale pericole, critică la adresa noastră sau a celor din jur, amânare/procrastinare, fumat, alcool, ieșiri excesive sau izolare etc.
În realitate, aceste mecanisme accentuează și mai tare emoțiile existente, aduc o liniștire aparentă pentru că ne decuplează temporar de emoțiile pe care le simțim, iar ulterior emoțiile cresc în intensitate.
Echilibrul nu vine natural în perioade dificile, îl construim intenționat. Într-un context dificil, tendința este să ne refugiem în ceea ce am făcut cel mai des, pe pilot automat, dar asta ne dezechilibrează. Imediat ce conștientizăm și acționăm diferit, starea de bine se reinstalează în corp și în minte.
Citește șiCei care-și amână mereu sarcinile nu sunt leneși, ci pot avea probleme serioase de sănătate: studiuMecanisme utile și potrivite provocărilor prin care trecem
Într-un context dificil, când lumea devine imprevizibilă – fie că vorbim de viața personală sau de mediul organizațional (schimbări, presiune pe rezultate, incertitudine) – ne stabilizăm prin lucrurile mici pe care le putem influența direct (ordine, rutină, igienă emoțională și mentală). Așadar, un prim pas ar putea fi să sporești atenția acolo unde poți contribui real și astfel să recâștigi controlul concret.
Identifică aspectele care aduc sau întrețin anxietatea. De exemplu, dacă este legat de aspecte financiare, gestionează bugetul notând detaliile importante, făcând calcule pe hârtie, nu doar în minte. În plan profesional poate însemna să clarificăm așteptările, prioritățile sau rolul nostru în perioade de schimbare.
Citește și„Cum ne regăsim echilibrul în dezechilibru: ce putem face ca să fim mulțumiți la finalul zilei”Fă schimbări în stilul de viață: alimentație, somn, mișcare (chiar și în perioade aglomerate la job, acestea rămân fundația funcționării noastre).
Protocolul de 90 de minute: cum să îți calculezi ciclurile de somn ca să te trezești odihnit, chiar și cu puține ore dormite
Citește articolulOrganizează-ți mai bine timpul și prioritățile zilnice, inclusiv la muncă: ce este cu adevărat important versus ce este doar urgent (vezi Matricea Eisenhower).
Calitatea interacțiunilor cu oamenii apropiați, dar și cu colegii: modul în care comunicăm poate reduce sau amplifica tensiunea din echipă. Alege să iei mici pauze pe care să le petreci cu persoane cu care ai o interacțiune plăcută. În aceeași idee, evită relațiile care mai mult te consumă decât te ajută.
Citește șiOamenii toxici din anturaj grăbesc îmbătrânirea biologică cu 9 luni. Studiu: cel mai des, sursa de stres vine din familieAlegere activ ce obiceiuri vrei să cultivi și la care vrei să renunți (în locul reacțiilor automate). De exemplu, alegerea de a lua o pauză sau de a cere clarificări, în loc să intrăm direct în suprasolicitare.
Igiena gândirii într-un context dificil
Mintea nu caută echilibru, ci să ne păzească de pericole. Echilibrul îl construim intenționat. În mediul organizațional, acest lucru se vede adesea prin interpretări rapide și scenarii negative legate de job, echipă sau viitor.
Observă scenariile catastrofale la care te gândești (de exemplu: „O să îmi pierd jobul”, „Lucrurile vor merge din rău în mai rău”) și apelează la întrebări de recalibrare: „Care e cel mai bun scenariu posibil?”, „Care e cel mai probabil scenariu?”, „Ce a fost totuși bine recent, inclusiv la muncă?”. Așa aducem în atenția noastră aspectele pentru care putem fi recunoscători, ceea ce este o practică foarte utilă în astfel de perioade.
Conștientizează biasul negativ al minții: tindem să acordăm mai multă greutate veștilor negative din organizație și să ignorăm ce funcționează.
Lărgește-ți perspectiva – caută mai multe variante de interpretare a unei situații, nu doar pe cea negativă.
Este utilă și limitarea expunerii la informații anxiogene (social media, știri – rezervă-ți doar anumite intervale în care dai scroll și în rest încearcă să te deconectezi de social media/ TV, mai ales înainte de somn). Ar fi util să încerci să nu dai importanță nici „zgomotului” organizațional nefiltrat (speculații, zvonuri, interpretări).
În perioade dominate de incertitudine, fie ea socială, economică sau profesională, lucrurile bune din viața noastră nu dispar, dar trec mai ușor în plan secund. Mintea se fixează pe ceea ce ne frământă, ce ar putea merge rău, iar problema apare atunci când această preocupare alunecă spre catastrofizare. Din acel punct, nu mai reacționăm la realitate, ci la cele mai negre scenarii pe care le proiectăm asupra viitorului, ca și cum ele s-ar fi produs deja.
Dr. Vlad Stroescu: „Burnoutul este întotdeauna un fenomen colectiv, iar primii afectați într-un loc de muncă sunt cei vulnerabili“
Citește articolulCum reglezi stările emoționale într-un context dificil
Emoțiile nu dispar prin mai multă muncă, ci prin reglare și procesare. În context profesional, tentația este adesea să „mergem mai departe” și să ignorăm ce simțim, ceea ce duce la epuizare. Echilibrul nu vine dintr-o singură direcție, ci din combinația dintre acțiuni concrete, gândire conștientă și reglare emoțională.
Iată câteva idei de pus în practică pentru a-i reda corpului starea de bine:
- fă mișcare (plimbări sau sport),
- petrece timp în natură,
- folosește-te de activitățile care te calmează (ritualuri sau rugăciune, citit, conversații, hobbyuri,
- scrie zilnic 2-3 lucruri pentru care ești recunoscător,
- redu comportamentele de evitare (muncă excesivă, stat prelungit în activități profesionale fără pauză, supraîncărcare cu informații, social media, jocuri etc),
- conectează-te autentic cu oameni de încredere, inclusiv colegi sau lideri cu care poți avea conversații reale, nu doar funcționale și nu uita de pauze, inclusiv în timpul zilei de lucru, pentru a preveni supraîncărcarea,
- practică exerciții de respirație conștientă.
Rolul rutinelor într-un context dificil
Stabilește rutine simple de calmare a sistemului nervos și asta va sprijini și adaptarea ta în mediul organizațional. Iată câteva exemple care dau rezultate:
Ieși la aer, mai ales când e soare afară, sau stai la geam ori pe balcon imediat ce te trezești. Stai în lumina soarelui timp de 5 minute. Accesează telefonul după 30 minute sau mai mult de când te-ai trezit, dă-i voie creierului să preia în mod natural activitatea zilnică, nu invadat din primele minute de știri proaste sau task-uri pe care încă nu știi cum să le abordezi.
Citește și„Doar supraviețuiesc.” Semnele clare că schimbările te-au depășit și ce pași mici te aduc înapoi în echilibruRepetă de trei ori un exercițiu de respirație: inspiră pe nas numărând până la 3, ține aerul numărând până la 2, expiră pe gură numărând până la 4, ține aerul numărând până la 2, la fiecare trecere de la o sarcină la alta.
Igiena somnului îmbunătățește calitatea odihnei: redu lumina cu o oră înainte de culcare și închide internetul pe telefon sau ieși de pe rețelele de socializare înainte de culcare.
În final, merită să ne întrebăm: Cum aleg să răspund la tot ceea ce se întâmplă în jurul meu? Nu putem controla contextul economic, deciziile organizaționale sau incertitudinea din jur, dar putem controla modul în care ne raportăm la ele, cum avem grijă de noi și ce alegeri facem zi de zi. Echilibrul nu este ceva ce apare când lucrurile se liniștesc, ci ceva ce construim chiar în mijlocul unui context dificil. Ai mai mult control decât crezi, începe cu un lucru mic din cele de mai sus și construiește pornind de acolo.