Zulin 30 mg

Adulţi Doza zilnică eficace este, de obicei, cuprinsă între 15 şi 45 mg; doza de iniţiere este de 15 sau 30 mg. Mirtazapina începe să-şi exercite efectele, în general, după 1-2 săptămâni de tratament. Tratamentul cu o doză adecvată trebuie să inducă un răspuns pozitiv în 2-4 săptămâni. În cazul unui răspuns insuficient, doza poate fi crescută până la nivelul dozei maxime. Dacă nu se obţine un răspuns după alte 2-4 săptămâni, tratamentul trebuie întrerupt.

Vârstnici Doza recomandată este aceeaşi ca pentru adulţi. La pacienţii vârstnici, creşterea dozei trebuie efectuată sub atenta supraveghere, pentru obţinerea unui răspuns adecvat şi în condiţii de siguranţă.

Copii şi adolescenţi Zulin nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală Clearance-ul mirtazapinei poate fi redus la pacienţii cu insuficienţă renală moderată până la severă (clearance-ul creatininei < 40 ml/min). Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se prescrie Zulin la această categorie de pacienţi (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă hepatică Clearance-ul mirtazapinei poate fi scăzut la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se prescrie Zulin la această categorie de pacienţi, în special cu insuficienţă hepatică severă, deoarece pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu au fost investigaţi (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Mirtazapina are un timp de înjumătăţire prin eliminare de 20-40 ore şi, de aceea, Zulin este indicat pentru administrare o dată pe zi. Este de preferat să fie administrat într-o singură doză seara la culcare. De asemenea, mirtazapina poate fi administrată în două prize pe parcursul zilei (o dată dimineaţa şi o dată seara, doza mai mare trebuind administrată seara).

Comprimatele trebuie administrate oral. Comprimatul se dezintegrează rapid şi poate fi înghiţit fără apă.

Este de preferat ca tratamentul să fie continuat până când pacientului îi dispar complet simptomele, timp de 4-6 luni.

Se recomandă întreruperea treptată a tratamentului cu mirtazapină pentru evitarea simptomelor de întrerupere (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi Zulin nu trebuie utilizat în tratamentul copiilor şi adolescenţilor cu vârsta sub 18 ani. Comportamente asociate cu suicidul (tentativă de suicid şi ideaţie suicidară) şi ostilitate (predominant agresiune, comportament opoziţional şi furie) au fost mai frecvent observate în studiile clinice la copii şi adolescenţi trataţi cu antidepresive comparativ cu cei trataţi cu placebo. Dacă, pe baza necesităţii clinice, este luată totuşi decizia de tratament, pacientul trebuie să fie atent monitorizat pentru apariţia simptomelor suicidare. În plus, lipsesc datele de siguranţă pe termen lung pentru copii şi adolescenţi, în ceea ce priveşte creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală.

Suicid/ideaţie suicidară sau agravare a stării clinice Depresia se asociază cu creşterea riscului de ideaţie suicidară, auto-vătămare şi suicid (evenimente legate de suicid). Riscul se menţine până la apariţia unor semne consistente de remisiune. Dată fiind posibilitatea ca situaţia să nu se amelioreze în primele săptămâni de tratament, pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape, până la apariţia ameliorării. Experienţa clinică generală demonstrează că riscul de suicid se poate accentua în primele faze ale recuperării.

Este cunoscut faptul că pacienţii cu antecedente de evenimente legate de suicid sau cei cu manifestări semnificative de ideaţie suicidară anterior iniţierii tratamentului prezintă un risc mai accentuat de ideaţie suicidară sau tentativă de suicid, trebuind să fie monitorizaţi cu atenţie pe parcursul tratamentului. Rezultatele unei meta-analize a anumitor studii clinice controlate placebo efectuate cu medicamente antidepresive la pacienţii adulţi au arătat existenţa unui risc accentuat de comportament suicidar în cazul medicamentelor antidepresive comparativ cu placebo la pacienţii cu vârsta sub 25 de ani.

Terapia medicamentoasă a pacienţilor, şi mai ales a celor aflaţi în situaţie de risc accentuat, trebuie să fie însoţită de supraveghere atentă, cu precădere în etapele incipiente ale tratamentului şi după modificarea dozelor. Pacienţilor (şi celor care îi îngrijesc) trebuie să li se atragă atenţia cu privire la necesitatea monitorizării oricărei agravări a stării clinice, a apariţiei oricărui comportament sau ideaţii cu tentă de suicid precum şi la obligaţia de solicitare a sfatului medicului imediat după apariţia unor astfel de simptome. Având în vedere riscul de suicid, în special la iniţierea tratamentului, trebuie să-i fie încredinţate pacientului numai un număr limitat de comprimate orodispersabile de Zulin

Deprimarea funcţiei măduvei osoase Deprimarea măduvei osoase, apărând de obicei sub formă de granulocitopenie sau agranulocitoză, a fost raportată în timpul tratamentului cu Zulin. Agranulocitoza reversibilă a fost raportată ca o apariţie rară în studiile clinice cu mirtazapina În perioada de după punerea pe piaţă a mirtazapina au fost raportate cazuri foarte rare de agranulocitoză, majoritatea reversibile, uneori letale. Aproape toate cazurile letale au fost la pacienţii cu vârsta de peste 65 ani. Medicul trebuie să fie atent la apariţia de simptome ca febra, dureri în gât, stomatită sau alte semne de infecţie; când apar asemenea simptome, tratamentul trebuie întrerupt şi trebuie efectuată hemoleucograma.

Icter Tratamentul trebuie întrerupt dacă apare icterul.

Situaţii care necesită supraveghere Este necesară o stabilire atentă a dozei, precum şi o monitorizare periodică la pacienţii cu:

• epilepsie sau sindrom organic cerebral: deşi experienţa clinică indică rare crize epileptice în timpul tratamentului cu mirtazapină, similar altor antidepresive, tratamentul cu mirtazapină trebuie iniţiat cu precauţie la pacienţi cu antecedente de crize convulsive. Tratamentul trebuie întrerupt la orice pacient la care apar convulsii, sau dacă frecvenţa convulsiilor creşte.
• insuficienţă hepatică: după o doză orală unică de 15 mg mirtazapină, clearance-ul mirtazapinei a fost scăzut cu aproximativ 35% la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, comparativ cu subiecţii cu funcţie hepatică normală. Concentraţia plasmatică medie a mirtazapinei a crescut cu aproximativ 55%.
• insuficienţă renală: după o doză orală unică de 15 mg mirtazapină, clearance-ul mirtazapinei a scăzut cu aproximativ 30% şi 50% la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (clearance-ul creatininei < 40 ml/min), respectiv severă (clearance-ul creatininei < 10 ml/min), comparativ cu subiecţii cu funcţie renală normală. Concentraţia plasmatică medie a mirtazapinei a crescut cu aproximativ 55% şi respectiv 115%. Nu au fost observate diferenţe semnificative la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance-ul creatininei < 80 ml/min) comparativ cu grupul de control.
• boli cardiace, de exemplu tulburări de conducere, angină pectorală şi infarct miocardic recent, care necesită precauţii uzuale în cazul utilizării concomitente a altor medicamente;
• tensiune arterială scăzută;
• diabet zaharat: la pacienţii cu diabet zaharat, antidepresivele pot afecta controlul glicemiei. Poate fi necesară ajustarea dozelor de insulină şi/sau a antidiabeticelor orale şi se recomandă o monitorizare atentă.

Similar altor antidepresive, trebuie avute în vedere următoarele:

• Agravarea simptomelor psihotice poate apărea când antidepresivele sunt administrate la pacienţii cu schizofrenie sau alte tulburări psihotice; pot fi intensificate ideile paranoide.
• Când este tratată faza depresivă a tulburării bipolare, aceasta poate trece în faza maniacală. Pacienţii cu antecedente de manie/hipomanie trebuie atent monitorizaţi. Mirtazapina trebuie întreruptă la orice pacient care intră în faza maniacală.
• Cu toate că mirtazapina nu produce dependenţă, experienţa de după punerea pe piaţă arată că întreruperea bruscă a tratamentului după o administrare timp îndelungat poate produce uneori simptome de întrerupere. Majoritatea acestor reacţii sunt uşoare şi autolimitate. Printre simptomele diverse ale sindromului de întrerupere, au fost raportate cel mai frecvent ameţeli, agitaţie, anxietate, cefalee şi greaţă. Cu toate că au fost raportate ca simptome de întrerupere, trebuie considerată şi posibilitatea că simptomele pot fi legate de boala de bază a pacientului. Aşa cum se recomandă şi la pct. 4.2, tratamentul cu mirtazapină va fi întrerupt gradat.
• Este necesară prudenţă la pacienţii cu tulburări de micţiune, ca în cazul hipertrofiei de prostată şi la pacienţii cu glaucom acut cu unghi închis şi presiune intraoculară crescută (deşi există şanse mici datorită acţiunii anticolinergice slabe a Zulin).

Sindrom serotoninergic Interacţiunea cu substanţele active serotoninergice: sindromul serotoninergic poate apărea când inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt utilizaţi concomitent cu alte substanţe active serotoninergice (vezi pct. 4.5). Simptome ale sindromului serotoninergic pot fi hipertermie, rigiditate, mioclonii, instabilitate a sistemului nervos vegetativ cu posibile variaţii rapide ale parametrilor vitali, modificări ale statusului mental care includ confuzie, iritabilitate şi agitaţie extremă progresând către delir şi comă. Din experienţa după punerea pe piaţă se pare că sindromul serotoninergic apare foarte rar la pacienţii trataţi cu mirtazapină în monoterapie (vezi punctul. 4.8).

Pacienţi vârstnici Pacienţii vârstnici sunt adesea mai sensibili, în special în ceea ce priveşte reacţiile adverse ale antidepresivelor. În timpul cercetării clinice cu mirtazapină efectele nedorite nu au fost raportate mai frecvent la pacienţii vârstnici decât la celelalte grupe de vârstă.

Aspartam Zulin conţine aspartam, o sursă de fenilalanină. Poate fi dăunător pentru pacienţii cu fenilcetonurie.

Pacienţii cu depresie prezintă un număr de simptome care sunt asociate bolii de fond. De aceea, uneori este dificil să se diferenţieze simptomele care se datorează afecţiunii de bază de cele care sunt determinate de tratamentul cu mirtazapină.

Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate, care apar la mai mult de 5% din pacienţii trataţi cu Zulin în studii clinice randomizate controlate cu placebo (vezi mai jos) sunt somnolenţă, sedare, xerostomie, creşterea greutăţii corporale, creşterea apetitului alimentar, ameţeli şi astenie.

Toate studiile clinice randomizate controlate cu placebo la pacienţi (incluzând şi alte indicaţii decât tulburarea depresivă majoră), au fost evaluate pentru reacţiile adverse ale Zulin. S-a efectuat o meta-analiză a 20 de studii, cu o durată planificată a tratamentului de până la 12 săptămâni, cu 1501 de pacienţi (134 de persoane-ani) cărora li s-au administrat doze de mirtazapină de până la 60 mg şi la 850 de pacienţi (79 persoane-ani) cărora li s-a administrat placebo. Fazele de prelungire ale acestor studii au fost excluse pentru a menţine comparaţia cu placebo.

Tabelul 1 arată incidenţa pe categorii a reacţiilor adverse care au apărut în studiile clinice mai frecvent semnificativ statistic în timpul tratamentului cu mirtazapină comparativ cu placebo, şi la care s-au adăugat reacţiile adverse raportate spontan. Frecvenţele reacţiilor adverse raportate spontan sunt bazate pe rata de raportare a respectivelor evenimente în studiile clinice. Frecvenţele reacţiilor adverse raportate spontan fără corespondent în studiile clinice randomizate controlat cu placebo la pacienţi au fost clasificate ca „frecvenţă necunoscută”.

Tabel 1. Reacţii adverse ale Zulin

În investigaţiile diagnostice din studiile clinice a fost observată o creştere temporară a transaminazelor şi gama-glutamiltransferazelor (totuşi evenimentele adverse asociate nu au fost raportate statistic semnificativ mai frecvent pentru Zulin decât pentru placebo).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesoniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478 – RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: + 4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro