Zequipra 2,5 mg

Doze

Pacienţi adulţi şi vârstnici

Doza de Zequipra recomandată este 2,5 mg o dată pe zi. Nu este necesară ajustarea dozelor în cazul pacientelor vârstnice.

La pacientele cu cancer de sân avansat sau metastazat, tratamentul cu letrozol va continua până când progresia tumorii devine evidentă.

În cazul tratamentului adjuvant sau adjuvant extins, tratamentul cu letrozol va continua timp de 5 ani sau până la recidva tumorii, oricare dintre acestea survine mai întâi.

În cazul tratamentului adjuvant, poate fi luat în considerare şi un regim terapeutic secvenţial (letrozol 2 ani urmat de tamoxifen timp de 3 ani) (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

În context neoadjuvant, tratamentul cu letrozol se poate continua între 4 şi 8 luni pentru a obţine reducerea optimă a tumorii. Dacă răspunsul nu este adecvat, tratamentul cu letrozol se va întrerupe şi se va programa intervenţia chirurgicală şi/sau se vor discuta cu pacienta opţiuni terapeutice suplimentare.

Copii şi adolescenţi Letrozol nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi. Siguranţa şi eficacitatea letrozol la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 17 ani nu au fost stabilite. Sunt disponibile date limitate şi nu se pot face recomandări privind dozele.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei de letrozol la pacientele cu insuficienţă renală cu un clearance al creatininei ≥10 ml/min. Datele privind cazurile de insuficienţă renală cu un clearance al creatininei sub 10 ml/min sunt insuficiente (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei de letrozol la pacientele cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh A sau B). Datele disponibile la pacientele cu insuficienţă hepatică severă sunt insuficiente. Pacientele cu insuficienţă hepatică severă (Child-Pugh C) necesită supraveghere atentă (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Mod de administrare Zequipra se administrează pe cale orală şi se poate lua cu sau fără alimente.

Statusul postmenopauză La pacientele la care statusul endocrin de postmenopauză nu este clar, este necesară determinarea concentraţiilor plasmatice ale hormonului luteinizant (LH), hormonului foliculostimulant (FSH) şi/sau estradiol înaintea iniţierii tratamentului cu letrozol. Doar femeile cu status endocrin de postmenopauză trebuie să primească letrozol.

Insuficienţă renală Administrarea Zequipra nu a fost investigată la un număr suficient de pacienţi cu clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min. La astfel de pacienţi, raportul risc/beneficiu trebuie evaluat cu atenţie, înainte de administrarea de letrozol.

Insuficienţă hepatică La pacientele cu insuficienţă hepatică severă (Child-Pugh C), expunerea sistemică şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare aproape s-au dublat comparativ cu voluntarii sănătoşi. Prin urmare, aceste paciente trebuie monitorizate cu atenţie (vezi pct. 5.2).

Efecte asupra sistemului osos Zequipra este un medicament potent, cu efect de scădere a concentraţiei plasmatice de estrogeni. Înaintea iniţierii tratamentului adjuvant şi a tratamentului adjuvant extins, la femeile cu istoric de osteoporoză şi/sau fracturi sau la cele care prezintă un risc crescut de osteoporoză se va evalua densitatea minerală osoasă; de asemenea, în timpul şi după încheierea tratamentului cu letrozol, aceste paciente vor fi monitorizate. Dacă este necesar, trebuie iniţiat tratamentul adecvat sau profilactic pentru osteoporoză, iar pacientele vor fi monitorizate cu atenţie. În schemele de tratament adjuvant, în funcţie de profilul de siguranţă al pacientei poate fi avut în vedere şi un regim terapeutic secvenţial (letrozol 2 ani urmat de tamoxifen pe o perioadă de 3 ani) (vezi pct. 4.2, 4.8 şi 5.1).

Tendinită și ruptură de tendon Pot apărea tendinite și rupturi de tendon (rar). Trebuie inițiate monitorizarea atentă a pacienților și măsuri adecvate (de exemplu, imobilizare) pentru tendonul afectat (vezi pct. 4.8).

Alte atenţionări Administrarea concomitentă de letrozol cu tamoxifen, sau alte terapii antiestrogen care conțin estrogen trebuie evitată, deoarece aceste substanțe pot diminua acțiunea farmacologică a letrozolului (vezi pct. 4.5).

Lactoză Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză, nu trebuie să ia acest medicament.

Sodiu Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic “nu conține sodiu”.

Rezumatul profilului de siguranță Frecvențele reacțiilor adverse pentru letrozol se bazează în principal pe datele colectate din studiile clinice.

Până la aproximativ o treime din pacientele tratate cu letrozol pentru cancer de sân metastazat și aproximativ 80% din pacientele tratate în cadrul schemei de tratament adjuvant, precum și al tratamentului adjuvant extins, au prezentat reacții adverse. Majoritatea reacțiilor adverse au apărut în primele câteva săptămâni de tratament.

Reacțiile adverse cel mai frecvente raportate în studiile clinice au fost bufeuri, hipercolesterolemie, artralgii, oboseală, transpirație excesivă și greață.

Reacții adverse suplimentare importante, care pot să apară cu letrozol sunt: evenimente osoase, cum ar fi osteoporoza și /sau fracturi osoase și evenimente cardiovasculare (inclusiv evenimente cerebrovasculare și tromboembolice). Categoria de frecvență pentru aceste reacții adverse este descrisă în Tabelul 1.

Prezentarea reacțiilor adverse sub formă de tabel Frecvențele reacțiilor adverse pentru letrozol se bazează în principal pe datele colectate din studiile clinice.

Reacţii adverse la medicament raportate doar în cadrul tratamentului pentru cancer de sân metastatic

Anumite reacţii adverse au fost raportate cu incidenţe semnificativ diferite în cadrul tratamentului adjuvant. În următoarele tabeluri sunt incluse informaţii cu privire la diferenţele semnificative între monoterapia cu letrozol comparativ cu monoterapia cu tamoxifen şi în cadrul terapiei secvenţiale cu letrozol-tamoxifen:

Tabelul 2 Monoterapia adjuvantă cu letrozol comparativ cu monoterapia cu tamoxifen – evenimente adverse cu diferenţe semnificative

Letrozol, Tamoxifen, rata de rata de frecvenţă frecvenţă Fracturi osoase 10,1% (13,8%) 7,1% (10,5%) Osteoporoză 5,1% (5,1%) 2,7% (2,7%) Evenimente tromboembolice 2,1% (2,9%) 3,6% (4,5%) Infarct miocardic 1,0% (1,5%) 0,5% (1,0%) Hiperplazie endometrială/ cancer 0,2% (0,4%) 2,3% (2,9%) endometrial Obs: Durata medie a tratamentului 60 de luni. Perioada de raportare include perioada de tratament plus 30 de zile după oprirea tratamentului. Procentajele din paranteze indică frecvenţa evenimentului în orice moment după randomizare, inclusiv perioada de tratament de după studiu. Perioada medie de urmărire a fost de 73 luni.

Tabelul 3 Tratamentul secvenţial comparativ cu monoterapia cu letrozol – evenimente adverse cu diferenţe semnificative

Monoterapia cu letrozol->tamoxifen tamoxifen->letrozole letrozol Fracturi osoase 9,9% 7,6% 9,6% Tulburări endometriale 0,7% 3,4% 1,7% proliferative Hipercolesterolemia 52,5% 44,2% 40,8% Bufeuri 37,7% 41,7% 43,9% Sângerări vaginale 6,3% 9,6% 12,7%

• Semnificativ mai puţin comparativ cu monoterapia cu letrozol Semnificativ mai multe comparativ cu monoterapia cu letrozol Obs: Perioada de raportare este în cadrul perioadei de tratament sau în decurs de 30 zile după oprirea tratamentului. Descrierea reacţiilor adverse selectate Reacţii adverse cardiace În cadrul tratamentului adjuvant, suplimentar faţă de datele prezentate în Tabelul 2, următoarele evenimente adverse au fost raportate pentru letrozol şi respectiv tamoxifen (durata medie a tratamentului de 60 de luni plus 30 de zile): angină pectorală ce necesită intevenţie chirurgicală (1,0% comparativ cu 1,0%); insuficienţă cardiacă (1,1% comparativ cu 0,6%); hipertensiune arterială (5,6% comparativ cu 5,7%); accident cerebrovascular /accident ischemic tranzitoriu (2,1% comparativ cu 1,9%).

În cadrul tratamentului adjuvant extins cu letrozol (durata medie a tratamentului de 5 ani) şi respectiv placebo (durata medie a tratamentului 3 ani) au fost raportate: angină pectorală ce necesită intevenţie chirurgicală (0,8% comparativ cu 0,6%); angină pectorală nou diagnosticată sau agravată (1,4% comparativ cu 1,0%); infarct miocardic (1,0% comparativ cu 0,.7%); eveniment tromboembolic (0,9% comparativ cu 0,3%); accident cerebrovascular /accident ischemic tranzitoriu (1,5% comparativ cu 0,8%).

Evenimentele marcate cu au fost statistic semnificativ diferite în cele două braţe de tratament.

Reacţii adverse la nivel osos Pentru datele privind siguranţa la nivel osos în cadrul tratamentului adjuvant, vă rugăm să consultaţi Tabelul 2.

În cadrul tratamentului adjuvant extins, semnificativ mai mulţi pacienţi trataţi cu letrozol au prezentat fracturi osoase sau osteoporoză (fracturi osoase, 10,4% şi osteoporoză, 12,2%) comparativ cu pacienţii din braţul de tratament cu placebo (5,8% şi respectiv 6,4%). Durata medie a tratamentului a fost de 5 ani pentru letrozol, comparativ cu 3 ani pentru placebo.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro