Strattera 4 mg/ml

Doze

Strattera poate fi administrat ca doză unică zilnică, dimineaţa. Pacienţii la care administrarea Strattera în doză unică zilnică nu determină un răspuns clinic satisfăcător (din punct de vedere al tolerabilităţii [de exemplu greaţă sau somnolenţă] sau eficacităţii), pot avea beneficiu prin administrarea dozei în două prize egale, dimineaţa şi după-amiaza târziu sau la începutul serii.

Copii şi adolescenţi:

Doze pentru copii şi adolescenţi cu greutate până la 70 kg: Tratamentul cu Strattera trebuie început cu o doză zilnică totală de aproximativ 0,5 mg atomoxetină/kg. Doza iniţială trebuie menţinută timp de minim 7 zile, înainte de a se trece la creşterea treptată a dozei, corelată cu răspunsul clinic şi tolerabilitatea. Doza de întreţinere recomandată este de aproximativ 1,2 mg/kg şi zi (depinzând de greutatea pacientului şi de concentraţiile de atomoxetină disponibile). Nu s-a demonstrat existenţa unui beneficiu clinic suplimentar pentru doze mai mari de 1,2 mg/kg şi zi. Siguranţa administrării de doze unice mai mari de 1,8 mg/kg şi zi şi a dozelor zilnice totale peste 1,8 mg/kg nu a fost evaluată sistematic. În unele cazuri, poate fi indicată continuarea tratamentului la maturitate.

Pentru a facilita administrarea, soluţia pentru administrare orală Strattera va fi furnizată cu un dispozitiv pentru administrare orală care conţine o seringă pentru utilizare orală de 10 ml, gradată la fiecare mililitru şi un adaptor care se introduce în sticlă. Soluţia orală trebuie administrată în conformitate cu tabelul următor:

Limitele intervalului de Doză iniţială Doză-ţintă greutate (kg) (ml/zi) (ml/zi) 16 – 18 2 5 19 2 6 20 – 21 3 6 22 – 24 3 7 25 – 28 3 8 29 – 31 4 9 32 – 34 4 10 35 4 11 36 – 38 5 11 39 – 41 5 12 42 – 44 5 13 45 – 48 6 14 49 to 51 6 15 52-54 7 16 55-58 7 17 59 7 18 60-61 8 18

62-64 8 19 65-67 8 20 68-69 9 20 ≥70 10 20

Doze pentru copii şi adolescenţi cu greutate mai mare de 70 kg: Tratamentul cu Strattera trebuie început cu o doză zilnică totală de 40 mg atomoxetină. Doza iniţială trebuie menţinută timp de minim 7 zile, înainte de a se trece la creşterea treptată a dozei, corelată cu răspunsul clinic şi tolerabilitatea. Doza de întreţinere recomandată este 80 mg atomoxetină. Nu s-a demonstrat existenţa unui beneficiu clinic suplimentar pentru doze mai mari de 80 mg (vezi pct. 5.1). Doza totală zilnică maximă recomandată este de 100 mg atomoxetină. Nu a fost evaluată sistematic siguranţa administrării de doze unice mai mari de 120 mg şi doze zilnice totale mai mari de 150 mg.

Adulţi Tratamentul cu Strattera trebuie să fie iniţiat cu o doză zilnică totală de 40 mg. Doza iniţială trebuie să fie menţinută timp de minim 7 zile înainte de a se trece la creşterea treptată a dozei corelată cu răspunsul clinic şi tolerabilitatea. Doza de întreţinere zilnică recomandată este de 80 până la 100 mg. Doza totală zilnică maximă recomandată este de 100 mg. Siguranţa administrării de doze unice mai mari de 120 mg şi a dozelor zilnice totale peste 150 mg nu a fost evaluată sistemic.

Informaţii suplimentare privind administrarea în siguranţă a acestui medicament:

Screening-ul pre-tratament: Înainte de a se prescrie, este necesar a se parcurge un istoric medical şi a se face o evaluare iniţială a stării cardiovasculare a pacientului, care să includă tensiunea arterială şi pulsul (vezi pct 4.3 şi 4.4).

Monitorizare regulată: Starea cardiovasculară trebuie monitorizată regulat prin înregistrarea tensiunii arteriale şi a pulsului pe o fişă de urmărire, după fiecare ajustare a dozei şi apoi cel puţin la 6 luni. Pentru pacienţii copii şi adolescenţi, este recomandată utilizarea unei fişe de urmărire. Pentru adulţi, trebuie respectate liniile directoare de referinţă actuale referitoare la hipertensiune arterială (vezi pct.4.4).

Întreruperea tratamentului: În programul de studiu nu au fost descrise simptome ale sindromului de întrerupere. În cazul unor reacţii adverse semnificative, tratamentul cu atomoxetină poate fi întrerupt brusc; altfel, tratamentul poate fi oprit treptat, de-a lungul unei perioade potrivite de timp.

Tratamentul cu Strattera nu trebuie administrat pe o perioadă nedeterminată de timp. Trebuie realizată o reevaluare a necesităţii continuării tratamentului mai mult de 1 an, în special în cazul în care pacientul a atins un răspuns stabil şi satisfăcător.

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţa hepatică: la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (Clasa B Child-Pugh), dozele iniţiale şi cele ţintă trebuie scăzute la 50% din doza uzuală recomandată. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (Clasa C Child-Pugh), doza iniţială şi dozele ţintă trebuie scăzute la 25% din doza uzuală recomandată (vezi pct. 5.2).

Insuficienţa renală: pacienții cu insuficienţă renală în stadiu terminal au avut expunere sistemică la atomoxetină mai mare decât subiecţii sănătoşi (creştere cu aproximativ 65%), dar nu a existat nicio diferenţă atunci când expunerea a fost corectată pentru doza în mg/kg. Prin urmare, Strattera poate fi administrat la pacienţii cu ADHD şi cu insuficienţă renală în stadiu terminal sau cu grade mai reduse de insuficienţă renală, folosind schemele de administrare obişnuite. Atomoxetina poate exacerba hipertensiunea arterială la pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal (vezi pct. 5.2).

Aproximativ 7% dintre pacienţii aparținând rasei albe au un genotip corespunzător unei enzime CYP2D6 nefuncţionale (numiţi şi metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2D6). Pacienţii cu acest genotip au o expunere la atomoxetină de câteva ori mai mare comparativ cu pacienţii cu enzime funcţionale. Prin urmare, metabolizatorii lenţi prezintă un risc mai mare de reacţii adverse (vezi pct. 4.8 şi 5.2). Pentru pacienţii cu genotip de metabolizator lent, cunoscut, se va lua în considerare administrarea unei doze iniţiale mai mici şi o rată mai lentă de creştere a dozelor.

Vârstnici: utilizarea atomoxetinei la pacienţii cu vârsta de peste 65 ani nu a fost evaluată sistematic.

Copii cu vârsta sub şase ani: Siguranţa şi eficacitatea utilizării Strattera la copii cu vârsta sub 6 ani nu au fost stabilite. Prin urmare, Strattera nu trebuie utilizat la copiii cu vârsta sub 6 ani (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Pentru administrare orală. Strattera poate fi administrat cu sau fără alimente. Nu se recomandă amestecarea Strattera soluţie orală în alimente sau în apă deoarece există riscul neadministrării dozei complete sau deoarece ar putea avea un impact negativ asupra gustului.

Comportament asociat suicidului La pacienţii trataţi cu atomoxetină, s-a raportat comportament asociat suicidului (tentative de suicid şi idei suicidare). În studiile clinice de tip dublu-orb, comportamentele asociate suicidului au fost mai puţin frecvente, dar au fost observate mai frecvent la copiii şi adolescenţii trataţi cu atomoxetină comparativ cu cei la care s-a administrat placebo, la care nu au existat astfel de evenimente. În studiile clinice de tip dublu-orb efectuate la adulţi, nu s-a observat nicio diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa comportamentelor asociate suicidului între administrarea atomoxetină şi administrarea placebo. Pacienţii care urmează tratament pentru ADHD trebuie monitorizaţi atent pentru apariţia sau agravarea comportamentelor asociate suicidului.

Moarte subită şi anomalii preexistente ale structurii cardiace sau alte probleme cardiace grave A fost raportată moarte subită la pacienţii cu anomalii ale structurii cardiace care utilizau atomoxetină în doze uzuale. Cu toate că unele anomalii grave ale structurii cardiace determină un risc crescut de moarte subită, atomoxetina va fi utilizată cu prudenţă la pacienţii cu anomalii grave cunoscute ale structurii cardiace şi după consultarea cu un medic specialist cardiolog.

Efecte cardiovasculare Atomoxetina poate afecta pulsul şi tensiunea arterială.

Cei mai mulţi pacienţi care utilizează atomoxetină prezintă o creştere moderată a frecvenţei cardiace (media <10 bpm) şi/sau o creştere a tensiunii arteriale (media <5 mmHg) care pot să nu fie importante clinic (vezi pct. 4.8).

Cu toate acestea, datele combinate din studiile clinice ADHD controlate sau necontrolate, arată că unii pacienţi (aproximativ 8-12% dintre adolescenţi şi 6-10% dintre adulţi prezintă modificări mai pronunţate ale frecvenței cardiace (cu 20 bătăi pe minut sau mai mult) şi ale tensiunii arteriale (15-20 mmHg sau mai mare). Analiza acestor date din studiile clinice a arătat că aproximativ 15-26 % dintre copii şi adolescenţi şi 27-32% dintre adulţii care au experimentat astfel de modificări ale tensiunii arteriale şi bătăilor cardiace în timpul tratamentului cu atomoxetină au avut creşteri susţinute sau progresive. Modificările susţinute pe termen lung ale tensiunii arteriale pot conduce la consecinţe clinice cum ar fi hipertrofia miocardului.

Ca rezultat al acestor date, pacienţii care sunt eligibili pentru tratamentul cu atomoxetină trebuie să aibă o anamneză şi o evaluare fizică minuţioasă pentru depistarea bolilor cardiace, iar pentru cazurile la care constatările iniţiale sugerează o boală cardiacă sau la care se evidenţiază în antecedente o boală cardiacă, se impune, în continuare, o evaluare de către un specialist cardiolog.

Starea cardiovasculară trebuie monitorizată regulat cu înregistrarea tensiunii arteriale şi a bătăilor cardiace pe o fişă de urmărire înainte de începerea tratamentului, în timpul tratamentului, după fiecare ajustare a dozei şi apoi cel puţin la 6 luni pentru a evidenţia posibile creşteri, semnificative clinic. Pentru pacienţii copii şi adolescenţi, este recomandată utilizarea unei fişe de urmărire. Pentru adulţi, trebuie respectate liniile directoare de referinţă actuale referitoare la hipertensiune arterială.

Atomoxetina nu trebuie utilizată la pacienţii cu probleme cardiovasculare sau cerebrovasculare severe (vezi pct 4.3 Contraindicaţii – Boli Cardiovasculare şi Cerebrovasculare Severe). Atomoxetina trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii a căror condiţie medicală poate să se înrăutăţească prin creşterea tensiunii arteriale şi a bătăilor cardiace, cum ar fi pacienţii cu hipertensiune arterială, tahicardie sau cu boli cardiovasculare sau cerebrovasculare.

Pacienţii care au dezvoltat simptome precum palpitații, durere toracică la efort, sincopă inexplicabilă, dispnee sau alte simptome sugestive ale bolii cardiace în timpul tratamentului cu atomoxetină trebuie să fie evaluaţi imediat de către un specialist cardiolog.

În plus, atomoxetina trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii cu interval QT prelungit, congenital sau dobândit, sau la pacienţii cu antecedente heredocolaterale de interval QT prelungit (vezi pct. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune şi 4.8 Reacţii adverse).

Deoarece s-a raportat hipotensiune arterială ortostatică, atomoxetina trebuie utilizată cu prudenţă în orice afecţiune care poate să predispună pacienţii la hipotensiune arterială sau orice tulburare asociată cu modificări bruşte ale bătăilor cardiace sau tensiunii arteriale.

Efecte cerebrovasculare Pacienţii cu factori de risc adiţionali pentru afecţiunile cerebrovasculare (de exemplu antecedente de boli cardiovasculare, medicaţie concomitentă cu efect de creştere a tensiunii arteriale) trebuie evaluaţi la fiecare consult pentru semnele şi simptomele după iniţierea tratamentului cu atomoxetină.

Efecte hepatice Foarte rar, au fost raportate spontan cazuri de afectare hepatică, manifestată prin valori serice crescute ale enzimelor hepatice şi bilirubinei, cu icter. De asemenea, foarte rar, a fost raportată afectare hepatică severă, inclusiv insuficienţă hepatică acută. Tratamentul cu Strattera trebuie întrerupt la

pacienţii care prezintă icter sau investigaţii diagnostice care atestă afectare hepatică şi tratamentul nu trebuie să mai fie reluat.

Simptome psihotice sau maniacale Tratamentul cu atomoxetină în doze uzuale la pacienţi care nu au un istoric de boală psihotică sau maniacală poate determina simptome psihotice sau maniacale, cum sunt, halucinaţii, gândire delirantă, manie sau agitaţie. Dacă apar asemenea simptome, trebuie luat în considerare posibilul rol cauzal al atomoxetinei şi trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca Strattera să determine exacerbarea simptomelor psihotice sau maniacale preexistente.

Comportament agresiv, ostilitate sau labilitate emoţională În studiile clinice, la copiii, adolescenţii şi adulţii trataţi cu Strattera, s-a observat mai frecvent ostilitate (predominant agresivitate, comportament opoziţional şi furie), comparativ cu cei la care s-a administrat placebo. În studiile clinice la copiii trataţi cu Strattera, s-a observat mai frecvent labilitate emoţională, comparativ cu cei la care s-a administrat placebo. Pacienţii trebuie monitorizaţi atent pentru apariţia sau agravarea comportamentului agresiv, ostilităţii sau labilităţii emoţionale.

Evenimente de hipersensibilitate posibile Deşi mai puţin frecvent, la pacienţii trataţi cu atomoxetină s-au raportat reacţii alergice, incluzând reacţii anafilactice, erupţii cutanate tranzitorii, angioedem şi urticarie.

Convulsii Convulsiile reprezintă un risc potenţial al tratamentului cu atomoxetină. Tratamentul cu atomoxetină trebuie iniţiat cu prudenţă la pacienţii care au un istoric de convulsii. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului la orice pacient care are o convulsie sau dacă apare o creştere a frecvenţei convulsiilor, fără o cauză identificabilă.

Creştere şi dezvoltare În cursul tratamentului cu atomoxetină trebuie monitorizată creşterea şi dezvoltarea neuropsihică a copiilor şi adolescenţilor. Pacienţii care necesită tratament de lungă durată trebuie monitorizaţi şi, la copiii şi adolescenţilor la care creşterea este insuficientă sau nu câştigă satisfăcător în greutate, trebuie luate în considerare reducerea dozelor sau întreruperea tratamentului.

Datele clinice nu sugerează efecte nocive ale atomoxetinei asupra proceselor cognitive sau a maturizării sexuale, cu toate acestea, nu există decât informaţii limitate privind administrarea pe termen lung. Prin urmare, pacienţii care necesită tratament de lungă durată vor fi atent monitorizaţi.

Apariţie nouă sau agravare a depresiei, anxietăţii şi ticurilor comorbide Într-un studiu clinic controlat la pacienţii copii şi adolescenţi cu ADHD şi comorbidităţi cronice de tip ticuri motorii sau Sindromul Tourette, nu s-a observat o înrăutăţire a ticurilor la pacienţii trataţi cu atomoxetină, comparativ cu pacienţii care au utilizat placebo. Într-un studiu clinic controlat la pacienţi adolescenţi cu ADHD şi tulburare depresivă majoră, nu s-a observat o agravare a simptomatologiei depresive la pacienţii trataţi cu atomoxetină, comparativ cu pacienţii la care s-a administrat placebo. În două studii clinice controlate (un studiu efectuat la pacienţi copii şi adolescenţi și un studiu efectuat la pacienţi adulţi), la pacienţi cu ADHD şi tulburări de anxietate ca şi comorbidităţi, pacienţii trataţi cu atomoxetină nu au avut o înrăutăţire a simptomatologiei anxioase, comparativ cu pacienţii la care s-a administrat placebo.

După punerea pe piaţă, au existat raportări rare de cazuri de anxietate şi depresie sau stare depresivă şi raportări foarte rare de ticuri (vezi pct. 4.8).

Pacienţii care sunt trataţi cu atomoxetină pentru ADHD ar trebui monitorizaţi pentru apariţia sau agravarea simptomelor de anxietate, a stării de depresie şi a depresiei sau ticurilor.

Copii cu vârsta sub şase ani Strattera nu trebuie utilizat la pacienţii cu vârsta sub şase ani, deoarece siguranţa şi eficacitatea nu au fost stabilite la această grupă de vârstă.

Altă utilizare terapeutică Strattera nu este indicat pentru tratamentul episoadelor depresive majore şi/sau anxietăţii, deoarece studiile efectuate la adulţii cu astfel de afecţiuni, care nu prezintă ADHD, nu au evidenţiat niciun efect, comparativ cu placebo (vezi pct. 5.1).

Sorbitol Strattera soluţie orală conţine 32,97 mg sorbitol în fiecare ml. Pacienţii cu probleme ereditare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Sodiu Strattera soluţie orală conţine 2,64 mg sodiu per ml. Doza maximă de 100 mg de atomoxetină este echivalentă cu 3,3 % din doza zilnică maximă recomandată de OMS, de 2 g de sodiu pentru un adult.

Benzoat de sodiu Strattera soluţie orală conţine 0,8 mg benzoat de sodiu în fiecare ml.

Propilen glicol Strattera soluţie orală conţine 9,8 mg propilen glicol în fiecare ml.

Copii şi adolescenţi: Rezumatul profilului de siguranţă În studiile clinice placebo controlate efectuate la copii şi adolescenţi, cefaleea, durerea abdominală1 şi scăderea apetitului alimentar sunt evenimentele adverse cele mai frecvent asociate cu atomoxetina, fiind raportate la aproximativ 19%, 18%, respectiv 16% dintre pacienţi, determinând, rar, întreruperea tratamentului (ratele de întrerupere sunt 0,1% pentru cefalee, 0,2% pentru durerea abdominală şi 0,0% pentru scăderea apetitului alimentar). De regulă, durerea abdominală şi scăderea apetitului alimentar sunt tranzitorii.

În asociere cu scăderea apetitului alimentar, unii pacienţi au prezentat precoce retard de creștere la începutul tratamentului, atât în ceea priveşte creșterea ponderală cȃt și creşterea în înălțime. În medie, după o reducere inițială a creșterii ponderale și creşterii în înălțime, pacienţii trataţi cu atomoxetină au revenit la greutatea medie și înălțimea previzionate prin datele din grupul de bază după tratamentul de lungă durată.

Greaţa, vărsăturile şi somnolenţa2 pot să apară la aproximativ 10%, respectiv 11% dintre pacienţi, în special, în cursul primei luni de tratament. Cu toate acestea, aceste episoade sunt, de regulă, uşoare până la moderate ca intensitate şi tranzitorii şi nu au determinat un număr semnificativ de întreruperi ale tratamentului (rata întreruperilor ≤0,5%).

În ambele studii placebo controlate, efectuate la copii şi adolescenţi şi la adulţi, pacienţii care utilizau atomoxetină au prezentat creşteri ale frecvenţei cardiace şi ale valorilor tensiunii arteriale sistolice şi diastolice (vezi pct. 4.4 – Atenţionări speciale şi precauţii).

La pacienţii care utilizau atomoxetină, din cauza efectului asupra tonusului noradrenergic, au fost raportate hipotensiune arterială ortostatică (0,2%) şi sincopă (0,8%). Atomoxetina trebuie administrată cu prudenţă în orice situaţii care pot predispune pacienţii la hipotensiune arterială.

Următorul tabel cu reacţii adverse are la bază raportările evenimentelor adverse şi investigaţiile diagnostice din cadrul studiilor clinice şi raportările spontane din perioada de după punerea pe piaţă la copii/adolescenţi.

Tulburări Iritabilitate, Evenimente psihice oscilaţii ale asociate dispoziţiei, suicidului, insomnie3 agresivitate, agitație, ostilitate, anxietate, labilitate depresie şi stare emoţională depresivă, psihoză ticuri. (incluzând halucinaţii). Tulburări ale Cefalee, Ameţeli Sincopă, sistemului somnolenţă2 tremor, nervos migrenă parestezie, hipoestezie, convulsii.

Tulburări Midriază Vedere oculare încețoșată Tulburări Palpitaţii, cardiace tahicardie sinusală, prelungire a intervalului QT. Tulburări Fenomen Raynaud vasculare Tulburări Dispnee (vezi respiratorii, pct. 4.4) Toracice și mediastinale Tulburări Dureri Constipaţie, gastro-abdominale1, dispepsie intestinale vărsături, greaţă

Tulburări Concentraţii Valori hepatobiliare crescute ale anormale/crescute bilirubinei ale testelor serice funcţionale hepatice, icter, hepatită, afectare hepatică, insuficienţă hepatică acută. Afecţiuni Dermatită, prurit, Hiperhidroză, cutanate şi ale erupţie cutanată reacţii ţesutului tranzitorie alergice subcutanat Tulburări Ezitare la iniţierea renale şi ale micţiunii, retenţie căilor urinare urinară

Tulburări ale Priapism, durere la aparatului nivelul organelor genital şi genitale masculine sânului Tulburări Fatigabilitate, Astenie generale şi la letargie nivelul locului Durere în piept de (vezi pct. 4.4) administrare Investigaţii Creştere a Scădere în diagnostice tensiunii greutate arteriale4, creștere a frecvenţei cardiace4 Include, de asemenea, durere abdominală superioară, disconfort gastric, disconfort abdominal şi disconfort epigastric. Include, de asemenea, sedare. Include insomnia de adormire, insomnia de trezire în timpul nopţii şi insomnia terminală (de trezire matinală precoce Constatările în ceea ce priveşte tensiunea arterială şi frecvența cardiace au fost făcute pe baza măsurării semnelor vitale.Vezi pct. 4.4Vezi pct. 4.4 şi 4.5

Metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2D6 (ML) Următoarele reacţii adverse au apărut la cel puţin 2% dintre pacienţii cu metabolizare lentă prin intermediul CYP2D6 (ML) şi au fost semnificativ mai frecvente statistic la aceşti pacienţi, comparativ cu pacienţii cu metabolizare rapidă prin intermediul CYP2D6 (MR): scădere a apetitului alimentar (24,1% ML, 17,0% MR); insomnie combinată (incluzând insomnie, insomnie de trezire în timpul nopţii şi insomnie de adormire, 14,9% ML şi 9,7% MR); depresie combinată (incluzând depresie, depresie majoră, simptome depresive, stare depresivă şi disforie, 6,5% ML şi 4,1% MR); scădere în greutate (7,3% ML, 4,4% MR); constipaţie (6,8% ML, 4,3% MR); tremor (4,5% ML, 0,9% MR); sedare (3,9% ML, 2,1% MR); excoriaţii (3,9% ML, 1,7% MR); enurezis (3,0% ML, 1,2% MR); conjunctivită (2,5% ML, 1,2% MR); sincopă (2,5% ML, 0,7% MR); trezire matinală (2,3% ML, 0,8% MR); midriază (2,0% ML, 0,6% MR). Următoarea reacţie, deşi nu îndeplineşte criteriile enunţate, este demn de luat în considerare: tulburare de anxietate generalizată (0,8% ML şi 0,1% MR). Suplimentar, în studii clinice cu o durată de până la 10 săptămâni, scăderea în greutate a fost mai pronunţată la pacienţii ML (în medie 0,6 kg la MR şi 1,1 kg la MI).

Acuzele legate de retenţia urinară sau de ezitarea la iniţierea micţiunii trebuie considerate a avea o potenţială legătură cu tratamentul cu atomoxetină.

Următorul tabel al reacţiilor adverse se bazează pe raportările evenimentelor adverse şi pe investigaţiile diagnostice din cadrul studiilor clinice şi pe raportările spontane de după punerea pe piaţă, la adulţi.

hepatică acută, concentraţii crescute ale bilirubinei serice Afecţiuni Dermatită, Reacţii alergice4, cutanate şi ale hiperhidroză, prurit, urticarie ţesutului erupţie cutanată subcutanat tranzitorie Tulburări Spasme musculo-musculare. scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări Disurie, Urgenţă la renale şi ale poliurie,ezitare urinat. căilor urinare la iniţierea micţiunii, retenţie urinară Tulburări ale Dismenoree, Eşec al Priapism aparatului tulburări de ejaculării, genital şi ejaculare, menstruaţie sânului disfuncţie neregulată, erectilă, orgasm anormal prostatită, durere la nivelul organelor genitale masculine Tulburări Astenie, Senzaţie de frig. generale şi la Fatigabilitate, Durere în piept nivelul locului letargie, frisoane, (vezi pct. 4.4) de iritabilitate, administrare senzaţie de sete Investigaţii Creştere a Scădere diagnostice tensiunii ponderală arteriale3, Creştere a frecvenței cardiace3 Include, de asemenea, durere abdominală superioară, disconfort gastric, disconfort abdominal şi disconfort epigastric. Include, de asemenea, insomnie de adormire, insomnie de trezire în timpul nopţii şi insomnie terminală (de trezire matinală precoce). Constatările în ceea ce priveşte tensiunea arterială şi frecvența cardiacă au fost făcute pe baza măsurării semnelor vitale Include reacții anafilactice și angioedem.Vezi pct. 4.4Vezi pct. 4.4 şi 4.5

Metabolizatorii lenţi prin intermediul CYP2D6 (ML) Următoarele reacţii adverse au fost raportate la cel puţin 2% dintre pacienţii cu metabolizare lentă prin intermediul CYP2D6 (ML) şi au fost mai frecvente şi semnificative din punct de vedere statistic în cazul pacienţilor metabolizatori lenţi, comparativ cu pacienţii cu metabolizare rapidă prin intermediul CYP2D6 (MR): vedere înceţoşată (3,9% ML, 1,3% MR), xerostomie (34,5% ML, 17,4% MR), constipaţie (11,3% ML, 6,7% MR), agitaţie (4,9% ML, 1,9% MR), apetit alimentar scăzut (23,2% ML, 14,7% MR), tremor (5,4% ML, 1,2% MR), insomnie (19,2% ML, 11,3% MR), tulburări ale somnului (6,9% ML, 3,4% MR), insomnie de trezire în timpul nopţii (5,4% ML, 2,7% MR), insomnie terminală (3 % ML, 0,9% MR), retenţie urinară (5,9% ML, 1,2% MR), disfuncţie erectilă (20,9% ML, 8,9% MR), tulburări de ejaculare (6,1% ML, 2,2% MR), hiperhidroză (14,8% ML, 6,8% MR), senzaţie de frig periferică (3% ML, 0,5% MR).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.