Siranalen 150 mg

Doze Doza variază între 150 şi 600 mg pe zi, administrată în 2 sau 3 prize.

Durere neuropată Tratamentul cu pregabalin poate fi iniţiat cu o doză de 150 mg pe zi, administrată fracţionat în două sau trei prize. În funcţie de răspunsul individual şi de tolerabilitatea pacientului, doza poate fi crescută la 300 mg pe zi după un interval de 3 până la 7 zile şi, dacă este necesar, până la doza maximă de 600 mg pe zi, după încă un interval de 7 zile.

Epilepsie Tratamentul cu pregabalin poate fi iniţiat cu o doză de 150 mg pe zi, administrată fracţionat în două sau trei prize. În funcţie de răspunsul individual şi tolerabilitatea pacientului, doza poate fi crescută la 300 mg pe zi după o săptămână. Doza maximă de 600 mg pe zi poate fi atinsă după încă o săptămână.

Tulburare anxioasă generalizată Doza variază între 150 şi 600 mg pe zi, administrată fracționat în două sau trei prize. Necesitatea tratamentului trebuie reevaluată regulat. Tratamentul cu pregabalin trebuie iniţiat cu doza de 150 mg pe zi. În funcţie de răspunsul individual şi tolerabilitatea pacientului, doza poate fi crescută la 300 mg pe zi după un interval de o săptămână. După încă o săptămână, doza poate fi crescută la 450 mg pe zi. Doza maximă de 600 mg pe zi poate fi atinsă după încă o săptămână.

Întreruperea tratamentului cu pregabalin În conformitate cu practica clinică actuală, dacă tratamentul cu pregabalin trebuie întrerupt, se recomandă ca acest lucru să fie făcut treptat, în decurs de minim o săptămână, indiferent de indicaţie (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8).

Pacienţi cu insuficienţă renală Pregabalin se elimină din circulaţia sistemică în primul rând prin excreţie renală, sub formă de medicament netransformat. Deoarece clearance-ul pregabalinului este direct proporţional cu clearance-ul creatininei (vezi pct. 5.2), reducerea dozei la pacienţii cu afectare a funcţiei renale trebuie individualizată în concordanţă cu clearance-ul creatininei (Clcr), după cum se prezintă în Tabelul 1 şi determinat conform următoarei formule:

1,23 x [140 – vârstă (ani)] x greutate (kg) Clcr(ml/min) = [ ] (x 0,85 pentru femei) creatinină serică (µmol/l)

Pregabalin se elimină în mod eficace din plasmă prin hemodializă (50% din medicament în 4 ore). Pentru pacienţii care efectuează ședințe de hemodializă, doza zilnică de pregabalin trebuie ajustată pe baza funcţiei renale. În completarea dozei zilnice, trebuie administrată o doză suplimentară imediat după fiecare 4 ore de şedinţă de hemodializă (vezi Tabelul 1). Tabelul 1. Ajustarea dozării pregabalinului pe baza funcţiei renale

Suplimentarea dozei după hemodializă (mg)

25 100 Doza unică+

TID = divizată în trei prize BID = divizată în două prize

• Doza totală de pregabalin (mg/zi) trebuie divizată în funcţie de schema de administrare, fiind exprimată în mg/doză.Aceste doze nu pot fi utilizate folosind concentrațiile de Siranalen. Sunt disponibile alte produse în concentrații mai mici de 75 mg. + Doza suplimentară se administrează ca doză unică.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).

Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea administrării pregabalinului la copii cu vârsta sub 12 ani şi adolescenţi (între 12 şi 17 ani) nu au fost stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 şi 5.2, dar nu se poate emite nicio recomandare cu privire la doze.

Vârstnici La pacienţii vârstnici este necesară scăderea dozei de pregabalin, din cauza scăderii funcţiei renale (vezi pct.5.2).

Mod de administrare Siranalen poate fi administrat cu sau fără alimente. Siranalen este numai pentru administrare orală.

Pacienţi cu diabet zaharat În conformitate cu practica clinică actuală, unii pacienţi cu diabet zaharat, care au prezentat creștere ponderală în timpul tratamentului cu pregabalin, pot necesita ajustarea dozelor medicamentelor hipoglicemiante.

Reacţii de hipersensibilitate În cadrul experienţei după punerea pe piaţă au fost raportate reacţii de hipersensibilitate, inclusiv cazuri de angioedem. Dacă apar simptome de angioedem, de exemplu edem facial, perioral sau al căilor respiratorii superioare, tratamentul cu pregabalin trebuie întrerupt imediat.

Reacţii adverse cutanate severe (RACS) În asociere cu tratamentul cu pregabalin, s-au raportat rar reacții adverse cutanate severe (RACS), inclusiv sindrom Stevens-Johnson (SSJ) și necroliză epidermică toxică (NET), care pot pune viața în pericol și pot fi letale. În momentul prescrierii, pacienții trebuie informați cu privire la semne și simptome și trebuie monitorizați cu atenție pentru a se observa reacțiile cutanate. Dacă apar semne și simptome care sugerează aceste reacții, pregabalin trebuie retras imediat și trebuie luat în considerare alt tratament (după caz).

Ameţeală, somnolenţă, pierdere a conştienţei, confuzie şi afectare mentală Tratamentul cu pregabalin s-a asociat cu ameţeală şi somnolenţă, care pot creşte incidenţa leziunilor accidentale (căderi accidentale) la populaţia vârstnică. În cadrul supravegherii după punerea pe piaţă, au existat, de asemenea, raportări de pierdere a conştienţei, confuzie şi afectare mentală. De aceea, pacienţii trebuie avertizaţi să fie prudenţi, până când se obişnuiesc cu posibilele reacţii adverse la medicament.

Efecte asupra vederii În cadrul studiilor clinice controlate, la o proporţie mai mare de pacienţi cărora li s-a administrat pregabalin, comparativ cu pacienţii la care s-a administrat placebo, a fost raportată vedere înceţoşată, care a dispărut în majoritatea cazurilor odată cu continuarea tratamentului. În cadrul studiilor clinice care au inclus teste oftalmologice, incidenţa reducerii acuităţii vizuale şi a modificărilor de câmp vizual a fost mai mare la pacienţii trataţi cu pregabalin, decât la pacienţii la care s-a administrat placebo; incidenţa modificărilor examenului fundului de ochi a fost mai mare la pacienţii la care s-a administrat placebo (vezi pct. 5.1).

În cadrul experienţei de după punerea pe piață, au fost, de asemenea, raportate reacţii adverse vizuale, inclusiv pierdere a vederii, înceţoşare a vederii sau alte modificări ale acuităţii vizuale, dintre care multe au fost tranzitorii. Întreruperea tratamentului cu pregabalin poate duce la dispariţia sau reducerea acestor simptome vizuale.

Insuficienţă renală Au fost raportate cazuri de insuficienţă renală, iar întreruperea tratamentului cu pregabalin, în câteva cazuri, a demonstrat reversibilitatea acestei reacţii adverse.

Întreruperea tratamentului concomitent cu medicamente antiepileptice Nu sunt disponibile date suficiente privind întreruperea tratamentului cu medicamente antiepileptice administrate concomitent, atunci când s-a realizat controlul convulsiilor cu pregabalin, şi care să susţină monoterapia cu pregabalin.

Insuficienţă cardiacă congestivă După punerea pe piaţă, au existat raportări de insuficienţă cardiacă congestivă la anumiţi pacienţi cărora li s-a administrat pregabalin. Aceste reacţii au fost de cele mai multe ori raportate la pacienţi vârstnici cu funcţie cardiovasculară compromisă. Pregabalin trebuie utilizat cu precauţie la aceşti pacienţi. Reacţia adversă poate să dispară la întreruperea tratamentului cu pregabalin.

Tratamentul durerii neuropate centrale apărute din cauza traumatismului măduvei spinării În tratamentul durerii neuropate centrale apărute din cauza traumatismului măduvei spinării, incidenţa reacţiilor adverse în general, a reacţiilor adverse la nivelul sistemului nervos central şi în special a somnolenţei a fost crescută. Aceasta poate fi atribuită unui efect aditiv, apărut din cauza administrării concomitente a medicamentelor (de exemplu antispastice) necesare în tratamentul acestei patologii. Acest fapt trebuie luat în considerare atunci când se prescrie pregabalin pentru tratamentul acestei patologii.

Deprimare respiratorie Au existat raportări de deprimare respiratorie severă în legătură cu utilizarea pregabalinului. Pacienţii cu funcţie respiratorie compromisă, boală respiratorie sau neurologică, insuficienţă renală, utilizare

concomitentă de sedative ale SNC şi vârstnicii pot avea un risc mai mare de a prezenta această reacţie severă. Pot fi necesare ajustări ale dozei al aceşti pacienţi (vezi pct. 4.2).

Ideaţie suicidară şi comportament suicidar Ideaţie suicidară şi comportament suicidar au fost raportate la pacienţii trataţi cu medicamente antiepileptice în câteva indicaţii. O meta-analiză a studiilor clinice randomizate controlate cu placebo efectuate cu medicamente antiepileptice a arătat, de asemenea, un risc uşor crescut de ideaţie suicidară şi comportament suicidar. Mecanismul acestui risc nu este cunoscut. S-au observat cazuri de ideație suicidară și comportament suicidar la pacienții tratați cu pregabalin în experiența după punerea pe piață (vezi pct. 4.8). Un studiu epidemiologic în care s-a utilizat un design de studiu autocontrolat (de comparare a perioadelor de tratament cu perioadele fără tratament la fiecare pacient) a indicat dovezi ale unui risc crescut de debut nou al comportamentului suicidar și de deces prin suicid la pacienții tratați cu pregabalin.

Pacienții (și persoanele care îngrijesc pacienții) trebuie îndrumați să ceară sfatul medicului în cazul apariției de semne ale ideației suicidare sau comportamentului suicidar. Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru semne ale ideaţiei suicidare şi ale comportamentului suicidar şi trebuie să fie luat în considerare un tratament adecvat. Trebuie luată în considerare oprirea tratamentului cu pregabalin în cazul apariției ideației suicidare și a comportamentului suicidar.

Scăderea funcţiei tractului gastro-intestinal inferior După punerea pe piaţă au fost raportate evenimente legate de scăderea funcţiei tractului gastro-intestinal inferior (de exemplu, obstrucţie intestinală, ileus paralitic, constipaţie) atunci când pregabalin a fost administrat concomitent cu medicamente care pot induce constipaţia, cum sunt analgezicele opioide. Pot fi luate în considerare măsuri de prevenire a constipaţiei (în mod special la femei şi pacienţi vârstnici), atunci când pregabalin şi opioidele sunt utilizate concomitent.

Utilizare concomitentă cu opioide Se recomandă prudenţă în cazul prescrierii pregabalin concomitent cu opioide, din cauza riscului de deprimare a SNC (vezi pct. 4.5). Într-un studiu de caz-control efectuat la utilizatori de opioide, pacienţii tratați cu pregabalin concomitent cu un opioid au prezentat un risc crescut de deces asociat opioidelor, comparativ cu utilizarea opioidelor în monoterapie (riscul relativ ajustat [RRa], 1,68 [IÎ 95%, 1,19 până la 2,36]). Acest risc crescut a fost observat la doze mici de pregabalin (≤ 300 mg, RRa 1,52 [IÎ 95%, 1,04-2,22]) și a existat o tendință pentru un risc mai mare la doze mari de pregabalin (> 300 mg, RRa 2,51 [IÎ 95 %, 1,24-5,06]).

Administrare incorectă, potenţial de abuz sau dependență Pregabalin poate provoca dependenţă de medicament, care poate să apară la doze terapeutice. Au fost raportate cazuri de abuz şi administrare incorectă. Pacienţii cu antecedente de abuz de substanţe pot avea un risc mai mare de administrare incorectă, abuz şi dependenţă de pregabalin, iar pregabalin trebuie utilizat cu precauţie la astfel de pacienţi. Înainte de a prescrie pregabalin, trebuie evaluat cu atenţie riscul pacientului de administrare incorectă, abuz sau dependenţă. Pacienţii trataţi cu pregabalin trebuie monitorizaţi pentru simptome de administrare incorectă, abuz sau dependenţă de pregabalin, precum apariţia toleranţei, creşterea dozelor şi comportament de căutare de droguri.

Simptome de întrerupere După întreruperea tratamentului de lungă sau scurtă durată cu pregabalin, au fost observate simptome de întrerupere. Au fost raportate următoarele simptome: insomnie, cefalee, greaţă, anxietate, diaree, sindrom gripal, nervozitate, depresie, ideație suicidară, durere, convulsii, hiperhidroză şi ameţeli. Apariţia simptomelor de întrerupere după întreruperea administrării pregabalinului poate indica dependenţă de medicament (vezi pct. 4.8). Pacientul trebuie informat despre aceasta la începutul tratamentului. Dacă administrarea de pregabalin trebuie întreruptă, se recomandă ca acest lucru să fie făcut în mod treptat, în timp de minimum 1 săptămână, indiferent de indicaţie (vezi pct. 4.2). În timpul administrării pregabalinului sau la scurt timp după întreruperea administrării pregabalinului, pot apărea convulsii, incluzând status epilepticus şi convulsii de tip grand mal. În ceea ce priveşte întreruperea tratamentului de lungă durată cu pregabalin, datele sugerează că

incidenţa şi severitatea simptomelor de întrerupere pot fi dependente de doză.

Encefalopatie Au fost raportate cazuri de encefalopatie, cele mai multe fiind la pacienţi cu afecţiuni prexistente, care pot determina apariţia encefalopatiei.

Femei aflate la vârsta fertilă/Contracepţia Utilizarea Siranalen în primul trimestru de sarcină poate provoca fătului malformaţii congenitale majore. Pregabalin nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, exceptând cazul în care beneficiul terapeutic matern depăşeşte net riscul potenţial pentru făt. Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească metode contraceptive eficace pe durata tratamentului (vezi pct. 4.6).

Intoleranţă la lactoză Siranalen conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză, nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Siranalen 300 mg capsule conţine carmoizină (E122) care poate provoca reacţii alergice.

Siranalen conţine sodiu. Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per 1 capsulă, adică practic „nu conţine sodiu”.

Într-un studiu clinic în care au fost incluşi peste 8900 de pacienţi cu expunere la pregabalin, dintre care peste 5600 au fost implicaţi în studii dublu-orb placebo controlate, cele mai frecvente reacţii adverse raportate au fost ameţeală şi somnolenţă. Reacţiile adverse au fost, de obicei, de intensitate uşoară până la moderată. În toate studiile controlate, frecvenţa întreruperii administrării din cauza reacţiilor adverse a fost de 12% pentru pacienţii cărora li s-a administrat pregabalin şi de 5% pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Cele mai frecvente reacţii adverse care au determinat întreruperea tratamentului cu pregabalin au fost ameţeala şi somnolenţa.

Rare Necroliză epidermică toxică, Sindrom Stevens-Johnson, transpiraţii reci

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Frecvente Crampe musculare, artralgii, dureri lombare, dureri la nivelul membrelor, spasm cervical Mai puţin frecvente Tumefieri articulare, mialgii, spasme musculare, durere cervicală, rigiditate musculară Rare Rabdomioliză Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecvente Incontinenţă urinară, disurie Rare Insuficienţă renală, oligurie, retenţie urinară Tulburări ale aparatului genital şi sânului Frecvente Disfuncţie erectilă Mai puţin frecvente Disfuncţie sexuală, ejaculare întârziată, dismenoree, mastodinie Rare Amenoree, scurgeri mamelonare, mărirea în volum a sânilor, ginecomastie Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente Edeme periferice, edeme, mers anormal, căzături, senzaţie de ebrietate, stare de rău, fatigabilitate Mai puţin frecvente Edem generalizat, edem facial, constricție toracică, durere, pirexie, sete, frisoane, astenie Investigaţii diagnostice Frecvente Creştere a greutăţii corporale Mai puţin frecvente Creştere a creatinfosfokinazei sanguine, creşterea valorilor glicemiei, scădere a numărului de trombocite, creştere a creatininemiei, scădere a potasemiei, scădere a greutăţii corporale Rare Scădere a numărului de leucocite

• Creştere a valorilor serice ale alaninaminotransferazei (ALT) şi aspartataminotransferazei (AST).

După întreruperea tratamentului de lungă sau scurtă durată cu pregabalin, s-au observat simptome de întrerupere. S-au raportat următoarele simptome: insomnie, cefalee, greaţă, anxietate, diaree, sindrom gripal, convulsii, nervozitate, depresie, ideație suicidară, dureri, hiperhidroză şi ameţeli. Aceste simptome pot indica dependența la medicament. La începutul tratamentului, pacientul trebuie informat despre acestea. În ceea ce priveşte întreruperea tratamentului de lungă durată cu pregabalin, datele sugerează că incidenţa şi severitatea simptomelor de întrerupere sunt dependente de doză (vezi pct. 4.2 și 4.4).

Copii şi adolescenţi Profilul de siguranţă al pregabalinului observat în cinci studii efectuate la pacienţi copii şi adolescenţi cu convulsii parţiale cu sau fără generalizare secundară (un studiu cu privire la siguranţă şi eficacitate, cu durata de 12 săptămâni, la pacienţi cu vârsta de la 4 până la 16 ani, n=295, un studiu cu durata de 14 zile privind eficacitatea şi siguranţa la pacienţi cu vârsta de la 1 lună până la sub 4 ani, n=175; un studiu privind farmacocinetica şi tolerabilitatea, n=65 şi 2 studii de continuare cu privire la siguranţă,

în regim deschis, cu durata de 1 an, n=54 și n=431) a fost similar cu cel observat în studiile la adulţi, la pacienţi cu epilepsie. Cele mai frecvente reacţii adverse observate în studiul cu durata de 12 săptămâni la tratamentul cu pregabalin au fost somnolenţă, pirexie, infecţii ale tractului respirator superior, creştere a poftei de mâncare, creştere în greutate şi rinofaringită. Cele mai frecvente reacţii adverse observate în studiul cu durata de 14 zile la tratamentul cu pregabalin au fost somnolenţă, infecţii ale tractului respirator superior şi pirexie (vezi pct. 4.2, 5.1 şi 5.2).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la: Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478 – RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro