Salvo 40 mg/10 mg
Comprimate filmate · DCI: Combinatii (Olmesartanum Medoxomilum+amlodipinum)
Salvo conţine două substanţe denumite olmesartan medoxomil şi amlodipină (sub formă de besilat de amlodipină).
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Salvo conţine două substanţe denumite olmesartan medoxomil şi amlodipină (sub formă de besilat de amlodipină). Ambele substanţe ajută la controlul tensiunii arteriale mari.
- Olmesartan medoxomil aparţine unei clase de medicamente denumite “antagonişti ai receptorilor angiotensinei II”, care determină scăderea tensiunii arteriale prin relaxarea vaselor de sânge.
- Amlodipina aparţine unei clase de medicamente denumite “blocante ale canalelor de calciu”. Amlodipina blochează pătrunderea calciului în peretele vaselor de sânge, împiedicând vasele de sânge să se îngusteze şi scăzând astfel tensiunea arterială.
Acţiunea ambelor substanţe împiedică îngustarea vaselor de sânge, astfel încât vasele de sânge se relaxează şi tensiunea arterială scade.
Salvo este utilizat pentru tratamentul tensiunii arteriale mari la pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată suficient fie cu olmesartan medoxomil singur, fie cu amlodipină, administrate separat.
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.
Salvo este indicat la pacienţii adulţi a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat cu olmesartan medoxomil sau amlodipină, administrate în monoterapie (vezi pct. 4.2 şi pct. 5.1)
- dacă sunteţi alergic la olmesartan medoxomil, la amlodipină sau la alte medicamente dintr-o clasă specială de blocante ale canalelor de calciu, dihidropiridine sau la oricare din celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). Dacă credeţi că sunteţi alergic, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte să utilizaţi Salvo.
- dacă aveţi mai mult de trei luni de sarcină. (Este bine să evitaţi Salvo şi în perioada de început a sarcinii – vezi pct. „Sarcina şi alăptarea“)
- dacă aveţi diabet zaharat sau funcţia rinichilor afectată şi urmaţi tratament cu un medicament pentru scăderea tensiunii arteriale care conţine aliskiren.
- dacă aveţi probleme severe ale ficatului, dacă secreţia biliară este insuficientă sau drenajul biliar este blocat de pietrele din vezica biliară (de exemplu, de calculi biliari) sau dacă aveţi icter (îngălbenirea pielii şi a albului ochilor)
- dacă aveţi tensiunea arterială foarte mică
- dacă aveţi un aport insuficient de sânge în ţesuturi, cu simptome cum sunt tensiune arterială mică, puls scăzut, bătăi rapide ale inimii (şoc, inclusiv şoc cardiogen). Şoc cardiogen înseamnă şocul provocat de o tulburare severă a inimii.
- dacă fluxul de sânge la nivelul inimii este blocat (de exemplu, din cauza îngustării aortei – stenoză aortică)
- dacă aveţi o scădere a funcției inimii (având ca rezultat dificultăți la respirație sau umflare la nivelul extremităţilor) după un infarct miocardic (infarct miocardic acut).
Hipersensibilitate la substanţele active, la derivaţii de dihidropiridină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6).
Insuficienţă hepatică severă şi obstrucţie biliară (vezi pct. 5.2).
Administrarea concomitentă a Salvo cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m2) (vezi pct. 4.5 şi 5.1).
Din cauza componentei amlodipină, Salvo este, de asemenea, contraindicat la pacienţii cu:
- hipotensiune arterială severă.
- şoc (inclusiv şoc cardiogen).
- obstrucţie a tractului de ejecţie al ventriculului stâng (de exemplu, stenoză aortică de grad mare).
- insuficienţă cardiacă instabilă hemodinamic post infarct miocardic acut.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
- Alte medicamente care scad tensiunea arterială, deoarece efectul Salvo poate fi crescut. Este posibil să fie necesar ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza şi/sau să ia alte măsuri de precauţie: Dacă luaţi un inhibitor al ECA sau aliskiren (vezi şi informaţiile de la punctele „Nu utilizaţi Salvo” şi „Atenţionări şi precauţii”).
- Suplimente de potasiu, înlocuitori de sare care conţin potasiu, “comprimate pentru eliminarea apei” (diuretice) sau heparină (pentru subţierea sângelui şi prevenirea formării de cheaguri de sânge). Utilizarea acestor medicamente în acelaşi timp cu Salvo poate determina creşterea concentraţiilor de potasiu din sângele dumneavoastră.
- Litiu (un medicament utilizat pentru tratamentul schimbărilor de dispoziţie şi anumitor tipuri de depresie) dacă este utilizat în acelaşi timp cu Salvo poate determina creşterea toxicităţii litiului. Dacă trebuie să luaţi litiu, medicul dumneavoastră vă va măsura concentraţiile litiului din sânge.
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, medicamente utilizate pentru ameliorarea durerii, umflăturilor şi altor simptome ale inflamaţiei, incluzând artroza) utilizate în acelaşi timp cu Salvo pot determina creşterea riscului de insuficienţă renală. Efectul Salvo poate fi scăzut de AINS.
- Clorhidrat de colesevelam, un medicament care scade nivelul de colesterol din sânge, deoarece efectul Salvo poate fi scăzut. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați Salvo cu cel puțin 4 ore înainte de clorhidrat de colesevelam.
- Anumite antiacide (medicamente pentru indigestie sau pentru senzaţia de arsură la nivelul stomacului), deoarece efectul Salvo poate fi uşor scăzut.
- Medicamentele utilizate pentru HIV/SIDA (de exemplu, ritonavir, indinavir, nelfinavir) sau pentru tratamentul infecţiilor fungice (de exemplu, ketoconazol, itraconazol).
- Diltiazem, verapamil (medicamente utilizate pentru tulburările ritmului bătăilor inimii şi pentru tensiunea arterială mare).
- Rifampicină, eritromicină, claritromicină (antibiotice) utilizate în tratamentul tuberculozei sau în alte infecţii).
- Sunătoare (Hypericum perforatum), un preparat medicinal din plante.
- Dantrolen (perfuzie utilizată pentru tratamentul anormalităţilor severe de reglare a temperaturii corpului).
- Simvastatină, medicament utilizat pentru scăderea colesterolului şi a grăsimilor (trigliceridelor) din sânge.
- Tacrolimus, sirolimus, temsirolimus, everolimus și ciclosporină utilizate pentru a controla răspunsul imun al corpului, permițând corpului să accepte organul transplantat.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Salvo împreună cu alimente şi băuturi Salvo poate fi luat cu sau fără alimente. Înghiţiţi comprimatele cu o cantitate suficientă de lichid (de exemplu cu un pahar cu apă). Dacă este posibil, luaţi-vă doza zilnică la aceeaşi oră, în fiecare zi, de exemplu la micul dejun.
Persoanele care utilizează Salvo nu trebuie să consume suc de grepfrut sau grepfrut. Acest lucru este necesar deoarece grepfrutul şi sucul de grepfrut pot duce la creşterea concentraţiei substanţei active, amlodipină, în sânge, care poate determina o creştere imprevizibilă a efectului de scădere a tensiunii arteriale al Salvo.
Vârstnici Dacă aveţi vârsta peste 65 de ani, medicul dumneavoastră vă va verifica în mod regulat tensiunea arterială, la orice creştere a dozei, pentru a se asigura că nu vă scade prea mult tensiunea arterială.
Pacienţi aparţinând rasei negre Ca şi în cazul altor medicamente similare, efectul de scădere a tensiunii arteriale al Salvo poate fi ceva mai mic la pacienţii care aparţin rasei negre.
Interacţiuni potenţiale legate de combinaţia în doză fixă Salvo Trebuie luate în calcul în cazul administrării concomitente cu
Alte medicamente antihipertensive Efectul de scădere al tensiunii arteriale al Salvo poate fi crescut prin administrarea concomitentă cu alte medicamente antihipertensive (de exemplu, alfa blocante, diuretice).
Interacţiuni potenţiale legate de componenta olmesartan medoxomil a Salvo Nu este recomandată administrarea concomitentă cu
Inhibitori ai ECA, blocante ale receptorilor angiotensinei II sau aliskiren Datele provenite din studii clinice au evidenţiat faptul că blocarea dublă a sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA), prin administrarea concomitentă a inhibitorilor ECA, a blocantelor receptorilor angiotensinei II sau a aliskirenului, este asociată cu o frecvenţă mai mare a reacţiilor adverse, cum sunt hipotensiunea arterială, hiperkaliemia şi diminuarea funcţiei renale (inclusiv insuficienţă renală acută), comparativ cu administrarea unui singur medicament care acţionează asupra SRAA (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.1).
Medicamente care influenţează concentraţiile plasmatice ale potasiului Administrarea concomitentă cu diuretice care economisesc potasiu, suplimente de potasiu, înlocuitori de sare care conţin potasiu sau cu alte medicamente care pot determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale potasiului (de exemplu: heparină, inhibitori ai ECA) poate determina creşterea concentraţiei plasmatice a potasiului (vezi pct. 4.4). Dacă trebuie prescrise concomitent cu Salvo medicamente care influenţează concentraţiile plasmatice ale potasiului, este recomandată monitorizarea concentraţiei plasmatice a potasiului.
Litiu În cursul administrării concomitente de litiu cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei şi, rar, cu antagonişti de angiotensină II, au fost raportate creşteri reversibile ale concentraţiilor plasmatice ale litiului şi ale toxicităţii litiului. Ca urmare, nu este recomandată administrarea concomitentă a Salvo cu litiul (vezi pct. 4.4). Dacă se dovedeşte necesară administrarea concomitentă a Salvo cu litiul, este recomandată monitorizarea atentă a concentraţiilor plasmatice ale litiului.
Administrare concomitentă care necesită precauţie:
Medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), incluzând inhibitori selectivi ai COX-2, acid acetilsalicilic (> 3 g pe zi) şi AINS neselective În cazul administrării simultane de antagonişti ai angiotensinei II cu AINS, poate să apară atenuarea efectului antihipertensiv. În plus, administrarea concomitentă de antagonişti ai angiotensinei II cu AINS poate determina creşterea riscului de afectare a funcţiei renale şi poate determina o creştere a concentraţiei plasmatice a potasiului. Ca urmare, este recomandată monitorizarea funcţiei renale la iniţierea unui astfel de tratament concomitent, precum şi hidratarea corespunzătoare a pacientului.
Colesevelam chelator ai acizilor biliari Administrarea concomitentă de clorhidrat de colesevelam chelator ai acizilor biliari reduce expunerea sistemică și concentrația plasmatică maximă de olmesartan şi reduce t1/2. Administrarea olmesartan medoxomil cu cel puțin 4 ore înainte de clorhidrat de colesevelam reduce efectul interacțiunii dintre medicamente. Trebuie luată în considerare administrarea olmesartan medoxomil cu cel puțin 4 ore înainte de doza de clorhidrat de colesevelam (vezi pct. 5.2).
Informaţii suplimentare După tratamentul cu un antiacid (hidroxid de aluminiu şi magneziu), s-a observat o scădere uşoară a biodisponibilităţii olmesartanului.
Olmesartanul medoxomil nu a avut niciun efect semnificativ asupra farmacocineticii sau farmacodinamicii warfarinei sau farmacocineticii digoxinei. La subiecţii sănătoşi, administrarea concomitentă a olmesartanului medoxomil cu pravastatină nu a avut efecte clinic semnificative asupra farmacocineticii niciuneia dintre componente.
In vitro, olmesartanul nu a avut efecte inhibitorii, clinic semnificative, asupra enzimelor citocromului uman P450, 1A1/2, 2A6, 2C8/9, 2C19, 2D6, 2E1 şi 3A4 şi nu a avut sau a avut efecte inductoare minime asupra activităţii citocromului P450 la şobolan. Nu sunt de aşteptat interacţiuni clinic semnificative între olmesartan şi medicamentele metabolizate prin intermediul enzimelor citocromului P450 enumerate mai sus.
Interacţiuni potenţiale legate de componenta amlodipină din Salvo Efecte ale altor medicamente asupra amlodipinei
Inhibitori ai CYP3A4 Administrarea concomitentă a amlodipinei cu inhibitori CYP3A4 puternici sau moderaţi (inihibitori de protează, antifungice cu structură azolică, macrolide cum sunt eritromicina sau claritromicina, verapamil sau diltiazem) poate determina creşterea uşoară până la semnificativă a expunerii la amlodipină. Semnificaţia clinică a acestor variaţii ale farmacocineticii poate fi mai pronunţată la persoanele vârstnice. Există un risc crescut de hipotensiune arterială. Se recomandă monitorizarea atentă a pacienților și poate fi necesară ajustarea dozei.
Inductori ai CYP3A4 În cazul administrării concomitente a inductorilor cunoscuți ai CYP3A4, concentrația plasmatică a amlodipinei poate varia. Prin urmare, tensiunea arterială trebuie monitorizată și ajustarea dozei trebuie luată în considerare atât în timpul, cât și după administrarea concomitentă, în special cu inductori puternici ai CYP3A4, (de exemplu rifampicină, hypericum perforatum).
Dantrolen (perfuzie) La animale, după administrarea de verapamil şi administrarea intravenoasă de dantrolen, se observă cazuri de fibrilaţie ventriculară letală şi colaps cardiovascular în asociere cu hiperpotasemie. Din cauza riscului de hiperpotasemie, la pacienţi cu predispoziţie pentru hipertermie malignă şi trataţi pentru hipertermie malignă, se recomandă evitarea administrării concomitente de blocante ale canalelor de calciu, cum este amlodipina.
Efecte ale amlodipinei asupra altor medicamente
Efectul de scădere a tensiunii arteriale al amlodipinei potenţează efectul de scădere al tensiunii arteriale al altor medicamente antihipertensive.
În studii clinice privind interacţiunea, amlodipina nu influenţează farmacocinetica atorvastatinei, digoxinei sau a warfarinei.
Simvastatină Administrarea concomitentă de doze repetate de amlodipină 10 mg cu simvastatină 80 mg a determinat o creştere de 77% a expunerii la simvastatină, comparativ cu simvastatina în monoterapie. La pacienţii trataţi cu amlodipină, trebuie limitatặ doza de simvastatină la 20 mg pe zi.
Tacrolimus Există un risc de creştere a concentrațiilor plasmatice de tacrolimus, atunci când acesta este administrat concomitent cu amlodipină. Pentru a evita toxicitatea indusă de tacrolimus, administrarea de amlodipină la un pacient tratat cu tacrolimus necesită monitorizarea concentrațiilor plasmatice de tacrolimus și ajustarea dozei de tacrolimus, atunci când este cazul.
Inhibitorii mecanici ai țintei rapamicinei (mTOR): inhibitori mTOR, cum sunt sirolimus, temsirolimus și everolimus sunt substraturi CYP3A Amlodipina este un inhibitor slab al CYP3A. În cazul utilizării concomitente cu inhibitori ai mTOR, amlodipina poate crește expunerea la inhibitorii mTOR.
Ciclosporină Ȋntr-un studiu prospectiv la pacienții cu transplant renal, a fost observată o creștere medie de 40% a concentrațiilor plasmatice de ciclosporină atunci când este administrată concomitent cu amlodipină. Administrarea concomitentă a Salvo cu ciclosporină poate crește expunerea la ciclosporină. Monitorizarea concentrațiilor de ciclosporină în timpul administrării concomitente și reduceri ale dozei de ciclosporină trebuie realizată în funcție de necesități.
Sarcina Trebuie să anunţaţi medicul în cazul în care credeţi că sunteţi gravidă (sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă). În mod normal, medicul dumneavoastră vă va sfătui să opriţi utilizarea Salvo înainte de a rămâne gravidă sau imediat ce aţi aflat că sunteţi gravidă şi vă va recomanda un alt medicament în loc de Salvo. Salvo nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie utilizat în sarcina mai mare de trei luni, deoarece acesta poate afecta grav copilul dumneavoastră dacă este utilizat după cea de a treia lună de sarcină.
Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Salvo, vă rugăm să-l informaţi şi să mergeţi la medicul dumneavoastră, fără întârziere.
Alăptarea Informaţi-vă medicul dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi. S-a demonstrat că amlodipina trece în laptele matern în cantități mici. Salvo nu este recomandat mamelor care alăptează, iar medicul dumneavoastră trebuie să vă aleagă un alt tratament în cazul în care doriţi să alăptaţi, în special dacă este vorba despre un copil nou născut sau născut prematur.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina (vezi pct. 4.3)
Nu există date cu privire la utilizarea olmesartan medoxomil/amlodipină la gravide. La animale, nu au fost efectuate studii de toxicitate asupra funcţiei de reproducere cu olmesartan medoxomil/amlodipină.
Olmesartan medoxomil (substanţă activă din Salvo) Administrarea antagoniştilor angiotensinei II nu este recomandată în cursul primului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4). Administrarea antagoniştilor angiotensinei II este contraindicată în cursul trimestrelor al doilea şi al treilea de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Dovezile epidemiologice privind riscul teratogen apărut în urma expunerii la inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) în primul trimestru de sarcină nu au fost concludente; cu toate acestea, o uşoară creştere a riscului nu poate fi exclusă. Deoarece nu există date epidemiologice controlate asupra riscului utilizării antagoniştilor angiotensinei II, pentru această clasă de medicamente pot exista riscuri similare. În cazul în care continuarea tratamentului cu antagonişti ai angiotensinei II nu este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie transferate la un tratament antihipertensiv alternativ cu profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. În momentul diagnosticării unei sarcini, tratamentul cu antagonişti ai angiotensinei II trebuie oprit imediat şi, dacă este cazul, se începe un tratament alternativ.
Se cunoaşte faptul că expunerea la tratamentul cu antagonişti ai angiotensinei II în trimestrul al doilea şi al treilea de sarcină are efecte fetotoxice la om (scădere a funcţiei renale, oligohidramnios, întârziere în osificarea craniului) şi induce toxicitate neonatală (insuficienţă renală, hipotensiune arterială, hiperpotasemie) (vezi pct. 5.3). Dacă expunerea la antagonişti ai angiotensinei II a avut loc din al doilea trimestru de sarcină se recomandă monitorizarea ecografică a funcţiei renale şi a craniului. Nou născuţii şi sugarii ale căror mame au utilizat antagonişti ai angiotensinei II trebuie atent monitorizaţi în vederea depistării hipotensiunii arteriale (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Amlodipinặ (substanţă activă din Salvo) Date asupra unui număr limitat de sarcini expuse, nu indică faptul că amlodipina sau alt antagonist al receptorilor de calciu au efecte nocive asupra sănătăţii fătului. Cu toate acestea, există riscul unui travaliu prelungit.
În concluzie, Salvo nu este recomandat în timpul primului trimestru de sarcină şi este contraindicat în cursul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Alăptarea La şobolani, olmesartanul se excretă în lapte. Cu toate acestea, la om, nu se cunoaşte dacă olmesartanul se excretă în laptele matern. Amlodipina se excretă în laptele uman. Procentul din doza maternă primit de către sugar a fost estimat într-un interval intercuartilic de 3 – 7%, cu o valoare maximă de 15%. Nu se cunoasște efectul amlodipinei asupra sugarului. Salvo nu este recomandat în timpul alăptării și sunt de preferat tratamente alternative cu profiluri de siguranță mai bine stabilite în timpul alăptării, în special în timpul alăptării unui copil nou-născut sau prematur.
Fertilitatea La unii pacienţi trataţi cu blocante ale canalelor de calciu au fost raportate modificări biochimice reversibile la nivelul capului spermatozoizilor. Datele clinice cu privire la efectul potenţial al amlodipinei asupra fertilităţii sunt insuficiente. Într-un studiu efectuat la şobolani s-au înregistrat reacţii adverse asupra fertilităţii la mascul (vezi pct. 5.3).
Ce conţine Salvo Substanţele active sunt olmesartan medoxomil şi amlodipină (sub formă de besilat). Fiecare comprimat conţine olmesartan medoxomil 20 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat). Fiecare comprimat conţine olmesartan medoxomil 40 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat). Fiecare comprimat conţine olmesartan medoxomil 40 mg şi amlodipină 10 mg (sub formă de besilat).
Celelalte componente sunt: Nucleul comprimatului: celuloză microcristalină, croscarmeloză sodică, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu Filmul comprimatului: alcool polivinilic, macrogol 3350, talc, dioxid de titan (E171) Salvo 40 mg/5 mg Filmul comprimatului: alcool polivinilic, macrogol 3350, talc, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fer (E 172) Salvo 40 mg/10 mg Filmul comprimatului: alcool polivinilic, macrogol 3350, talc, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fer (E172), oxid roșu de fer (E172).
Cum arată Salvo şi conţinutul ambalajului Salvo 20 mg/5 mg sunt comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă, marcate cu “L” pe o faţă, netede pe cealaltă față, cu diametru de 6,1 mm. Salvo 40 mg/5 mg sunt comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, marcate cu “I” pe o faţă, netede pe cealaltă față, cu diametru de 8,1 mm. Salvo 40 mg/10 mg comprimate filmate sunt rotunde, biconvexe, de culoare roşu-brun, marcate cu “H” pe o faţă, netede pe cealaltă față, cu diametru de 8,1 mm.
Salvo comprimate filmate sunt disponibile în ambalaje a câte 14, 28, 30, 56, 90, 98, 280 (10 x 28) şi 300 (10 x 30) comprimate filmate şi în ambalaje cu blistere perforate cu doze unitare a câte: 10, 50 şi 500 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Terapia SA Str. Fabricii nr. 124 Cluj Napoca, România
Fabricanţi Genepharm S.A. 18th Km Marathonos Avenue Pallini Attiki, 15351 Grecia
Terapia SA Str. Fabricii nr. 124 Cluj Napoca, România
Acest medicament este autorizat în statele membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale: România: Salvo 20 mg/5 mg comprimate filmate Salvo 40 mg/5 mg comprimate filmate Salvo 40 mg/10 mg comprimate filmate
Acest prospect a fost revizuit în Martie 2026.
Salvo 20 mg/5 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat conţine olmesartan medoxomil 20 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină).
Salvo 40 mg/5 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat conţine olmesartan medoxomil 40 mg şi amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină).
Salvo 40 mg/10 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat conţine olmesartan medoxomil 40 mg şi amlodipină 10 mg (sub formă de besilat de amlodipină).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Nucleul comprimatului Celuloză microcristalină Croscarmeloză sodică Dioxid de siliciu coloidal anhidru Stearat de magneziu
Filmul comprimatului Alcool polivinilic Macrogol 3350 Talc Dioxid de titan (E171)
Salvo 40 mg/5 mg Alcool polivinilic Macrogol 3350 Talc Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E172)
Salvo 40 mg/10 mg Alcool polivinilic Macrogol 3350 Talc Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E172) Oxid roșu de fer (E172)
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe blister după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
MEDICAMENTELE EXPIRATE ŞI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
4 ani
A se păstra la temperaturi sub 30°C.