Rosuvastatina/Fenofibrat Althera 20 mg/160 mg

Doze Pacientul trebuie să urmeze un regim alimentar hipolipemiant corespunzător și trebuie să continue acest regim alimentar în timpul tratamentului cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera.

Doza zilnică recomandată este de un comprimat filmat, de concentrația respectivă, administrat în timpul mesei. Rosuvastatină/Fenofibrat Althera nu este adecvat pentru terapia inițială. Inițierea tratamentului sau ajustarea dozei, dacă este necesară, trebuie efectuată numai cu monocomponentele, iar după stabilirea dozelor adecvate, este posibilă trecerea la combinația în doză fixă cu concentrația corespunzătoare.

Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea rosuvastatină/fenofibrat la copii cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4,4, 4.5, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Vârstnici La pacienții cu vârsta peste 70 de ani se recomandă o doză inițială de 5 mg rosuvastatină. Combinația în doză fixă nu este adecvată pentru administrarea ca terapie inițială. Inițierea tratamentului sau ajustarea dozei, dacă este necesară, trebuie efectuată numai cu monocomponentele, iar după stabilirea dozelor adecvate, este posibilă trecerea la combinația în doză fixă cu concentrația corespunzătoare.

Insuficiență renală Combinația în doză fixă nu este adecvată pentru administrarea ca terapie inițială. Utilizarea Rosuvastatină/Fenofibrat Althera la pacienții cu insuficiență renală moderată (clearance al creatininei < 60 ml/min) până la severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) este contraindicată pentru toate dozele (vezi pct. 4.3, 4.4 și 5.2).

Insuficiență hepatică Rosuvastatină/Fenofibrat Althera nu a fost studiat la pacienți cu insuficiență hepatică și, prin urmare nu este recomandat la această populație. Combinația în doză fixă nu este adecvată pentru administrarea ca terapiaeinițială. Rosuvastatină/Fenofibrat Althera este contraindicat la pacienți cu boală hepatică activă (vezi pct. 4.3).

Etnie O expunere sistemică crescută la rosuvastatină a fost observată la subiecții asiatici (vezi pct. 4.4 și 5.2). Pentru pacienții de origine asiatică, doza inițială recomandată este de 5 mg. Combinația în doză fixă nu este adecvată pentru administrarea ca terapie inițială. Pentru iniţierea tratamentului sau ajustarea dozei trebuie utilizate medicamentele monocomponente.

Polimorfisme genetice Se cunoaște faptul că anumite tipuri de polimorfisme genetice duc la o expunere crescută la rosuvastatină (vezi pct. 5.2). La pacienții despre care se știe că prezintă astfel de tipuri specifice de polimorfisme, se recomandă o doză zilnică mai mică de Rosuvastatină/Fenofibrat Althera. Combinația în doză fixă nu este adecvată pentru administrarea ca terapie inițială. Pentru iniţierea tratamentului sau ajustarea dozei trebuie utilizate medicamentele monocomponente.

Doze la pacienții cu factori predispozanți pentru miopatie La pacienții cu factori predispozanți la miopatie, doza inițială recomandată este de 5 mg/160 mg (vezi pct. 4.4). Combinația în doză fixă nu este adecvată pentru administrarea ca terapie inițială. Pentru iniţierea tratamentului sau ajustarea dozei trebuie utilizate medicamentele monocomponente.

Tratament concomitent Rosuvastatina este un substrat al mai multor proteine transportoare (de exemplu, OATP1B1 și BCRP). Riscul de miopatie (inclusiv rabdomioliză) este crescut atunci când rosuvastatina este administrată concomitent cu anumite medicamente care pot crește concentrația plasmatică a rosuvastatinei ca urmare a interacțiunilor cu aceste proteine transportoare (de exemplu, ciclosporină, ticagrelor și anumiți inhibitori de proteaze, inclusiv combinații de ritonavir cu atazanavir, lopinavir și/sau tipranavir; vezi pct. 4.4 și 4.5). Ori de câte ori este posibil, trebuie avută în vedere administrarea unor medicamente alternative și, dacă este necesar, trebuie luată în considerare întreruperea temporară a tratamentului cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera. În situațiile în care administrarea concomitentă a acestor medicamente cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera este inevitabilă, trebuie să se evalueze cu atenție beneficiile și riscurile tratamentului concomitent precum și ajustarea dozei de Rosuvastatină/Fenofibrat Althera (vezi pct. 4.5).

Mod de administrare Pentru administrare orală. Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie administrat o dată pe zi, la aceeași oră în fiecare zi, în timpul mesei, cu o cantitate suficientă de apă.

Efecte renale Rosuvastatină/Fenofibrat Althera este contraindicat la pacienții cu insuficiență renală moderată până la severă (clearance al creatininei < 60 ml/min). Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală ușoară, cu o rată estimată a filtrării glomerulare de 60-89 ml/min/1,73 m2 (vezi pct. 4.2).

Proteinuria, detectată prin testare cu bandă reactivă și de origine predominant tubulară, a fost observată la pacienți tratați cu doze mai mari de rosuvastatină, în special 40 mg, fiind, în majoritatea cazurilor, tranzitorie sau intermitentă. Proteinuria nu s-a demonstrat a fi predictivă pentru apariția bolii renale acute sau progresive (vezi pct. 4.8). Rata de raportare a evenimentelor renale grave în utilizarea după punerea pe piață este mai mare în cazul dozelor de 40 mg.

La pacienții care primesc monoterapie cu fenofibrat sau cărora li se administrează concomitent statine au fost raportate creșteri reversibile ale creatininei serice. Creșterile creatininei serice au fost în general stabile în timp, fără dovezi de creșteri continue pe termen lung, iar după întreruperea tratamentului au avut tendința de a reveni la valorile inițiale. În timpul studiilor clinice, 10% dintre pacienți au prezentat o creștere a creatininei față de valoarea inițială mai mare de 30 μmol/L în cazul administrării concomitente de fenofibrat și simvastatină, comparativ cu 4,4% în cazul monoterapiei cu statine. 0,3% dintre pacienții care au primit tratament concomitent e au prezentat creșteri relevante clinic ale creatininei la valori > 200 μmol/L.

Când nivelul creatininei depășește cu 50% limita superioară a valorilor normale, tratamentul trebuie întrerupt. Se recomandă monitorizarea creatininei în primele 3 luni de la inițierea tratamentului și ulterior periodic.

Efecte asupra mușchilor scheletici La pacienții tratați cu rosuvastatină în toate dozele și în special la doze > 20 mg și la pacienții tratați cu fenofibrat au fost raportate efecte asupra mușchilor scheletici, de exemplu, mialgie, miopatie și, rareori, rabdomioliză.

Dacă se suspectează miopatie pe baza simptomelor musculare sau este confirmată prin valorile creatinkinazei (CK) >5 x LSVN, fenofibratul, orice statină sau orice alt agent cunoscut că poate crește riscul de rabdomioliză, pe care pacientul îl utilizează concomitent, trebuie întrerupt imediat. Toți pacienții care încep tratamentul trebuie informați cu privire la riscul de miopatie și trebuie rugați să raporteze imediat orice durere, sensibilitate sau slăbiciune musculară inexplicabilă (vezi pct. 4.8).

Riscul de toxicitate musculară poate fi crescut dacă fenofibratul este administrat împreună cu un alt fibrat sau cu un inhibitor al HMG-CoA reductazei, în special în cazul unei boli musculare preexistente. Cazuri foarte rare de rabdomioliză au fost raportate în cazul utilizării de ezetimib în combinație cu inhibitori ai HMG-CoA reductazei. Nu se poate exclude o interacțiune farmacodinamică și se recomandă prudență în cazul utilizării concomitente a acestora.

Măsurarea creatinkinazei Creatinkinaza (CK) nu trebuie măsurată după un efort fizic susținut sau în prezența unei cauze alternative plauzibile de creștere a CK, ce ar putea influența interpretarea rezultatului. Dacă valorile CK sunt semnificativ crescute la momentul inițial (> 5 x LSVN), trebuie efectuat un test de confirmare în interval de 5-7 zile. Dacă testul repetat confirmă un nivel inițial al CK > 5 x LSVN, tratamentul nu trebuie inițiat.

Înainte de inițierea tratamentului Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie prescris cu precauție la pacienții cu factori predispozanți pentru miopatie/rabdomioliză. Acești factori includ:

• insuficiență renală
• hipotiroidism
• antecedente personale sau familiale de afecțiuni musculare ereditare
• antecedente de toxicitate musculară după administrarea unui alt inhibitor de HMG-CoA reductază sau fibrat
• consum de alcool etilic în exces
• vârstă > 70 ani
• hipoalbuminemie
• situații în care poate surveni o creștere a nivelurilor plasmatice (vezi pct. 4.2, 4.5 și 5.2)

La acești pacienți, riscul tratamentului trebuie analizat în raport cu posibilul beneficiu și se recomandă monitorizarea clinică. Dacă valorile CK sunt crescute semnificativ la momentul inițial (> 5 x LSVN), tratamentul nu trebuie inițiat.

În timpul tratamentului Pacienții trebuie sfătuiți să raporteze imediat durerile, slăbiciunea sau crampele musculare inexplicabile, în special dacă sunt asociate cu stare generală de rău sau febră. La acești pacienți trebuie determinate valorile CK. Terapia trebuie întreruptă dacă valorile CK sunt semnificativ crescute (> 5 × LSVN) sau dacă simptomele musculare sunt severe și provoacă disconfort zilnic (chiar dacă valorile CK sunt ≤ 5 × LSVN). Dacă simptomele dispar și valorile CK revin la normal, trebuie luată în considerare reintroducerea rosuvastatinei sau a unui inhibitor alternativ al HMG-CoA reductazei, la cea mai mică doză, cu monitorizare atentă. Monitorizarea de rutină a valorilor CK la pacienții asimptomatici nu este justificată.

Au fost raportate foarte rar cazuri de miopatie necrozantă mediată imun (MNMI) în timpul sau după tratamentul cu statine, inclusiv cu rosuvastatină. MNMI se caracterizează clinic prin slăbiciune musculară proximală și valori crescute ale creatinkinazei serice, care persistă și după întreruperea tratamentului cu statine.

În câteva cazuri, s-a raportat că statinele induc apariția de novo sau agravează miastenia gravis preexistentă sau miastenia oculară (vezi pct. 4.8). Administrarea Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie întreruptă în cazul agravării simptomelor. Au fost raportate recidive atunci când a fost (re)administrată aceeași statină sau o altă statină.

În studiile clinice nu au existat dovezi ale creșterii efectelor asupra mușchilor scheletici la numărul mic de pacienți tratați cu rosuvastatină și terapie concomitentă. Cu toate acestea, s-a observat o creștere a incidenței miozitei și a miopatiei la pacienții cărora li s-au administrat alți inhibitori ai HMG-CoA reductazei împreună cu derivați de acid fibric, inclusiv gemfibrozil, ciclosporină, acid nicotinic, antifungice azolice, inhibitori de protează și antibiotice macrolide. Gemfibrozilul crește riscul de miopatie când este administrat concomitent cu unii inhibitori ai HMG-CoA reductazei. Prin urmare, asocierea Rosuvastatină/Fenofibrat Althera cu gemfibrozil nu este recomandată. Beneficiul unor modificări suplimentare ale nivelurilor lipidice prin utilizarea concomitentă a Rosuvastatină/Fenofibrat Althera cu niacina trebuie evaluat cu atenție, în raport cu riscurile potențiale ale unor astfel de asocieri.

Rosuvastatină/Fenofibrat Althera nu trebuie utilizat la pacienții cu afecțiuni acute, severe care sugerează miopatie sau care predispun la dezvoltarea insuficienței renale secundare rabdomiolizei (de exemplu, sepsis, hipotensiune arterială, intervenții chirurgicale majore, traumatisme, tulburări metabolice, endocrine și electrolitice severe sau convulsii necontrolate).

Reacții adverse cutanate severe La administrarea rosuvastatinei, au fost raportate reacții adverse cutanate severe, inclusiv sindromul Stevens-Johnson (SSJ) și reacție adversă la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), care pot pune viața în pericol sau pot fi fatale. În momentul prescrierii, pacienții trebuie informați cu privire la semnele și simptomele reacțiilor cutanate severe și trebuie monitorizați îndeaproape. Dacă apar semne și simptome care sugerează o astfel de reacție, administrarea Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie întreruptă imediat și trebuie luat în considerare un tratament alternativ.

Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă, de exemplu sindrom SSJ sau reacție DRESS, ca urmare a utilizării de Rosuvastatină/Fenofibrat Althera, tratamentul cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera nu trebuie reluat niciodată la acest pacient.

Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă, de exemplu sindrom SSJ sau reacție DRESS, ca urmare a utilizării de rosuvastatină, tratamentul cu rosuvastatină nu trebuie reluat niciodată la acest pacient.

Efecte hepatice La unii pacienți tratați cu rosuvastatină sau fenofibrat au fost raportate creșteri ale valorilor transaminazelor. În majoritatea cazurilor, aceste creșteri au fost tranzitorii, minore și asimptomatice, fără a fi necesară întreruperea tratamentului. La fel ca în cazul altor inhibitori ai HMG-CoA reductazei, rosuvastatina trebuie utilizată cu precauție la pacienții care consumă cantități excesive de alcool și/sau au antecedente de boli hepatice. Se recomandă efectuarea de teste ale funcției hepatice, înainte de și la 3 luni după inițierea tratamentului. Ulterior, testele funcției hepatice se efectuează periodic. Dacă nivelul transaminazelor serice este mai mare decât de 3 ori limita superioară a valorilor normale, administrarea Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie întreruptă sau doza trebuie redusă. Când apar simptome care indică hepatită (de exemplu, icter, prurit) și diagnosticul este confirmat prin analize de laborator, tratamentul cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie întrerupt.

Pancreatită La pacienții care iau fenofibrat a fost raportată pancreatită (vezi pct. 4.3 și 4.8). Apariția acesteia poate reprezenta o lipsă de eficacitate la pacienții cu hipertrigliceridemie severă, un efect direct al medicamentului sau un fenomen secundar mediat prin formarea de calculi sau nămol în tractul biliar, cu obstrucționarea canalului biliar comun.

Boală pulmonară interstițială Au fost raportate cazuri excepționale de boală pulmonară interstițială la utilizarea unor statine și a fenofibratului, în special în cazul tratamentului de lungă durată (vezi pct. 4.8). Manifestările clinice pot include dispnee, tuse neproductivă și deteriorarea stării generale de sănătate (oboseală, scădere în greutate și febră). Dacă se suspectează că un pacient a dezvoltat boală pulmonară interstițială, tratamentul cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera trebuie întrerupt.

Diabet zaharat Există dovezi care sugerează că statinele, ca și clasă farmacoterapeutică, determină creșterea valorilor glicemiei și că, în cazul unor pacienți cu risc crescut de diabet zaharat în viitor, este posibil să determine apariția unor valori ale hiperglicemiei pentru care este adecvată aplicarea măsurilor standard de îngrijire a diabetului. Acest risc, totuși, este surclasat de reducerea riscului vascular prin administrarea statinelor și, prin urmare, nu ar trebui să fie un motiv pentru oprirea tratamentului cu statine. Pacienții cu risc (glicemie a jeun cu valori de la 5,6 până la 6,9 mmol/l, IMC> 30 kg/m2, valori crescute ale trigliceridelor, hipertensiune arterială) trebuie monitorizați clinic și pe baza testelor biochimice, în conformitate cu ghidurile naționale. În studiul clinic JUPITER, frecvența generală raportată de apariție a diabetului zaharat a fost de 2,8% la rosuvastatină și de 2,3% la placebo, în special la pacienții cu valori ale glicemiei a jeun între 5,6 și 6,9 mmol/l.

Evenimente tromboembolice venoase În studiul FIELD, au fost raportate o creștere semnificativă statistic a incidenței emboliei pulmonare (0,7% în grupul tratat cu placebo, față de 1,1% în grupul tratat cu fenofibrat; p = 0,022) și o creștere nesemnificativă statistic a incidenței trombozei venoase profunde (tratat cu placebo: 1,0% [48/4 900 pacienți], față de grupul tratat cu fenofibrat: 1,4% [67/4 895]; p = 0,074). Creșterea riscului de evenimente trombotice venoase poate fi asociată cu creșterea nivelului homocisteinei, un factor de risc pentru tromboză, precum și cu alți factori neidentificați. Semnificația clinică a acestui aspect nu este clară. Prin urmare, se recomandă prudență la pacienții cu antecedente de embolie pulmonară.

Cauze secundare ale hiperlipidemiei Cauzele secundare ale hiperlipidemiei, cum sunt tratamentele farmacologice (de exemplu amiodaronă, ciclosporină, estrogeni, progestative, glucocorticoizi, izotretinoin, diuretice tiazidice) sau diabetul zaharat tip 2 necontrolat, hipotiroidismul, sindromul nefrotic, disproteinemia, afecțiunile hepatice obstructive, alcoolismul, trebuie evaluate și tratate corespunzător înainte de inițierea tratamentului cu Rosuvastatină/Fenofibrat Althera, iar pacienții trebuie să urmeze o dietă standard hipocolesterolemiantă și hipotrigliceridemiantă, care trebuie menținută pe durata tratamentului.

Ciclosporină: Vezi pct. 4.3 și 4.5.

Anticoagulante În cazul în care Rosuvastatină/Fenofibrat Althera este adăugat la tratamentul cu warfarină, alt anticoagulant cumarinic sau fluindionă, Raportul Internațional Normalizat (INR) trebuie monitorizat corespunzătorRosuvastatină/Fenofibrat Althera (vezi pct. 4.5).

Acid fusidic Rosuvastatină/Fenofibrat Althera nu trebuie administrat concomitent cu formulări sistemice de acid fusidic sau în decurs de 7 zile de la oprirea tratamentului cu acid fusidic. La pacienții la care utilizarea acidului fusidic sistemic este considerată esențială, tratamentul cu statine trebuie întrerupt pe toată durata tratamentului cu acid fusidic. Au fost raportate cazuri de rabdomioliză (inclusiv unele decese) la pacienți tratați concomitent cu acid fusidic și statine (vezi pct. 4.5). Pacienții trebuie sfătuiţi să solicite imediat asistență medicală dacă prezintă orice simptome de slăbiciune, durere sau sensibilitate la nivelul mușchilor. Tratamentul cu statine poate fi reluat la 7 zile după ultima doză de acid fusidic. În circumstanțe excepționale, în care este necesar tratamentul sistemic prelungit cu acid fusidic, de exemplu pentru tratamentul infecțiilor severe, necesitatea administrării concomitente a Rosuvastatină/Fenofibrat Althera și a acidului fusidic trebuie luată în considerare numai de la caz la caz și sub strictă supraveghere medicală.

Inhibitori de protează La subiecții cărora li s-a administrat rosuvastatină concomitent cu diverși inhibitori de protează în asociere cu ritonavir, a fost observată o creștere a expunerii sistemice la rosuvastatină. La pacienții infectați cu HIV care primesc inhibitori de protează, trebuie luate în considerare atât beneficiile reducerii lipidelor prin utilizarea Rosuvastatină/Fenofibrat Althera, cât și posibila creștere a concentrațiilor plasmatice ale rosuvastatinei la inițierea tratamentului și la creșterea treptată a dozelor de rosuvastatină, la pacienții tratați cu inhibitori de protează. Utilizarea concomitentă cu anumiți inhibitori de protează nu este recomandată, cu excepția cazului în care doza de Rosuvastatină/Fenofibrat Althera este ajustată (vezi pct. 4.2 și 4.5).

Etnie Studiile farmacocinetice ale rosuvastatinei arată o creștere a expunerii la subiecții asiatici comparativ cu subiecții caucazieni (vezi pct. 4.2 și 5.2).

Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea fenofibratului + rosuvastatină la copii cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite, prin urmare utilizarea acestora nu este recomandată la această grupă de vârstă.

Intoleranță la lactoză Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Conținut de sodiu Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic „nu conține sodiu”.

Tulburări oculare Miastenie oculară2

Tulburări Tromboembolie vasculare (embolie pulmonară, tromboză venoasă profundă)4

Tulburări Tuse2, Dispnee2 respiratorii, Boală pulmonară toracice și interstițială4 mediastinale Tulburări Constipație2 Pancreatită5, 7 2,3 gastro-intestinale Greață Durere abdominală2,3 Diaree3, 7 Flatulență3 Vărsături3 Tulburări Creșterea Colelitiază3 Hepatită3, 7 Icter2, 7 Complicații ale hepatobiliare transaminazelor colelitiazei (de hepatice3, 7 exemplu, colecistită, colangită, colică biliară)4

Afecțiuni Hipersensibilit Alopecie Reacție cutanată cutanate și ale ate cutanată (de Reacții de severă (de țesutului exemplu, fotosensibilitate3 exemplu, eritem subcutanat prurit, erupție polimorf, cutanată, necroliză urticarie)2,3 epidermică toxică, sindrom Stevens- Johnson2, )4 Reacție la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS)2 Tulburări Mialgie2, 7 Afecțiuni Rabdomioliză,2, 4, 7 Artralgie2 Afecțiuni ale musculo-musculare (de Sindrom asemănător tendoanelor, uneori scheletice și ale exemplu, miozită7, lupusului2 complicate de țesutului spasme și Ruptură musculară2 ruptură2, conjunctiv slăbiciune Miopatie musculară)3 necrozantă mediată imun2,

Tulburări renale Haematurie2 și ale căilor urinare Tulburări ale Disfuncție Ginecomastie2 aparatului sexuală3 genital și sânului Tulburări Astenie2 Edem2 generale și la Oboseală4 nivelul locului de administrare Investigații Creșterea Creșterea Creșterea nivelului de diagnostice nivelului de nivelului de uree din sânge3 homocisteină creatinină din din sânge6 sânge3 Frecvența depinde de prezența sau absența factorilor de risc (glicemie à jeun ≥ 5,6 mmol/l, IMC > 30 kg/m2, trigliceride crescute, antecedente de hipertensiune arterială).

Profilul reacțiilor adverse pentru rosuvastatină pe baza datelor obținute din studiile clinice și din experiența extinsă după punerea pe piață. Profilul reacțiilor adverse pentru fenofibrat pe baza datelor obținute din studiile clinice. Profilul reacțiilor adverse pentru fenofibrat pe baza datelor obținute din experiența extinsă după punerea pe piață. În studiul FIELD, un studiu randomizat controlat cu placebo efectuat asupra unui număr de 9795 de pacienți cu diabet zaharat de tip 2, s-a observat o creștere semnificativă statistic a cazurilor de pancreatită la pacienții cărora li s-a administrat fenofibrat, față de pacienții cărora li s-a administrat placebo (0,8% față de 0,5%; p = 0,031). În același studiu, au fost raportate o creștere semnificativă statistic a incidenței emboliei pulmonare (0,7% în grupul tratat cu placebo, față de 1,1% în grupul tratat cu fenofibrat; p = 0,022) și o creștere nesemnificativă statistic a trombozei venoase profunde (placebo: 1,0% [48/4900 de pacienți], față de grupul tratat cu fenofibrat: 1,4% [67/4895]; p = 0,074). În studiul FIELD, creșterea medie a nivelului de homocisteină din sânge la pacienții tratați cu fenofibrat a fost de 6,5 µmol/l și a fost reversibilă la oprirea tratamentului cu fenofibrat. Riscul crescut de evenimente trombotice venoase poate fi legat de creșterea nivelului de homocisteină. Semnificația clinică a acestui fapt nu este clară. Frecvența diareei pentru rosuvastatină = cu frevență necunoscută, frecvența pancreatitei pentru rosuvastatină = rară, frecvența creșterii transaminazelor hepatice pentru rosuvastatin = rară, frecvența hepatitei pentru rosuvastatină = foarte rară, frecvența miopatiei, inclusiv a miozitei, pentru rosuvastatină = rară, frecvența rabdomiolizei pentru fenofibrat = cu frevență necunoscută, frecvența cefaleei pentru fenofibrat = mai puțin frecventă, frecvența icterului pentru fenofibrat = cu frevență necunoscută, frecvența mialgiei pentru fenofibrat = mai puțin frecventă

Pe baza datelor din studiile clinice, în cazul combinației de rosuvastatină și fenofibrat, cel mai frecvent raportate evenimente adverse sunt creșterea transaminazelor hepatice și tulburările gastrointestinale (greață și vărsături). Nu se poate exclude o interacțiune farmacodinamică între rosuvastatină și fenofibrat, în ceea ce privește efectele adverse (vezi pct. 4.5).

Efecte renale: Proteinuria, detectată prin testare cu bandă reactivă având origine predominant tubulară, a fost observată la pacienții tratați cu rosuvastatină. Modificări ale nivelului proteinelor urinare de la absent sau urme la ++ sau mai mult, au fost observate la < 1% dintre pacienți, la un moment dat în timpul tratamentului cu doze de 10 mg și 20 mg. O creștere minoră a modificărilor de la absent sau urme la + a fost observată la doza de 20 mg. În majoritatea cazurilor, proteinuria scade sau dispare spontan o dată cu continuarea tratamentului. Analiza datelor provenite din studiile clinice și din experiența după punerea pe piață până în prezent nu a identificat o asociere cauzală între proteinurie și boala renală acută sau progresivă.

Hematuria a fost observată la pacienții tratați cu rosuvastatină, iar datele studiilor clinice arată că incidența este scăzută.

Efecte asupra musculaturii scheletice: Efecte asupra musculaturii scheletice, cum sunt mialgia, miopatia (inclusiv miozita) și, rar, rabdomioliza, cu sau fără insuficiență renală acută, au fost raportate la pacienții tratați cu rosuvastatină, la toate dozele și în special la doze >20 mg. La pacienții care au utilizat rosuvastatină a fost observată o creștere dependentă de doză a valorilor CK; majoritatea cazurilor au fost ușoare, asimptomatice și tranzitorii. Dacă valorile CK sunt crescute (>5×LSVN), tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.4).

Efecte hepatice: Similar altor inhibitori ai HMG-CoA reductazei, a fost observată o creștere dependentă de doză a valorilor transaminazelor la un număr mic de pacienți tratați cu rosuvastatină; majoritatea cazurilor au fost ușoare, asimptomatice și tranzitorii.

Următoarele reacții adverse au fost raportate în asociere cu unele statine: Disfuncție sexuală Cazuri excepționale de boală pulmonară interstițială, în special în cazul tratamentului de lungă durată (vezi pct. 4.4)

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478-RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro