Qsiva 7,5 mg/46 mg

Tratamentul cu Qsiva trebuie inițiat și supravegheat de medici familiarizați cu tratamentul obezității.

Tratamentul trebuie inițiat prin stabilirea treptată a dozei, începând cu doza de 3,75 mg/23 mg timp de 14 zile, urmată de o doza zilnică de 7,5 mg/46 mg. Pacienții tratați cu o doză zilnică de Qsiva 7,5 mg/46 mg timp de 3 luni, care nu pierd cel puțin 5% din greutatea inițială, trebuie considerați non-respondenți și trebuie să întrerupă utilizarea Qsiva.

Dacă un pacient este respondent (adică pierdere în greutate ≥ 5% după 3 luni de tratament) și tolerează bine tratamentul, dar IMC-ul rămâne de 30 kg/m² sau mai mare după 3 luni de tratament cu Qsiva 7,5 mg/46 mg, se poate lua în considerare administrarea dozei de Qsiva 11,25 mg/69 mg zilnic, timp de 14 zile, urmată de administrarea dozei de Qsiva 15 mg/92 mg zilnic. Există un risc de convulsii la întreruperea bruscă a dozei maxime de Qsiva. În consecință, dacă se întrerupe administrarea Qsiva 15 mg/92 mg, acest lucru trebuie făcut treptat, prin administrarea unei doze la interval de două zile, timp de cel puțin o săptămână, înainte de oprirea completă a tratamentului.

Incidența generală a reacțiilor adverse a fost mai mare în grupul tratat cu Qsiva 15 mg/92 mg, comparativ cu grupurile de tratament cu doze mai mici (vezi secțiunea 4.8). O evaluare atentă a raportului risc-beneficiu ar trebui efectuată înainte de inițierea tratamentului cu Qsiva 15 mg/92 mg.

Nutriția corespunzătoare, exercițiile fizice și hidratarea sunt componente importante ale unui program de pierdere în greutate. Se recomandă ca furnizorii de servicii medicale să revizuiască obiceiurile alimentare ale pacientului și să recomande modificări specifice, pentru a reduce aportul caloric zilnic cu aproximativ 500 kcal. Suplimentarea zilnică cu un preparat cu multivitamine ar trebui luată în considerare, pentru a asigura un echilibru nutrițional adecvat. Pacienții trebuie să solicite consult medical înainte de a începe orice program de exerciții fizice.

Dacă doza de dimineață de Qsiva este omisă, aceasta poate fi luată până la mijlocul zilei, altfel pacientul trebuie să aștepte până a doua zi dimineața, pentru a lua următoarea doză zilnică, conform schemei uzuale. Nu trebuie luată o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă tratamentul este omis pentru mai mult de 7 zile, trebuie luată în considerare reinițierea tratamentului cu doza mică.

Femeile cu potențial fertil Tratamentul cu Qsiva trebuie inițiat și supravegheat de un medic cu experiență în abordarea terapeutică a greutății.

La femeile cu potențial fertil trebuie luate în considerare alternative terapeutice. Necesitatea tratamentului cu Qsiva la această populație trebuie reevaluată cel puțin anual (vezi pct. 4.3, 4.4 și 4.6).

Insuficiență renală Expunerea la Qsiva este crescută la pacienții cu insuficiență renală ușoară (clearance-ul creatininei ≥ 60 – < 90 ml/min), moderată (clearance-ul creatininei ≥ 30 – < 60 ml/min) sau severă (clearance-ul creatininei 15 – < 30 ml/min) (vezi pct. 5.2) și tratamentul trebuie stabilit în consecință (vezi Tabelul 1).

Indiferent de gradul de insuficiență renală, tratamentul trebuie întrerupt la pacienții care nu obțin o pierdere în greutate de cel puțin 5% în decurs de 3 luni de la începerea tratamentului.

Din cauza lipsei de date, tratamentul cu Qsiva nu este recomandat la pacienții cu boală renală în stadiu terminal (clearance-ul creatininei < 15 ml/min) sau care efectuează hemodializă (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Insuficiență hepatică Expunerea la Qsiva este crescută la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (scor Child-Pugh 5-6) până la moderată (scor Child-Pugh 7-9) și tratamentul trebuie stabilit în consecință:

• Insuficiență hepatică ușoară: nu sunt necesare precauții în ceea ce privește dozele.
• Insuficiență hepatică moderată: doza de 7,5 mg/46 mg o dată pe zi nu trebuie depășită.
• Insuficiență hepatică severă (scor Child-Pugh ≥ 10): din cauza lipsei de date, tratamentul cu Qsiva nu este recomandat (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Indiferent de gradul de insuficiență hepatică, tratamentul trebuie întrerupt la pacienții care nu obțin o pierdere în greutate de cel puțin 5% în decurs de 3 luni de la începerea tratamentului.

Pacienți vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei atunci când se administrează Qsiva pacienților vârstnici ≤ 70 de ani. Qsiva nu a fost studiat la pacienți > 70 de ani și trebuie utilizat cu precauție la acești pacienți.

Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea Qsiva la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de administrare Qsiva poate fi administrat dimineața, cu sau fără alimente. Capsula trebuie înghițită întreagă, pentru a asigura administrarea întregii doze.

Qsiva nu trebuie utilizat ca substitut pentru alte medicamente care conțin fentermină sau topiramat.

Programul de prevenire a sarcinii Topiramatul poate provoca malformații congenitale majore și restricții de creștere fetală atunci când este administrat unei femei gravide. Unele date sugerează un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copiii expuși la topiramat in utero, în timp ce alte date nu sugerează un astfel de risc crescut (vezi pct. 4.6).

Femeile cu potențial fertil Testarea sarcinii trebuie efectuată înainte de inițierea tratamentului cu topiramat/fentermină la o femeie cu potențial fertil. Pacienta trebuie să fie pe deplin informată și să înțeleagă riscurile asociate utilizării topiramat/fentermină în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3 și 4.6). Acest lucru include necesitatea consultului unui specialist dacă femeia intenționează să rămână gravidă, pentru a întrerupe tratamentul cu topiramat/fentermină și pentru a discuta dacă este necesar un tratament alternativ înainte de întreruperea contracepției precum și pentru a contacta prompt un specialist dacă pacienta rămâne gravidă sau crede că ar putea fi gravidă. Materiale educative privind aceste măsuri sunt disponibile pentru profesioniștii din domeniul sănătății și pacienți. Ghidul pacientului trebuie furnizat tuturor femeilor cu potențial fertil care utilizează topiramat/fentermină. Un card al pacientului este furnizat împreună cu cutia Qsiva.

Tulburări de dispoziție/depresie S-a observat o creștere dependentă de doză a incidenței tulburărilor de dispoziție și a depresiei în cazul utilizării Qsiva. Toți pacienții trebuie consiliați că Qsiva conține topiramat și trebuie să fie avertizați asupra necesității de a fi vigilenți pentru apariția sau agravarea simptomelor de depresie, orice schimbări neobișnuite ale dispoziției sau comportamentului și să solicite imediat consultul unui medic dacă acestea apar. Pacienții cu antecedente de tulburări de dispoziție sau depresie trebuie evaluați cu atenție pentru a se asigura că tratamentul cu Qsiva este justificat. Dacă tratamentul este început, acești pacienți trebuie monitorizați activ pentru a se asigura că nu apar noi sau agravări ale dispoziției sau depresiei. Tratamentul cu Qsiva nu este recomandat la pacienții cu antecedente de depresie majoră recurentă, tulburare bipolară sau psihoză, sau la pacienții cu depresie actuală de severitate moderată sau mai gravă.

Sinucidere/idei suicidare Ideile și comportamentele suicidare au fost raportate la pacienții tratați cu medicamente antiepileptice, cum ar fi topiramatul, pentru mai multe indicații. Mecanismul acestui risc nu este cunoscut, iar datele disponibile nu exclud posibilitatea unui risc crescut pentru topiramat.

În studiile clinice, incidența ideilor suicidare a fost scăzută și similară pentru Qsiva și placebo. Raportări de idei suicidare și rapoarte rare de tentativă de suicid au fost primite după punerea pe piață în cazul tratamentului cu Qsiva.

Pacienții care iau Qsiva trebuie monitorizați pentru semne de idei și comportamente suicidare și trebuie luate în considerare tratamente adecvate. Pacienților (și persoanelor care au grijă de aceștia) trebuie să li se recomande să solicite sfatul medicului dacă apar semne de idei sau comportamente suicidare.

Creșteri ale ritmului cardiac Au fost observate creșteri ale ritmului cardiac în repaus față de valoarea inițială, la pacienții care iau Qsiva, comparativ cu placebo. Este recomandată măsurarea regulată a ritmului cardiac în repaus pentru toți pacienții înainte de începerea tratamentului și în timpul tratamentului cu Qsiva. Pacienții trebuie să informeze furnizorii de servicii medicale despre palpitații sau senzații de bătăi rapide ale inimii în repaus în timpul tratamentului cu Qsiva. Pentru pacienții care prezintă o creștere susținută a ritmului cardiac în repaus (de exemplu, mai mare sau egală cu un prag absolut de 90 bpm la două măsurători consecutive) în timpul tratamentului cu Qsiva, doza trebuie redusă sau tratamentul cu Qsiva trebuie întrerupt.

Pacienți cu boli cardiovasculare Qsiva nu a fost studiat la pacienții cu infarct miocardic recent (< 6 luni) sau la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă (clasa II-IV NYHA). Utilizarea Qsiva nu este recomandată pacienților cu infarct miocardic recent (< 6 luni) sau altor pacienți cu risc cardiovascular crescut, inclusiv celor cu antecedente de boli cardiovasculare în stadii avansate (de exemplu, accident vascular cerebral recent [în ultimele 3 luni], aritmii maligne, insuficiență cardiacă congestivă [clasa II-IV NYHA]).

Nefrolitiază Topiramatul, atunci când este utilizat pentru alte indicații, a fost asociat cu un risc crescut de formare a calculilor renali și simptome asociate, cum ar fi colică renală, durere renală sau durere în flanc, în special la cei cu predispoziție la nefrolitiază. Nefrolitiaza a fost, de asemenea, raportată în timpul tratamentului cu Qsiva. Factorii de risc pentru nefrolitiază includ formarea anterioară de calculi, antecedente familiale de nefrolitiază și hipercalciurie. Pierderea rapidă în greutate ar putea precipita sau exacerba formarea de calculi biliari. Acidoza metabolică ar putea cauza hipercalciurie, care ar putea contribui la formarea de calculi renali. În plus, pacienții care iau alte medicamente, cum ar fi inhibitorii de anhidrază carbonică, asociați cu nefrolitiază, pot avea un risc crescut. Hidratarea adecvată ar putea reduce riscul de nefrolitiază și este foarte importantă atunci când se utilizează medicamente care conțin topiramat, cum este Qsiva.

Miopie acută și glaucom secundar cu unghi închis Un sindrom constând în miopie acută asociată cu glaucom secundar cu unghi închis a fost raportat la pacienții tratați cu topiramat. Simptomele includ scăderea bruscă a acuității vizuale și/sau durere oculară. Glaucomul a fost raportat în studiile clinice la pacienții tratați cu Qsiva. Glaucomul cu unghi închis a fost raportat după punerea pe piață la pacienții tratați cu Qsiva. Dacă apare miopie acută cu glaucom secundar cu unghi închis la pacienții care iau Qsiva, tratamentul trebuie întrerupt imediat și trebuie luate măsuri adecvate pentru reducerea presiunii intraoculare. Întreruperea tratamentului cu Qsiva ar trebui să ducă la scăderea presiunii intraoculare.

Acidoză metabolică Acidoza metabolică hipocloremică, non-anionică (adică scăderea bicarbonatului seric sub intervalul de valori de referință normale, în absența alcalozei respiratorii) a fost asociată cu utilizarea topiramatului. Această scădere a bicarbonatului seric este determinată de efectul inhibitor al topiramatului asupra anhidrazei carbonice renale. Scăderea bicarbonatului seric poate fi o problemă la pacienții obezi, cu diabet, tratați cu metformin, care sunt deja expuși riscului de acidoză lactică. Nu se recomandă ajustarea dozei de Qsiva sau

metformin; totuși, pacienții care iau metformin trebuie să își măsoare periodic concentrațiile serice de bicarbonat. În general, în funcție de afecțiunile subiacente, se recomandă evaluarea periodică a concentrațiile serice de bicarbonat în timpul terapiei cu Qsiva. Qsiva trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu afecțiuni sau tratamente care reprezintă un factor de risc pentru apariția acidozei metabolice. Dacă se dezvoltă și persistă acidoza metabolică, trebuie luată în considerare reducerea dozei sau întreruperea tratamentului cu Qsiva.

Evenimente adverse cognitive Evenimente adverse cognitive au fost raportate în timpul tratamentului cu Qsiva (vezi pct. 4.8). Pentru a minimiza evenimentele adverse cognitive, cum ar fi dificultățile de atenție, memorie și de găsire a cuvintelor induse de topiramat, nu se recomandă o escaladare rapidă a dozelor sau doze inițiale mari de Qsiva.

Schimbări induse de pierderea în greutate Pe baza scăderii aportului alimentar ca rezultat al administrării Qsiva, poate fi necesară modificarea dozei medicamentelor antidiabetice, în special insulină sau sulfoniluree, pentru a reduce riscul de hipoglicemie.

La pacienții tratați pentru hipertensiune arterială poate fi necesară modificarea dozelor medicamentelor antihipertensive, deoarece, conform datelor din studiile clinice, pierderea în greutate indusă de Qsiva poate reduce tensiunea arterială. Pierderea în greutate poate precipita sau exacerba formarea calculilor biliari.

Hipokaliemie Hipokaliemia a fost raportată în cazul tratamentului cu Qsiva. Utilizarea concomitentă a Qsiva cu diuretice care nu economisesc potasiu poate potența acțiunea de eliminare a potasiului a acestor diuretice. Atunci când se prescrie Qsiva în prezența medicamentelor care nu economisesc potasiu, pacienții trebuie monitorizați pentru hipokaliemie.

Potențial de abuz Fentermina este un stimulant slab și poate avea potențial de abuz și dependență.

Insuficiență hepatică Nu există experiență clinică la pacienții cu insuficiență hepatică severă. Tratamentul obezității la acești pacienți trebuie evitat (vezi pct. 4.2). La pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (scor Child-Pugh 5- 6) sau moderată (scor Child-Pugh 7-9), expunerea la componenta fentermină din Qsiva a fost mai mare, comparativ cu subiecții normali similari din grupul de control (vezi pct. 4.2 și 5.2).

Insuficiență renală Componentele fentermină și topiramat din Qsiva sunt eliminate în principal prin excreție renală, iar expunerea este crescută la pacienții cu insuficiență renală (vezi secțiunile 4.2 și 5.2).

Creșteri ale creatininei serice Qsiva poate provoca o creștere a creatininei serice, ceea ce reflectă o scădere a funcției renale (rata de filtrare glomerulară). Se recomandă măsurarea creatininei serice înainte de a începe tratamentul cu Qsiva și înainte de a crește doza de Qsiva (vezi pct. 4.8). Dacă apar creșteri persistente ale creatininei serice în timpul tratamentului cu Qsiva, doza trebuie redusă sau tratamentul cu Qsiva trebuie întrerupt.

Pacienți cu hipertiroidism Qsiva nu este recomandat la pacienții cu hipertiroidism.

Convulsii la întreruperea bruscă a dozei maxime de Qsiva Există un risc de convulsii la întreruperea bruscă a dozei maxime de Qsiva. În consecință, dacă administrarea dozei de 15 mg/92 mg de Qsiva este întreruptă, acest lucru trebuie făcut treptat, așa cum este descris la pct. 4.2.

Zahăr Capsulele Qsiva conțin zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Qsiva 7,5 mg/46 mg, 11,25 mg/69 mg și 15 mg/92 mg capsule cu eliberare modificată Tartrazină și galben amurg FCF Acești coloranți din capsule pot provoca reacții alergice.

În cel mai relevant studiu cohortă pe 1 an, siguranța Qsiva a fost evaluată dintr-o bază de date a studiilor clinice constând din 3879 pacienți (2318 tratați cu Qsiva, 1561 cu administrare de placebo) care au participat la programul de studii clinice pentru Qsiva ca tratament pentru pierderea în greutate la pacienți adulți supraponderali și obezi cu durata de 1 an. Studiul cohortă pe 2 ani a constat dintr-un studiu și a inclus 675 subiecți, dintre care 448 au fost tratați cu Qsiva.

Cele mai frecvent raportate reacții adverse la tratamentul cu Qsiva în studiul cohortă pe 1 an au fost xerostomia (15%), parestezia (15%) și constipația (10% dintre pacienți).

Tabelul 2: Reacții adverse la Qsiva cu o incidență mai mare decât în grupul cu administrare de placebo în studiile clinice

Descrierea reacțiilor adverse/evenimentelor adverse selectate: Parestezie În studiile clinice (studiul cohortă cu durata de 1 an), incidența reacțiilor adverse de parestezie a crescut dependent de doză în cazul tratamentului cu Qsiva, comparativ cu placebo: 3,3%, 11,8% și 17,3% față de 1,2% pentru dozele de Qsiva 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și 15/92 mg, comparativ cu placebo. De obicei, simptomele au fost caracterizate ca furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor. Nu au fost raportate reacții adverse grave de parestezie, iar simptomele au fost ușoare ca severitate la majoritatea pacienților (80-86%). Simptomele de parestezie au persistat aproximativ 3 luni și s-au remis spontan la aproximativ 75-80% dintre pacienții în cazul continuării tratamentului.

Tulburări psihice În studiile clinice (studiul cohortă cu durata de 1 an), a existat un risc crescut, dependent de doză al evenimentelor adverse indicatoare de tulburări psihice în cazul tratamentului cu Qsiva (15,8%, 14,5% și 20,6% pentru dozele de Qsiva 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și, respectiv, 15/92 mg), comparativ cu placebo (10,3%).

Tulburările psihice au fost în mare parte tulburări de somn, legate de depresie sau legate de anxietate. Majoritatea (94%) reacțiilor adverse au fost de intensitate ușoară până la moderată. Nu au fost raportate evenimente grave.

Evenimentele adverse indicative pentru depresie au fost raportate la 5,0%, 3,8% și 7,7% dintre pacienții tratați cu doze de Qsiva de 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și, respectiv,15/92 mg, comparativ cu 3,4% în grupul cu administrare de placebo. Anxietatea și evenimentele conexe au fost raportate la 4,6%, 4,8% și 7,9% dintre pacienții tratați cu doze de Qsiva de 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și, respectiv,15/92 mg, față de 2,6% în grupul cu administrare de placebo. În plus, un caz de ideație suicidară de intensitate moderată a fost raportat atât în grupul de tratament cu Qsiva, cât și în grupul cu administrare de placebo.

Tulburări cognitive În studiile clinice (studiul cohortă cu durata de 1 an), incidența evenimentelor adverse indicative pentru tulburări cognitive a crescut în grupurile de tratament cu doze de Qsiva de 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și 15/92 mg (2,1%, 5,0% și, respectiv, 7,6%), comparativ cu placebo (1,5%). Tulburările cognitive au fost în mare parte tulburări de atenție și afectare a memoriei. Majoritatea (97%) evenimentelor de tulburare cognitivă au fost de intensitate ușoară până la moderată. Nu au fost raportate evenimente grave.

Tulburări cardiace În studiile clinice (studiul cohortă cu durata de 1 an), evenimentele adverse indicative pentru tulburări cardiace au fost raportate cu o incidență de 1,7%, 3,8% și 3,5% în cazul administrării de doze de Qsiva de 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și 15/92 mg, față de 1,8% în grupul cu administrare de placebo. Evenimentele adverse cardiace au fost în mare parte legate de aritmia cardiacă. Evenimentele adverse indicative pentru aritmie cardiacă (în mare parte palpitații, frecvență cardiacă crescută, tahicardie) au

fost raportate la 1,3%, 4,2% și 4,7% dintre pacienții tratați cu doze de Qsiva de 3,75/23 mg, 7,5/46 mg și 15/92 mg, comparativ cu 1,8% în grupul cu administrare de placebo. Evenimente grave de aritmie au fost raportate pentru 0,2% dintre pacienții tratați cu Qsiva comparativ cu 0,3% în grupul cu administrare de placebo. Toate reacțiile adverse au fost de intensitate ușoară sau moderată.

Creatinina serică Qsiva poate provoca o creștere a creatininei serice, care reflectă o scădere a funcției renale (rata de filtrare glomerulară). Efectele Qsiva 15/92 mg asupra GFR au fost evaluate în studiul OB-404, un studiu de 4 săptămâni, efectuat la adulți sănătoși, supraponderali sau obezi. Tratamentul cu Qsiva 15/92 mg a fost asociat cu o scădere a GFR măsurată prin clearance-ul iohexalului (iGFR); -14,9 ml/min/1,73 m2 (15,8%),față de 1,08 ml/min/1,73 m2 (1,2%) în grupul cu administrare de placebo la sfârșitul tratamentului. La sfârșitul studiului (4 săptămâni după întreruperea tratamentului), schimbarea medie a GFRi față de valoarea inițială a fost de 3,8 ml/min/1,73 m2 (-4,0%) pentru Qsiva, față de 2,34 ml/min/1,73 m2 (2,6%) pentru placebo.

În studiile de fază 3, creșteri maxime ale creatininei serice de aproximativ 15% au fost observate după 4 până la 8 săptămâni de tratament. În medie, creatinina serică a scăzut ulterior treptat, dar a rămas crescută peste valorile inițiale. În această populație, GFR estimat mediu utilizând ecuația MDRD a fost redus după 4 săptămâni de tratament cu un procent similar. În medie, GFRe a crescut ulterior treptat, dar a rămas sub valorile inițiale (-5,4 ml/min/1,73 m2). În studiile controlate de 1 an cu Qsiva, incidența creșterilor creatininei serice de ≥0,3 mg/dl în orice moment al tratamentului a fost de 7,2% și 8,4% pentru Qsiva 7,5/46 mg și 15/92 mg, comparativ cu 2,0% în cazul administrării de placebo. Creșteri ale creatininei serice de ≥50% peste valoarea inițială au apărut la 2,0% și 2,8% pentru Qsiva 7,5/46 mg și 15/92 mg, comparativ cu 0,6% în cazul administrării de placebo. În medie, creatinina serică a scăzut treptat în timp, dar a rămas crescută peste valorile inițiale.

Efectul tratamentului cronic asupra funcției renale nu este cunoscut. Prin urmare, se recomandă măsurarea creatininei serice înainte de începerea tratamentului cu Qsiva, precum și în timpul tratamentului.

În studiile clinice (studiul cohortă cu durata de 1 an), reacțiile adverse cu privire la clearance renal al creatininei redus, raport albumină/creatinină urinară crescut sau creatinina serică crescută au fost raportate fiecare pentru 0,1% dintre pacienții din grupurile de tratament cu Qsiva. Doar raportul albumină/creatinină urinară crescut a fost raportat la 1 pacient din grupul cu administrare de placebo (0,1%).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro