Pramipexol Arena 0,7 mg

Doze

Boala Parkinson Doza zilnică se administrează divizată în prize egale de trei ori pe zi

Iniţierea tratamentului Dozele trebuie crescute treptat, pornind de la o doză zilnică iniţială de 0,264 mg bază (0,375 mg sare), care se crește apoi la intervale de 5– 7 zile. Dacă nu apar reacţii de intoleranţă, doza se creşte treptat până se obţine efectul terapeutic maxim.

Totuşi trebuie menţionat că incidenţa somnolenţei creşte la doze mai mari de 1,5 mg pe zi (vezi pct. 4.8).

Tratamentul de întreţinere Doza zilnică individuală trebuie să fie cuprinsă între 0,264 mg bază (0,375 mg sare) şi maxim 3,3 mg bază (4,5mg sare). În cadrul studiilor pivot care au urmărit creşterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost observată începând cu doza zilnică de 1,1 mg bază (1,5 mg sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozajului trebuie făcute în funcţie de răspunsul clinic şi incidenţa reacţiilor adverse. În cadrul studiilor clinice, aproximativ 5% din pacienţi au fost trataţi cu doze mai mici de 1,1 mg bază (1,5 mg sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze mai mari de 1,1 mg bază (1,5 mg sare) pe zi pot fi utile pacienţilor pentru care se intenţionează reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse atât pe durata creşterii dozei, cât şi a tratamentului de întreţinere cu pramipexol, în funcţie de răspunsul clinic al fiecărui pacient (vezi pct. 4.5).

Întreruperea tratamentului Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariţia sindromului neuroleptic malign. De aceea, tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,54 mg bază (0,75 mg sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,54 mg bază (0,75 mg sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,264 mg bază (0,375 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.4).

Administrarea la pacienţii cu insuficienţă renală Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcţia renală. Pentru iniţierea tratamentului se recomandă următoarea schemă terapeutică:

Pacienţii cu clearance al creatininei peste 50 ml/min nu necesită scăderea dozei zilnice.

La pacienţii cu clearance al creatininei între 20 şi 50 ml/min, doza zilnică iniţială de pramipexol trebuie divizată în două prize, începând cu 0,088 mg bază (0,125 mg sare) de două ori pe zi (0,176 mg bază/ 0,25 mg sare pe zi). Nu ar trebui depăşită o doză zilnică maximă de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg de sare).

La pacienţii cu clearance al creatininei sub 20 ml/min, doza zilnică de pramipexol se administrează în priză unică, începând cu 0,088 mg bază (0,125 mg sare) pe zi. Nu ar trebui depăşită o doză zilnică maximă de 1,1 mg pramipexol bază (1,5 mg de sare).

Dacă funcţia renală este afectată în timpul tratamentului de întreţinere, doza zilnică de pramipexol trebuie redusă cu un procent egal cu cel cu care scade funcţia renală; de exemplu, dacă clearance-ul creatininei scade cu 30%, atunci doza zilnică de pramipexol trebuie redusă cu 30%. Doza zilnică poate fi administrată în două prize separate dacă clearance-ul creatininei este cuprins între 20 şi 50 ml/min şi în doză unică zilnică dacă clearance-ul creatininei este sub 20 ml/min.

Administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică La pacienţii cu insuficienţă hepatică, ajustarea dozelor nu este, probabil, necesară, întrucât aproximativ 90% din substanţa activă absorbită este excretată pe cale renală. Cu toate acestea, posibila influenţă a insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii pramipexol nu a fost investigată.

Administrarea la copii şi adolescenţi La copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu pramipexol nu au fost stabilite. Utilizarea de pramipexol la copii și adolescenți cu boala Parkinson nu este relevantă.

Mod de administrare Comprimatele se administrează oral, înghiţite cu apă, şi pot fi administrate cu sau fără alimente

Când se prescrie pramipexol comprimate pacienţilor cu boală Parkinson şi insuficienţă renală, se recomandă scăderea dozei, aşa cum este specificat la pct. 4.2.

Halucinaţii Halucinaţiile sunt cunoscute ca reacţie adversă a tratamentului cu agonişti dopaminergici şi levodopa. Pacienţii trebuie informaţi despre posibilitatea apariţiei halucinaţiilor (mai ales vizuale).

Diskinezie În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creşterii iniţiale a dozei de pramipexol administrat în asociere cu levodopa poate apărea diskinezie. În această situaţie, doza de levodopa trebuie scăzută.

Stare de somnolenţă şi episoade de somn cu instalare bruscă Tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu apariţia stării de somnolenţă şi a episoadelor de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienţii cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără a fi conştient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai puţin frecvent. Pacienţii trebuie informaţi asupra acestui aspect şi avertizaţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu pramipexol. Pacienţii care au prezentat somnolenţă şi/sau un atac de somn cu instalare bruscă trebuie să renunţe la conducerea vehiculelor sau folosirea de utilaje. În plus, trebuie avută în vedere scăderea dozei sau întreruperea tratamentului. Datorită posibilelor efecte aditive, se recomandă prudenţă în cazul în care pacienţii sunt trataţi concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.5, 4.7 şi pct. 4.8).

Tulburări ale controlului impulsurilor Pacienții trebuie monitorizați periodic pentru dezvoltarea tulburărilor de control al impulsurilor. Pacienții și personalul medical trebuie avertizați că simptomele comportamentale ale tulburărilor de control al impulsurilor, incluzând creșterea libidoului, hipersexualitate, bulimia și oniomania pot să apară la pacienții tratați cu agonişti de dopamină, cum este pramipexol. Trebuie luată în considerare scăderea dozei/întreruperea tratamentului prin scăderea treptată a dozei, dacă apar astfel de simptome.

Tulburări psihotice Pacienţii cu tulburări psihotice trebuie trataţi cu agonişti dopaminergici numai dacă beneficiile potenţiale sunt mai mari decât riscurile.

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice şi pramipexol (vezi pct. 4.5).

Monitorizare oftalmologică Se recomandă efectuarea consultului oftalmologic la intervale periodice sau dacă apar tulburări de vedere.

Afecţiuni cardiovasculare severe În caz de afecţiuni cardiovasculare severe preexistente, se recomandă prudenţă. Din cauza riscului general de hipotensiune arterială ortostatică asociat terapiei dopaminergice, se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la inițierea tratamentului.

Sindrom neuroleptic malign Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).

Agravarea simptomatologiei Rapoartele din literatura de specialitate indică faptul că tratamentul pentru sindromul picioarelor neliniștite cu medicamente dopaminergice poate determina agravarea simptomatologiei. Agravarea se referă la declanşarea simptomelor seara mai devreme (sau chiar după amiaza), la accentuarea simtomelor, precum şi la extinderea simptomelor spre alte extremităţi. Agravarea simptomatologiei a fost investigată, în mod special, într-un studiu clinic controlat pe o perioadă de peste 26 săptămâni. Agravarea a fost observată la 11,8% dintre pacienții din grupul de tratament cu pramipexol (n=152) și la 9,4% dintre pacienții din grupul cu administrare de placebo (n=149). Analizele Kaplan-Meier cu privire la timpului până la agravarea simptomatologiei nu au arătat nicio diferență semnificativă între grupurile de tratament cu pramipexol și grupul cu administrare de placebo.

Reacţii adverse aşteptate În timpul tratamentului cu pramipexol pot să apară următoarele reacţii adverse: vise neobişnuite, amnezie, tulburări ale controlului impulsurilor şi comportamente de tip compulsiv cum sunt bulimia, oniomania, hipersexualitatea şi dependenţa patologică de jocuri de noroc; insuficiență cardiacă, confuzie, constipaţie, delir, ameţeli, diskinezie, dispnee, oboseală, halucinaţii, cefalee, hiperkinezie, hiperfagie, hipotensiune arterială, insomnie, tulburări ale libidoului, greaţă, paranoia, edeme periferice, pneumonie, prurit, erupţii cutanate tranzitorii şi alte semne de hipersensibilitate; nelinişte, somnolenţă, instalare bruscă a somnului, sincopă, tulburări de vedere incluzând diplopie, vedere înceţoşată şi acuitate vizuală redusă, vărsături, scădere/creștere ponderală, scădere a apetitului alimentar.

Analiza datelor obţinute în urma studiilor clinice placebo controlate, cuprinzând un număr de 1923 de pacienţi trataţi cu pramipexol şi 1354 de pacienţi cărora li s-a administrat placebo, a evidenţiat raportarea frecventă a reacţiilor adverse pentru ambele grupuri. 63% din pacienţii trataţi cu pramipexol şi 52% din pacienţii cărora li s-a administrat placebo au raportat cel puţin o reacţie adversă.

Tabelul 1 prezintă frecvenţa reacţiilor adverse la medicament înregistrate în cadrul studiilor clinice placebo controlate efectuate pentru boala Parkinson. Reacţiile adverse menţionate în acest tabel sunt acele evenimente care s-au manifestat la 0,1% sau la mai mulţi pacienţi trataţi cu pramipexol şi au fost raportate semnificativ mai des la pacienţii care au luat pramipexol faţă de placebo sau când evenimentul a fost considerat relevant din punct de vedere clinic. Majoritatea reacţiilor adverse au fost de intensitate uşoară până la moderată, au apărut de obicei la începutul tratamentului şi multe au avut tendinţa de a dispărea chiar în cazul continuării terapiei.

Cele mai frecvente reacţii adverse la pacienţii cu boală Parkinson Cele mai frecvente (≥ 5%) reacţii adverse raportate la pacienţii cu boală Parkinson, întâlnite mai des la cei trataţi cu pramipexol decât la cei cărora li s-a administrat placebo, au fost greaţă, diskinezie, hipotensiune arterială, ameţeli, somnolenţă, insomnie, constipaţie, halucinaţii, cefalee şi oboseală. Incidenţa somnolenţei este crescută la doze mai mari de 1,5 mg sare de pramipexol /zi (vezi pct. 4.2).

În cazul asocierii cu levodopa, reacţia adversă cea mai frecventă a fost diskinezia. La începutul tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza de pramipexol este crescută prea repede.

Tabelul 1: Boala Parkinson

Investigaţii diagnostice Frecvente scădere ponderală, inclusiv scădere a apetitului alimentar Mai puţin frecvente creştere ponderală Această reacţie adversă a fost observată în cadrul experienţei ulterioare punerii pe piață. Cu o certitudine de 95 %, categoria de frecvenţă nu este mai mare decât mai puţin frecvente, dar ar putea fi mai mică. O estimare precisă a frecvenţei nu este posibilă deoarece reacţia adversă nu a fost raportată în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolaţi 2762 pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu pramipexol.

Somnolenţă Tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu somnolenţă şi, mai puţin frecvent, cu somnolenţă diurnă excesivă şi episoade de somn cu instalare bruscă (vezi pct. 4.4).

Tulburări ale libidoului Tratamentul cu pramipexol se poate asocia mai puţin frecvent cu tulburări ale libidoului (creştere sau diminuare).

Tulburări ale controlului impulsurilor: Poate să apară dependența patologică de jocuri de noroc, creșterea libidoului, hipersexualitatea, cheltuieli compulsive, creșterea necontrolată a apetitului alimentar și bulimia la pacienții tratați cu agoniști dopaminergici, incluzând ropinirol (vezi pct. 4.4).

Într-un studiu clinic de control, retrospectiv, încrucişat, incluzând 3090 pacienţi cu boală Parkinson, 13,6% dintre pacienţii care au utilizat tratament dopaminergic sau non-dopaminergic, au avut simptome ale tulburării controlului impulsurilor în timpul ultimelor şase luni. Manifestările observate au fost dependenţa patologică de jocurile de noroc, oniomania, bulimia şi comportamentul sexual compulsiv (hipersexualitate). Factorii de risc independenţi posibili pentru tulburările de control ale impulsurilor au inclus tratament dopaminergic şi doze mari de tratament dopaminergic, vârsta mai tânără (≤ 65 de ani), necăsătoriţi şi cu antecedente familiale de comportament dependent de jocurile de noroc.

Insuficienţă cardiacă În cadrul studiilor clinice şi a experienţei ulterioare punerii pe piață, insuficienţa cardiacă a fost raportată la pacienţi trataţi cu pramipexol. Într-un studiu farmacoepidemiologic, utilizarea pramipexolului a fost asociată unui risc crescut de insuficienţă cardiacă, comparativ cu o terapie fără pramipexol (raportul de risc observat 1,86; 95% IÎ, 1,21-2,85).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro