Acasă/ Medicamente/ Perasin
J01CR05 · Antibiotice beta-lactamice, peniciline peniciline in combinatii incl. inhibitori de betalactamaza Prescripție restrictivă

Perasin 2 g/0,25 g

Pulbere pentru soluție perfuzabilă · DCI: Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacilina aparţine unui grup de medicamente cunoscute sub numele de “antibiotice peniciline cu spectru larg”.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Piperacilina aparţine unui grup de medicamente cunoscute sub numele de “antibiotice peniciline cu spectru larg”. Aceasta poate distruge multe tipuri de bacterii. Tazobactam poate împiedica supraviețuirea unor bacterii rezistente la efectele piperacilinei. Aceasta înseamnă că atunci când piperacilina şi tazobactamul sunt administrate împreună sunt distruse mai multe tipuri de bacterii.

Perasin este utilizat la adulţi şi adolescenţi pentru tratamentul infecţiilor bacteriene, precum cele care afectează tractul respirator inferior (plămânii), tractul urinar (rinichii şi vezica urinară), abdomenul, pielea sau sângele. Perasin poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor bacteriene la pacienţi cu număr scăzut de globule albe în sânge (rezistenţă scăzută la infecţii).

Perasin este administrat la copii cu vârsta cuprinsă între 2-12 ani pentru tratamentul infecţiilor abdominale, cum sunt apendicita, peritonita (infecţia lichidului şi mucoasei organelor abdominale) şi ale vezicii biliare (infecţii biliare). Perasin poate fi utilizat pentru tratamentul infecţiilor bacteriene la copii cu număr scăzut de globule albe în sânge (rezistenţă scăzută la infecţii).

În anumite infecţii grave, medicul dumneavoastră poate considera necesară administrarea Perasin în asociere cu alte antibiotice.

Perasin este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 2 ani (vezi pct. 4.2 şi 5.1):

Adulţi şi adolescenţi

  • Pneumonie severă, incluzând pneumonie nozocomială şi pneumonie asociată ventilaţiei mecanice
  • Infecţii ale tractului urinar complicate (incluzând pielonefrită)
  • Infecţii intraabdominale complicate
  • Infecţii cutanate şi de ţesuturi moi complicate (incluzând infecţiile piciorului diabetic)

Tratamentul pacienţilor cu bacteriemie apărută în asociere sau presupusă a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.

Perasin poate fi utilizat în cadrul abordării terapeutice la pacienţii cu neutropenie, care prezintă febră, presupusă a fi determinată de o infecţie bacteriană.

Notă: Utilizarea pentru bacteriemia cauzată de E. coli şi K. pneumoniae producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins (BLSE) (rezistente la ceftriaxonă), nu este recomandată la pacienții adulți, vezi pct. 5.1.

Copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani

  • Infecţii intraabdominale complicate

Perasin poate fi utilizat în cadrul abordării terapeutice la pacienţii copii cu neutropenie, care prezintă febră, presupusă a fi determinată de o infecţie bacteriană.

Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Medicul dumneavoastră sau un alt profesionist din domeniul sănătăţii vă vor administra acest medicament prin perfuzie (picurare timp de 30 minute) într-o venă.

Doze Doza de medicament administrată depinde de afecţiunea pentru care sunteţi tratat, de vârsta dumneavoastră şi de prezenţa sau absenţa unei afecţiuni a rinichilor.

Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste Doza recomandată de piperacilină/tazobactam este de 4 g/0,5 g, administrată într-o venă (direct în circulaţia sângelui), la interval de 6-8 ore.

Copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 12 ani

La copiii cu infecţii abdominale, doza recomandată este de 100 mg/12,5 mg/kg greutate corporală de piperacilină /tazobactam, administrată la interval de 8 ore într-o venă (direct în circulaţia sângelui). Doza recomandată pentru copiii cu număr scăzut de globule albe este de 80 mg /10 mg/kg greutate corporală de piperacilină/tazobactam, administrată la interval de 6 ore într-o venă (direct în circulaţia sângelui). Medicul va calcula doza în funcţie de greutatea copilului, dar fiecare doză individuală nu va depăşi doza de Perasin 4 g/0,5 g.

Vi se va administra Perasin până la dispariţia completă a semnelor infecţiei (5 până la 14 zile).

Pacienţi cu afecțiuni ale rinichilor Poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să reducă doza de Perasin sau frecvenţa cu care se administrează acesta. De asemenea, este posibil să fie necesar ca medicul dumneavoastră să vă efectueze analize de sânge, pentru a se asigura că tratamentul dumneavoastră este administrat în doza corectă, în special dacă trebuie să luaţi acest medicament mai mult timp.

Dacă vi se administrează mai mult Perasin decât trebuie Deoarece Perasin vă va fi administrat de către un medic sau de către un alt profesionist din domeniul sănătăţii, este puţin probabil să vi se administreze o doză greşită. Cu toate acestea, dacă prezentaţi reacţii adverse cum sunt convulsiile sau dacă credeţi că vi s-a administrat o doză prea mare, spuneţi-i imediat medicului dumneavoastră.

Dacă se omite o doză de Perasin Dacă credeţi că nu vi s-a administrat o doză de Perasin, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau altui profesionist din domeniul sănătăţii.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Doze Doza şi frecvenţa administrării de Perasin depind de severitatea şi localizarea infecţiei şi de microorganismele patogene prezumptive.

Pacienţi adulţi şi adolescenţi

Frecvenţa de administrare a tratamentuluiPerasin 4 g / 0,5 g
La interval de 6 orePneumonie severă
Pacienţi cu neutropenie, care prezintă febră presupusă a fi determinată de o infecţie bacteriană
La interval de 8 oreInfecţii ale tractului urinar complicate (incluzând pielonefrită)
Infecţii intra-abdominale complicate
Infecţii cutanate şi de ţesuturi moi (incluzând infecţiile piciorului diabetic)
Clearance-ul creatininei (ml/min)Perasin (doza recomandată)
> 40Nu este necesară ajustarea dozei
20-40Doza maximă recomandată: 4 g/0,5 g la interval de 8 ore
< 20Doza maximă recomandată: 4 g/0,5 g la interval de 12 ore
Doza în funcţie de greutatea corporală şi frecvenţa de administrareIndicaţie / afecţiune
Piperacilină 80 mg/tazobactam 10 mg/kg corp, la interval de 6 orePacienţi copii cu neutropenie, care prezintă febră, presupusă a fi determinată de o infecţie bacteriană
Piperacilină 100 mg/tazobactam 12,5 mg/kg corp, la interval de 8 oreInfecţii intra-abdominale complicate
Clearance-ul creatininei (ml/min)Perasin (doza recomandată)
> 50nu este necesară ajustarea dozei
≤50piperacilină 70 mg/tazobactam 8,75 mg/ kg la interval de 8 ore

Pentru pneumonia nozocomială şi infecţiile bacteriene la pacienţii cu neutropenie, doza recomandată de piperacilină/tazobactam este 4 g/0,5 g, administrată la interval de 6 ore. Această schemă terapeutică poate fi utilizată şi în tratamentul pacienţilor cu alte infecţii, când acestea sunt deosebit de severe.

Insuficienţă renală Doza administrată intravenos trebuie ajustată în funcţie de gradul insuficienţei renale actuale, după cum urmează (fiecare pacient trebuie monitorizat atent pentru decelarea semnelor de toxicitate a medicamentului; doza de medicament şi intervalul dintre doze trebuie ajustate corespunzător):

La pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă trebuie administrată o doză suplimentară de piperacilină/tazobactam 2 g/0,25 g după fiecare şedinţă de dializă, deoarece hemodializa elimină 30%- 50% din piperacilină, în decurs de 4 ore.

Insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct 5.2).

Copii (cu vârsta cuprinsă între 2-12 ani)

  • A nu se depăşi doza maximă de 4 g/0,5 g în decurs de 30 de minute.

Insuficienţă renală Doza administrată intravenos trebuie ajustată în funcţie de gradul insuficienţei renale actuale, după cum urmează (fiecare pacient trebuie monitorizat atent pentru decelarea semnelor de toxicitate a medicamentului; doza de medicament şi intervalul dintre doze trebuie ajustate corespunzător):

La copiii care efectuează şedinţe de hemodializă trebuie administrată o doză suplimentară de piperacilină 40 mg/tazobactam 5 mg/kg corp, după fiecare şedinţă de dializă.

Administrarea la copii cu vârsta sub 2 ani Siguranţa şi eficacitatea piperacilină/tazobactam la copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 2 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date provenite din studii clinice controlate.

Durata tratamentului Pentru majoritatea indicaţiilor terapeutice, durata uzuală a tratamentului este cuprinsă în intervalul 5-14 zile. Cu toate acestea, durata tratamentului trebuie stabilită în funcţie de severitatea infecţiei, de microorganismul(ele) patogen(e) şi de evoluţia clinică şi bacteriologică a pacientului.

Mod de administrare Perasin 2 g/0,25 g se administrează prin perfuzie intravenoasă (în decurs de 30 de minute). Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului, înainte de administrare, vezi pct 6.6.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la piperacilină sau tazobactam sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
  • dacă sunteţi alergic la antibiotice cunoscute sub denumirea de peniciline, cefalosporine sau alţi inhibitori de beta-lactamază, deoarece puteţi fi alergic la Perasin.

Hipersensibilitate la substanţele active, la oricare dintre substanțele antibacteriene din clasa penicilinelor sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. Antecedente de reacţii alergice severe acute la oricare alte substanţe active beta-lactamice (de exemplu cefalosporină, monobactam sau carbapenem).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să utilizaţi Perasin, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:

  • dacă aveţi alergii. Dacă aveţi diverse alergii, asiguraţi-vă că aţi spus acest lucru medicului dumneavoastră sau oricărui alt profesionist din domeniul sănătăţii, înainte de a vi se administra acest medicament.
  • dacă aţi avut diaree înaintea tratamentului sau dacă apare diaree în timpul sau după tratament. În acest caz, spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau oricărui alt profesionist din domeniul sănătăţii. Nu luaţi niciun medicament pentru tratamentul diareei, fără să discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră.
  • dacă aveţi valori scăzute ale potasiului în sânge. Este posibil să fie necesar ca medicul dumneavoastră să verifice cum funcţionează rinichii dumneavoastră înainte să luaţi acest medicament şi să vă efectueze periodic unele analize de sânge în timpul tratamentului.
  • dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor sau ficatului sau dacă efectuaţi şedinţe de hemodializă. Este posibil să fie necesar ca medicul dumneavoastră să verifice cum funcţionează rinichii dumneavoastră înainte să luaţi acest medicament şi să vă efectueze periodic analize de sânge în timpul tratamentului.
  • dacă luaţi un alt antibiotic numit vancomicină în acelaşi timp cu Perasin, acest lucru poate creşte riscul de afectare a rinichilor (vezi, de asemenea, Perasin împreună cu alte medicamente din acest prospect).
  • dacă luaţi anumite medicamente (numite anticoagulante), pentru evitarea coagulării în exces a sângelui (vezi, de asemenea, Perasin împreună cu alte medicamente din acest prospect) sau dacă apare orice sângerare neaşteptată în timpul tratamentului. În acest caz, trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau oricărui alt profesionist din domeniul sănătăţii.
  • dacă apar convulsii în timpul tratamentului. În acest caz, trebuie să spuneţi imediat medicului sau oricărui alt profesionist din domeniul sănătăţii.
  • dacă credeţi că a apărut o infecţie nouă sau infecţia veche s-a agravat. În acest caz, trebuie să spuneţi imediat medicului sau oricărui alt profesionist din domeniul sănătăţii.
  • dacă aveți reacții cutanate grave, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică, reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP). Opriți utilizarea Perasin și solicitați imediat asistență medicală dacă observați oricare dintre simptomele descrise la pct 4.

Limfohistiocitoza hemofagocitară Au existat raportări despre o boală în care sistemul imunitar produce prea multe celule albe care de altfel există în mod normal în sânge, numite histiocite și limfocite, ceea ce duce la inflamație (limfohistiocitoză hemofagocitară). Această afecțiune poate pune viața în pericol dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Dacă aveți unele simptome, cum ar fi febră, inflamarea ganglionilor, senzație de slăbiciune, senzație de amețeală, dificultăți de respirație, vânătăi sau erupții cutanate, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.

La alegerea combinaţiei piperacilină/tazobactam pentru tratamentul unui anumit pacient trebuie să se ia în considerare oportunitatea utilizării unei peniciline semisintetice cu spectru larg, ţinând cont de factori precum severitatea infecţiei şi prevalenţa rezistenţei la alte medicamente antibacteriene adecvate. Înaintea iniţierii tratamentului cu Perasin trebuie făcută o anamneză atentă privind reacţiile precedente de hipersensibilitate la peniciline, la alte antibiotice beta-lactamice (de exemplu cefalosporină, monobactam sau carbapenem) şi la alţi alergeni. La pacienţii cărora li s-a administrat tratament cu peniciline, incluzând piperacilină/tazobactam, s-au raportat reacţii de hipersensibilitate grave şi

ocazional letale (reacții anafilactice/anafilactoide [incluzând şoc]). Aceste reacţii apar cu mai mare probabilitate la persoane cu antecedente de sensibilitate la alergeni multipli. Reacţiile grave de hipersensibilitate impun întreruperea tratamentului antibiotic şi pot necesita administrarea de adrenalină sau alte măsuri de urgenţă.

Perasin poate determina apariţia de reacții cutanate grave, cum ar fi sindromul Stevens – Johnson, necroliza epidermică toxică, reacţie la medicament cu eozinofilie şi simptome sistemice şi pustuloză exantematoasă acută generalizată (vezi pct 4.8). Dacă pacienţii dezvoltă o erupție cutanată, se impune monitorizare strictă şi oprirea administrării medicamentului dacă leziunile progresează.

Limfohistiocitoza hemofagocitară (HLH) Au fost raportate cazuri de HLH la pacienții tratați cu piperacilină/tazobactam, adesea după un tratament mai lung de 10 zile. HLH este un sindrom de activare imună, amenințător de viață, caracterizată prin semne și simptome clinice ale unei inflamații sistemice excesive (de exemplu, febră, hepatosplenomegalie, hipertrigliceridemie, hipofibrinogenemie, feritină serică crescută, citopenii și hemofagocitoză). Pacienții care dezvoltă manifestări precoce ale activării imune patologice trebuie evaluați imediat. Dacă se stabilește diagnosticul de HLH, tratamentul cu piperacilină/tazobactam trebuie întrerupt.

Colita pseudomembranoasă indusă de antibiotice se poate manifesta prin diaree persistentă, severă, care poate pune viaţa în pericol. Simptomele colitei pseudomembranoase pot debuta în timpul sau după tratamentul antibacterian. În aceste cazuri, tratamentul cu Perasin trebuie întrerupt.

Tratamentul cu piperacilină/tazobactam poate determina apariţia unor microorganisme rezistente, care pot cauza suprainfecţii.

La unii pacienţi cărora li s-au administrat antibiotice beta-lactamice au apărut manifestări hemoragice. Aceste reacţii au fost asociate uneori cu modificări ale testelor de coagulare, precum timpul de coagulare, agregarea plachetară şi timpul de protrombină şi apar cu mai mare probabilitate la pacienţii cu insuficienţă renală. Dacă apar manifestări hemoragice, tratamentul antibiotic trebuie întrerupt şi se iniţiază terapia adecvată.

Pot să apară leucopenie şi neutropenie, în special în timpul tratamentului de lungă durată; prin urmare, trebuie efectuată evaluarea periodică a funcţiei hematopoietice.

Similar tratamentului cu alte peniciline, când se administrează doze mari pot să apară complicaţii neurologice sub forma convulsiilor, în special la pacienţi cu insuficienţă renală (vezi pct 4.8).

Hipopotasemia poate să apară la pacienţii cu rezerve scăzute de potasiu sau la cei cărora li se administrează concomitent medicamente care pot să scadă concentraţiile plasmatice de potasiu; la aceşti pacienţi poate fi necesară determinarea periodică a concentraţiilor serice de electroliţi.

Insuficiență renală Din cauza potențialului nefrotoxic (vezi pct 4.8), piperacilină/tazobactam trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficiență renală sau la pacienţii care efectuează ședințe de hemodializă. Dozele administrate intravenos și intervalele dintre administrările dozelor trebuie ajustate în funcţie de gradul disfuncției renale (vezi pct 4.2).

Într-o analiză secundară, pe baza datelor dintr-un studiu clinic extins, multicentric, controlat-randomizat, atunci când s-a evaluat rata de filtrare glomerulară (RFG) după administrarea de antibiotice utilizate frecvent la pacienţii în stare critică, utilizarea de piperacilină/tazobactam a fost asociată cu o rată mai mică a îmbunătăţirii RFG reversibilă, în comparație cu alte antibiotice. Această analiză secundară a dus la stabilirea concluziei că piperacilină/tazobactam a cauzat recuperare renală tardivă la aceşti pacienți.

Utilizarea concomitentă a piperacilină/tazobactam şi vancomicină poate fi asociată cu o incidență crescută a leziunilor renale acute (vezi pct 4.5).

Sodiu Perasin 2 g/0,25 g conţine aproximativ 108 mg sodiu pe flacon echivalent cu 5,4% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Acest aspect trebuie luat în considerare la pacienţii care urmează un regim hiposodat.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau oricărui alt profesionist din domeniul sănătăţii dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv medicamente fără prescripţie medicală. Unele medicamente pot interacţiona cu piperacilina şi tazobactamul. Acestea includ:

  • medicamente pentru tratamentul gutei (probenecid). Acestea pot creşte timpul necesar eliminării piperacilinei şi tazobactamului din organism.
  • medicamente care diluează („subţiază”) sângele sau care sunt utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge (de exemplu heparină, warfarină sau acid acetilsalicilic).
  • medicamente utilizate pentru relaxarea muşchilor în timpul intervenţiilor chirurgicale. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă urmează să vi se efectueze anestezie generală.
  • metotrexat (un medicament utilizat pentru tratamentul cancerului, artritei sau psoriazisului). Piperacilina şi tazobactamul pot creşte timpul necesar eliminării metotrexatului din organism.
  • medicamente care reduc concentrațiile de potasiu din sânge (de exemplu, comprimate care cresc cantitatea de urină eliminată sau unele medicamente pentru tratamentul cancerului).
  • medicamente care conţin alte antibiotice (tobramicină, gentamicină sau vancomicină). Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi afecţiuni ale rinichilor. Utilizarea concomitentă a Perasin cu vancomicină poate crește riscul de leziuni renale chiar dacă nu aveți probleme cu rinichii.

Efecte asupra analizelor de laborator Spuneţi medicului sau personalului de laborator că luaţi Perasin dacă trebuie să vi se ia o probă de sânge sau de urină.

Relaxante musculare nedepolarizante Piperacilina administrată concomitent cu vecuroniu a fost implicată în prelungirea efectului de blocare neuromusculară al vecuroniului. Având în vedere mecanismele de acţiune similare, se anticipează ca efectul de blocare neuromusculară produs de oricare dintre relaxantele musculare nedepolarizante să fie prelungit în prezenţa piperacilinei.

Anticoagulante În timpul administrării concomitente cu heparină, anticoagulante orale sau alte medicamente care pot influenţa sistemul de coagulare a sângelui, incluzând funcţia plachetară, testele de coagulare corespunzătoare trebuie efectuate mai frecvent şi este necesară monitorizare periodică.

Metotrexat Piperacilina poate reduce eliminarea metotrexatului; prin urmare, concentraţiile plasmatice de metotrexat trebuie monitorizate la pacienţii trataţi concomitent cu metrotrexat, pentru a se evita toxicitatea medicamentoasă.

Probenecid Similar altor peniciline, administrarea concomitentă de probenecid cu piperacilină/tazobactam determină un timp de înjumătăţire plasmatică prelungit şi un clearance renal mai scăzut atât pentru piperacilină, cât şi pentru tazobactam;

cu toate acestea, concentraţiile plasmatice maxime pentru ambele medicamente rămân nemodificate.

Aminoglicozide Piperacilina, administrată fie în monoterapie, fie în asociere cu tazobactam, nu a modificat semnificativ farmacocinetica tobramicinei la subiecţii cu funcţie renală normală şi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. De asemenea, farmacocinetica piperacilinei, tazobactamului şi a metabolitului M1 nu a fost modificată semnificativ în cazul administrării concomitente cu tobramicină.

Inactivarea tobramicinei şi gentamicinei de către piperacilină a fost demonstrată la pacienţi cu insuficienţă renală severă.

Pentru informaţii privind administrarea de piperacilină/tazobactam în asociere cu aminoglicozide, vezi pct. 6.2 şi 6.6.

Vancomicină Studiile au evidențiat o incidență crescută de leziuni renale acute la pacienții cărora li s-a administrat concomitent piperacilină/tazobactam şi vancomicină, comparativ cu administrarea de vancomicină în monoterapie (vezi pct 4.4). Unele dintre aceste studii au raportat că interacțiunea este dependentă de doza de vancomicină. Nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice între piperacilină/tazobactam şi vancomicină.

Efecte asupra analizelor de laborator Similar altor peniciline, metodele non-enzimatice de măsurare a concentraţiilor urinare de glucoză pot furniza rezultate fals-pozitive. Prin urmare, în timpul tratamentului cu piperacilină/tazobactam este necesară măsurarea glicozuriei prin metode enzimatice. Unele metode chimice de măsurare a proteinelor urinare pot furniza rezultate fals-pozitive. Măsurarea proteinelor cu bandeletele urinare nu este afectată.

Testul Coombs direct poate fi pozitiv.

Testele Platelia Aspergillus EIA de la Bio-Rad Laboratories pot furniza rezultate fals pozitive la pacienţii la care se administrează piperacilină/tazobactam. În cazul utilizării testului Platelia Aspergillus EIA de la Bio-Rad Laboratories, s-au raportat reacţii încrucişate cu polizaharide şi polifuranoze non- Aspergillus. La pacienţii cărora li se administrează piperacilină/tazobactam, rezultatele pozitive ale testelor menţionate mai sus trebuie confirmate prin alte metode diagnostice.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau oricărui profesionist din domeniul sănătăţii pentru recomandări înainte să vi se administreze acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide dacă Perasin este potrivit pentru dumneavoastră.

Combinația piperacilină/tazobactam poate ajunge la făt sau se poate excreta în laptele matern. Dacă alăptaţi, medicul dumneavoastră va decide dacă Perasin este potrivit pentru dumneavoastră.

Sarcina Nu există date provenite din utilizarea de piperacilină şi tazobactam la femeile gravide sau aceste date sunt limitate. Studiile la animale au evidenţiat toxicitate asupra dezvoltării, dar nu au existat dovezi de teratogenitate la doze toxice materne (vezi pct 5.3). Piperacilina şi tazobactamul traversează placenta. Perasin trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă există indicaţii clare, adică numai dacă beneficiul terapeutic anticipat depăşeşte riscurile posibile pentru gravidă şi făt.

Alăptarea Piperacilina se excretă în concentraţii scăzute în laptele uman; nu s-au studiat concentraţiile de tazobactam în laptele uman. Femeile care alăptează trebuie tratate numai dacă beneficiile terapeutice anticipate depăşesc riscurile posibile pentru femeie şi sugar.

Fertilitatea Un studiu privind fertilitatea efectuat la şobolani nu a pus în evidenţă niciun efect asupra fertilităţii şi capacităţii de împerechere, după administrarea intraperitoneală a tazobactamului sau a combinaţiei piperacilină/tazobactam (vezi pct 5.3).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Mergeţi imediat la medic dacă manifestaţi oricare dintre aceste reacţii adverse posibile grave la Perasin:

Reacţiile adverse grave (cu frecvența în paranteze) la piperacilină/tazobactam sunt:

  • erupţii grave pe piele [sindrom Stevens-Johnson, dermatită buloasă (cu frecvenţă necunoscută), dermatită exfoliativă (cu frecvenţă necunoscută), necroliză epidermică toxică (rară)], care apar iniţial ca puncte sau pete circulare roşiatice, adesea cu băşici în centru, la nivelul trunchiului. Alte semne includ ulceraţii la nivelul gurii, gâtului, nasului, extremităţilor, organelor genitale şi conjunctivită (ochi roşii şi umflaţi). Erupţia poate evolua către băşici întinse pe tot corpul sau exfoliere a pielii şi poate pune viaţa în pericol;
  • reacţii alergice potenţial letale (reacţii la medicament, cu eozinofilie şi simptome sistemice) la nivelul pielii, precum şi, foarte important, la nivelul altor organe, cum ar fi rinichii şi ficatul;
  • reacţie la nivelul pielii (pustuloză exantematoasă acută generalizată), care se manifestă prin apariția a numeroase vezicule mici umplute cu lichid pe zone mari de piele umflată şi înroşită, însoţită de febră;
  • umflare a feţei, buzelor, limbii sau altor părţi ale corpului (cu frecvenţă necunoscută);
  • respiraţie sacadată, respiraţie şuierătoare sau dificultăţi la respiraţie (cu frecvenţă necunoscută);
  • erupţie severă pe piele, mâncărime (frecvent) sau urticarie pe piele (mai puţin frecvent);
  • colorare în galben a ochilor sau pielii (cu frecvenţă necunoscută);
  • distrugere a celulelor din sânge [semnele includ: senzaţie de lipsă de aer când nu vă aşteptaţi la acest lucru, urină de culoare roşie sau brună (cu frecvenţă necunoscută), sângerări din nas (rar), vânătăi (cu frecvenţă necunoscută), scădere severă a numărului de celule albe din sânge (rar)];
  • diaree severă sau persistentă, însoţită de febră sau senzaţie de slăbiciune (rar).

În cazul în care oricare dintre următoarele reacţii adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau altui profesionist din domeniul sănătăţii.

Reacţia adversă cel mai frecvent raportată (care a apărut la 1 din 10 pacienți) este diareea.

Printre cele mai grave reacții adverse, colita pseudomembranoasă şi necroliza epidermică toxică apar la 1 până la 10 pacienți din 10000. Frecvenţele pentru pancitopenie, şoc anafilactic şi sindrom Stevens- Johnson nu pot fi estimate din datele disponibile în prezent.

hemolitică, trombocitoză, eozinofilie Tulburări ale șoc anafilactoid, sistemului şoc anafilactic, imunitar reacție anafilactoidă, reacţie anafilactică, hipersensibilitate Tulburări hipokaliemie metabolice şi de nutriţie Tulburări insomnie delirium psihice Tulburări ale cefalee convulsii sistemului nervos Tulburări hipotensiune vasculare arterială, flebită, tromboflebită, hiperemie tranzitorie în special la nivelul feței dar care poate apărea și în alte zone Tulburări epistaxis pneumonie respiratorii, euzinofilică toracice și mediastinale Tulburări diaree durere abdominală, stomatită gastro-vărsături, intestinale constipaţie, greaţă, dispepsie Tulburări hepatită, icter hepatobiliare Afecţiuni erupţie cutanată eritem necroliză sindrom Stevens-cutanate şi ale tranzitorie, multimorf, epidermică Johnson, ţesutului prurit urticarie, toxică dermatită subcutanat erupţie exfoliativă, reacţie maculopapula medicamentoasă ră cu eozinofilie şi simptome sistemice (DRESS), pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP), dermatită buloasă, purpură Tulburări artralgie, musculo-mialgie scheletice şi ale

ţesutului conjunctiv Tulburări renale insuficienţă renală, şi ale căilor nefrită urinare tubulointerstiţială Tulburări febră, frisoane generale şi la reacţie la locul nivelul locului de injectării administrare Investigații alanina scăderea timpul de aminotransferaza glicemiei, sângerare crescută, creșterea creșterea prelungit, creșterea aspartat bilirubinei gamaglutamiltrans aminotransferazei, serice, ferazei scăderea totală a prelungirea proteinelor, timpului de scăderea volumului protrombină de albumină din sânge, test Coombs direct pozitiv, creșterea creatininei serice, creșterea fosfatazei alcaline, creșterea ureei serice, prelungirea timpului de tromboplastină parțial activat

  • Reacţii adverse identificate după punerea pe piaţă a medicamentului

Tratamentul cu piperacilină a fost asociat cu o incidenţă crescută a febrei şi erupţiilor cutanate tranzitorii la pacienţii cu fibroză chistică.

Efecte ale antibioticelor din clasa beta-lactamice Antibioticele beta-lactamice, inclusiv piperacilină/tazobactam, pot duce la manifestări de encefalopatie și convulsii (vezi pct 4.4).

Raportarea reacţiilor adverse Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Perasin

  • Substanţele active sunt piperacilină şi tazobactam. Fiecare flacon conţine 2 g piperacilină (sub formă de piperacilină sodică) şi 0,25 g tazobactam (sub formă de tazobactam sodic). Fiecare flacon conţine 4 g piperacilină (sub formă de piperacilină sodică) şi 0,5 g tazobactam (sub formă de tazobactam sodic).
  • Medicamentul nu conține alte componente.

Cum arată Perasin şi conţinutul ambalajului

Perasin se prezinta sub formă de aglomerări libere sau pulbere, de culoare albă sau aproape albă.

Cutie cu 1 flacon sau 10 flacoane. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Antibiotice SA Str. Valea Lupului nr. 1, 707410 Iaşi, România

Acest medicament este autorizat în statele membre ale Spaţiului Economic European și în Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale: România: Perasin Regatul Unit (Irlanda de Nord): Piperacillin/Tazobactam Republica Cehă: Kezutin Danemarca, Finlanda, Germania, Norvegia, Suedia, Islanda: Piperacillin/Tazobactam Antibiotice

Acest prospect a fost revizuit în august 2024.

Fiecare flacon conţine piperacilină sodică echivalent cu 2 g piperacilină şi tazobactam sodic echivalent cu 0,25 g tazobactam.

Continut de sodiu/flacon: 108 mg de sodiu

Fără excipienţi.

piperacilină sodică echivalent cu 2 g piperacilină şi tazobactam sodic echivalent · substanță activă
Fără excipienţi · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Flacoanele sigilate: A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

După reconstituire: Stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru o perioadă de 24 ore la 25 °C şi pentru 48 ore la 2-8 °C, după reconstituirea cu unul din solvenţii compatibili.

După diluare: Stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru o perioadă de 24 ore la 25 °C şi pentru 48 ore la 2-8 °C, după diluarea cu unul din solvenţii compatibili.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, durata şi condiţiile de păstrare în timpul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului şi în mod normal, nu ar trebui să fie mai mari de 24 ore la 2-8 °C, cu excepţia cazului în care reconstituirea şi diluarea au avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate.

Pentru o singură utilizare. A se arunca soluţia neutilizată.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ŞI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.

Flacon sigilat: 3 ani.

După reconstituire: stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru o perioadă de 24 ore la 25°C şi pentru 48 ore la 2-8°C, după reconstituirea cu unul din solvenţii compatibili.

După diluare: stabilitatea chimică şi fizică a fost demonstrată pentru o perioadă de 24 ore la 25°C şi pentru 48 ore la 2-8°C, după diluarea cu unul din solvenţii compatibili.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, durata şi condiţiile de păstrare în timpul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului şi în mod normal, nu ar trebui să fie mai mari de 24 ore la 2-8°C, cu excepţia cazului în care reconstituirea şi diluarea au avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate.

A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. din sticla de tip III cu pulb. pt. sol. perf. · 14647/2022/01
Cutie cu 10 flac. din sticla de tip III cu pulb. pt. sol. perf. · 14647/2022/02

Documente oficiale