Acasă/ Medicamente/ Parasinus
R01BA52 · Decongestionante nazale de uz sistemic simpatomimetice Fără prescripție (OTC)

Parasinus

Comprimate · DCI: Combinatii (Paracetamolum+chlorphenaminum+pseudoephedrinum)

Parasinus este un decongestionant nazal de uz sistemic, analgezic şi antipiretic.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Parasinus este un decongestionant nazal de uz sistemic, analgezic şi antipiretic.

Parasinus este indicat în:

  • profilaxia şi tratamentul inflamaţiei mucoasei nazale (rinită) de natură alergică şi vasomotorie şi pentru tratamentul simptomatic al răcelii comune şi gripei (pentru ameliorarea strănutului, rinoreei, congestiei nazale şi sinusale, febrei, cefaleei, a ochilor înlăcrimați, durerilor musculare și durerilor la nivelul sinusurilor) și pentru tratamentul simptomatic al durerilor uşoare şi moderate cu diferite localizări: dureri de cap, dureri în gât, dureri de articulaţii sau de spate, dureri dentare, dureri în timpul ciclului menstrual, nevralgii, migrene.

Paracetamolul este indicat pentru tratamentul simptomatic al durerilor uşoare până la moderate şi ca antipiretic. Clorhidratul de pseudoefedrină reduce rinoreea şi congestia nazală. Clorfenamina potenţează efectele pseudoefedrinei şi induce o ameliorare a congestiei nazale, rinoreei şi strănutului datorită efectelor de diminuare a secreţiilor mucoase.

Parasinus este indicat pentru profilaxia şi tratamentul rinitelor alergice şi vasomotorii şi pentru tratamentul simptomatic al răcelii comune şi gripei (pentru ameliorarea strănutului, rinoreei, congestiei nazale şi sinusale, febrei, cefaleei, a ochilor înlăcrimaţi, durerilor musculare şi durerilor la nivelul sinusurilor) și pentru tratamentul simptomatic al durerilor uşoare şi moderate cu diferite localizări: cefalee, dureri în gât, artralgii, lombalgii, algii dentare, dismenoree, nevralgii, migrene.

Paracetamolul este indicat pentru tratamentul simptomatic al durerilor uşoare până la moderate şi ca antipiretic. Clorhidratul de pseudoefedrină reduce rinoreea şi congestia nazală. Clorfenamina potenţează efectele pseudoefedrinei şi induce o ameliorare a congestiei nazale, rinoreei şi strănutului datorită efectelor de diminuare a secreţiilor mucoase.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum este descris în acest prospect sau aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru administrare orală.

Trebuie să utilizaţi întotdeauna cea mai mică doză eficientă recomandată pentru a vă ameliora simptomele.

Comprimatele se vor administra cu o jumătate de oră înainte de mese; se recomandă ingestia comprimatelor cu o cantitate suficientă de lichid. Interval minim între administrări: 4 ore. A nu se depăşi doza recomandată sau frecvenţa de administrare. Nu trebuie utilizat cu alte produse care conţin paracetamol, medicamente care ajută la reducerea congestiei mucoasei nazale sau medicamente folosite împotriva alergiei (antihistaminice), inclusiv preparate pentru tuse, gripă şi răceală. Pacienţii ar trebui să fie sfătuiţi să solicite consult medical dacă simptomele persistă mai mult de 7 zile.

  • Adulţi (inclusiv vârstnici) şi copii cu vârsta de 12 ani şi peste: 1-2 comprimate Parasinus la fiecare 4 sau 6 ore, după cum este necesar. Doza maximă zilnică este: 8 comprimate în 24 de ore. Intervalul minim de dozare este de 4 ore.
  • Copii sub 12ani: Nu este recomandat pentru copii cu vârsta sub 12 ani decât la sfatul medicului.
  • În caz de insuficienţă renală cu clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml/min, intervalul între 2 doze trebuie să fie de cel puţin 8 ore.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Parasinus Consultaţi imediat medicul, chiar dacă nu aveţi nici un simptom, deoarece există riscul de insuficienţă hepatică. Simptome: Supradozajul cu paracetamol poate provoca insuficienţă hepatică. Supradozajul clorfenaminei produce efecte similare cu cele enumerate la reacţii adverse. Alte simptome pot include excitaţie paradoxală, tulburări cauzate de substanţe toxice, spasme ale muşchilor, oprirea temporară a respiraţiei, contracţia musculară lentă, susţinută, care determină mişcarea involuntară şi colaps cardiovascular, inclusiv schimbarea ritmului de bătaie a inimii. Supradozajul cu pseudoefedrină poate duce la simptome datorate stimulării sistemului nervos central şi cardio-vascular de exemplu excitare, agitaţie, halucinaţii, hipertensiune arterială şi aritmii. În cazurile severe pot să apară tulburări de comportament, spasme ale muşchilor, comă şi criză hipertensivă. Contracţiile plasmatice de potasiu pot fi reduse datorită schimburilor extracelulare şi intracelulare de potasiu.

Tratament: Tratamentul trebuie instituit rapid în cazul supradozajului cu paracetamol chiar dacă simptomele de supradozaj nu sunt prezente. Se poate solicita administrarea de N-acetilcisteină cu metionină. Tratamentul supradozajului cu pseudoefedrină trebuie să includă măsurile standard de susţinere. Se folosesc beta blocante pentru a contracara complicaţiile cardiovasculare şi scăderea potasiului în sânge. Tratamentul supradozajului cu clorfenamină trebuie să fie un tratament de susţinere şi conform simptomelor specifice. Pentru spasme ale muşchilor şi stimularea marcată a sistemului nervos central este recomandat tratamentul cu diazepam parenteral.

Dacă uitaţi să luaţi Parasinus

Dacă uitaţi să luaţi un comprimat de Parasinus, luaţi-l imediat ce vă aduceţi aminte. Totuşi, dacă se apropie ora pentru doza următoare nu mai luaţi doza uitată şi aşteptaţi momentul pentru următoarea doză. Nu dublaţi dozele pentru a compensa dozele uitate.

Dacă încetaţi să luaţi Parasinus Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Parasinus se administrează numai pe cale orală.

Pentru a obţine efectul se va utiliza cea mai mică doză eficientă recomandată.

-Adulţi (inclusiv vârstnici) şi copii cu vârsta de 12 ani şi peste: 1-2 comprimate Parasinus la fiecare 4 sau 6 ore, după cum este necesar. Doza maximă zilnică este: 8 comprimate în 24 de ore. Intervalul minim de dozare este: 4 ore.

-Copii sub 12 ani: Nu se administrează la copii cu vârsta sub 12 ani decât dacă este recomandat de către medic. În caz de insuficienţă renală cu clearance-ul creatininei < 10 ml/min, intervalul între 2 doze trebuie să fie de cel puţin 8 ore. Comprimatele se vor administra cu o jumătate de oră înainte de mese; se recomandă ingestia comprimatelor cu o cantitate suficientă de lichid. Interval minim de dozaj: 4 ore. A nu se depăşi doza recomandată sau frecvenţa de administrare. Nu trebuie utilizat cu alte produse care conţin paracetamol, decongestionante sau antihistaminice, inclusiv preparate pentru tuse, gripă şi răceală. Pacienţii ar trebui să fie sfătuiţi să solicite consult medical dacă simptomele persistă mai mult de 7 zile.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la paracetamol, pseudoefedrină, clorfenamină, fenacetină, la alte antihistaminice, alte antiinflamatoare (risc crescut de reacţii alergice) sau la oricare dintre celelalte componente ale Parasinus;
  • dacă aveţi insuficienţă hepatocelulară (totalitatea manifestărilor clinice şi biologice consecutive unei diminuări importante a masei celulelor hepatice);
  • dacă aveţi deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;
  • dacă suferiţi de afecţiuni ale rinichiului (în acest caz puteţi utiliza Parasinus doar la recomandarea medicului);
  • dacă aveţi tulburări uretro-prostatice cu risc de retenţie urinară;
  • dacă aveţi o boală cu predispoziţie de creştere a tensiunii intraoculare şi scăderea acuităţii vizuale (aveți glaucom cu unghi închis sau predispoziţie la glaucom cu unghi închis; glaucom cu unghi deschis);
  • dacă aveţi o creştere anormală a tensiunii arteriale (hipertensiune arterială severă) sau o boală a inimii, insuficienţă coronariană severă;
  • dacă urmaţi tratament cu inhibitori de monoaminoxidază-IMAO (inclusiv o perioadă de 2 săptămâni de la oprirea tratamentului cu aceştia) (vezi pct. Parasinus împreună cu alte medicamente);
  • dacă urmaţi tratament cu medicamente pentru răceală şi gripă, congestie nazală sau nas înfundat, medicamente stimulante numite amfetamine (uneori folosite în tratamentul tulburărilor de atenţie), medicamente care inhibă pofta de mâncare sau alte medicamente care conţin antihistaminice (folosite uneori în tratarea alergiilor);
  • dacă sunteţi însărcinată sau alăptaţi (în acest caz puteţi utiliza Parasinus doar la recomandarea medicului);
  • dacă luaţi orice alte medicamente pe bază de prescripţie medicală sau disponibile fără prescripţie medicală care conţin paracetamol pentru a trata durerea, febra, simptomele de răceală şi gripă, sau medicamente care vă ajută să dormiţi.

Nu se administrează copiilor cu vârsta sub 12 ani, decât la recomandarea medicului.

Citiţi întotdeauna şi urmaţi instrucţiunile de pe ambalaj şi din acest prospect.

Acest medicament este contraindicat la pacienţii cu:

  • Hipersensibilitate la paracetamol, fenacetină sau alte antiinflamatoare (risc crescut de reacţii alergice); hipersensibilitate la clorfenamină sau alte antihistaminice; hipersensibilitate la pseudoefedrină sau alte amine simpatomimetice sau la oricare dintre excipienții produsului enumerați la pct. 6.1.
  • Deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază.
  • Insuficienţă renală severă (riscul de reacţii adverse renale poate fi crescut în cazul administrării prelungite de doze mari).
  • Tulburări uretro-prostatice cu risc de retenţie urinară.
  • Glaucom cu unghi închis sau predispoziţie la glaucom cu unghi închis; glaucom cu unghi deschis.
  • Hipertensiune arterială severă sau insuficiență coronariană severă.
  • Insuficienţă hepatocelulară.
  • Tratament concomitent cu inhibitori de monoaminoxidază (IMAO) non-selectivi sau la două săptămâni după oprirea tratamentului cu aceştia.
  • Tratament concomitent cu alte simpatomimetice (cum ar fi decongestionante nazale, inhibitori ai apetitului sau substanţe psihostimulante tip amfetaminic).
  • Copii sub 12 ani.
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să utilizaţi acest medicament adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:

  • Dacă aveți boli renale sau hepatice;
  • Dacă aveți greutatea sub cea normală sau sunteţi subnutrit; ˗ – Dacă consumați regulat alcool; Este posibil să fie necesar să nu mai folosiţi deloc acest medicament sau să limitaţi cantitatea de paracetamol pe care o luaţi.În caz de alcoolism şi afecţiuni hepatice, incluzând hepatita virală (creşte riscul hepatotoxicităţii) şi în caz de insuficienţă renală gravă (numai în tratamentul de lungă durată cu doze mari, în tratamentul ocazional fiind acceptabil); ˗ Este necesară monitorizarea funcţiilor hepatice în cazul tratamentului de lungă durată şi cu doze mari la pacienţii cu leziuni hepatice preexistente; ˗ În caz de insuficienţă renală gravă se impune prudenţă datorită riscului de acumulare; ˗ În caz de hiperactivitate a glandei tiroide, mărire în volum a prostatei, bătăi neregulate ale inimii, glaucom (creşterea tensiunii intraoculare), diabet, epilepsie sau feocromocitom; ˗ În caz de astm, bronşite sau tulburări cronice pulmonare; ˗ În caz de infecţie severă. În acest caz riscul apariţiei acidozei metabolice poate creşte. Semnele acidozei metabolice includ: respiraţie adâncă, rapidă, dificilă, stare de rău (greaţă) sau vomă, pierderea poftei de mancare. Contactaţi imediat medicul dacă prezentaţi o combinaţie a acestor simptome.

˗ Sunt necesare precauţii suplimentare la administrarea acestui medicament dacă aveți prostata mărită în volum, datorită acţiunii asupra sfincterului vezical intern. La copii şi persoanele în vârstă este mult mai probabil să apară efecte anticolinergice neurologice şi un nivel crescut de energie, agitaţie, nervozitate. ˗ Clorfenamina se va administra cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (mai ales la persoanele cu tensiune arterială crescută), pacienţilor care fac tratament cu alfa sau beta-blocante sau alte medicamente pentru hipertensiune arterială, persoane care prezintă o tulburare a ritmului inimii, presiune intraoculară crescută (glaucom), persoane care au o tumoră a medulosuprarenalei, astm bronşic, ulcer gastroduodenal, tulburări care opresc tranzitul gastro-intestinal (obstrucţie pilorică) şi epilepsie. Proprietăţile numite anticolinergice ale clorfenaminei pot provoca somnolenţă, ameţeli, vedere înceţoşată şi dificultăţi de coordonare a mişcării la unii pacienţi, ceea ce poate afecta serios abilitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Sfatul medicului ar trebui să fie solicitat înainte de a lua clorfenamină concomitent cu acest medicament deoarece utilizarea concomitentă cu medicamente care provoacă sedare, cum ar fi medicamentele care combat anxietatea şi cele care provoacă somnul, poate determina o creştere a efectelor sedative.

  • Dacă prezentați eritem generalizat febril asociat cu pustule, încetați să luați Parasinus și adresați-vă medicului dumneavoastră sau solicitați asistență medicală imediat. Vezi punctul 4.
  • Din cauza inflamației colonului (colită ischemică) pot apărea dureri abdominale bruște sau sângerare rectală la administrarea de Parasinus. Dacă manifestați aceste simptome gastro-intestinale, încetați utilizarea de Parasinus și adresați-vă imediat medicului dumneavoastră sau solicitați asistență medicală. Vezi pct. 4.
  • Poate avea loc reducerea fluxului sanguin la nervul optic în timpul administrării Parasinus. Dacă apare pierderea bruscă a vederii, întrerupeți administrarea Parasinus și contactați-vă medicul sau solicitați imediat asistență medicală. Vezi pct. 4.

Întrerupeţi imediat administrarea medicamentului şi solicitaţi imediat asistenţă medicală în cazul în care:

  • Aveţi brusc dureri abdominale sau sânge în scaun.
  • Simţiţi brusc dureri severe de cap.
  • Simţiţi somnolenţă, nervozitate, tulburări de somn, oboseală, ameţeală, dificultăţi de concentrare, lipsă de coordonare, vedere înceţoşată, gura uscată, greaţă sau senzaţie de vomă – aceste efecte pot apărea ocazional.

În cazuri rare au fost raportate halucinaţii, în special la copii.

  • Au fost raportate cazuri rare de encefalopatie posterioară reversibilă/ sindrom cerebral vasoconstrictor reversibil în urma administrării simpatomimeticelor, inclusiv pseudoefedrina. Siptomele raportate au inclus apariţia unor dureri severe de cap, greaţă, vărsături şi tulburări de vedere. În majoritatea cazurilor, simptomele au fost remediate în decursul a câtorva zile, prin administrarea tratamentului potrivit. În cazul constatării simptomelor encefalopatiei posterioare reversibilă/ sindromului cerebral vasoconstrictor reversibil, trebuie oprită administrarea de pseudoefedrină, solicitându-se sfatul medicului.

Dacă simptomele persistă, cereţi sfatul medicului. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

Cereţi sfatul medicului dacă vă aflaţi sau dacă v-aţi aflat în trecut într-una din situaţiile de mai sus.

Se recomandă să nu se depăşească dozele recomandate. Dacă apar reacţii de hipersensibilitate, tratamentul va fi întrerupt imediat. Tratamentul va fi întrerupt dacă apar palpitaţii,tahicardie, greaţă.

Conține paracetamol. Nu se vor asocia alte preparate ce conţin paracetamol, decongestionante, antihistaminice sau medicamente pentru răceală şi gripă. Utilizarea concomitentă cu alte medicamente care conțin paracetamol poate duce la supradozaj. Supradozajul paracetamolului poate provoca insuficiență hepatică care poate conduce la transplant de ficat sau deces.

Au fost raportate cazuri de disfuncție/insuficienţă hepatică la pacienții cu nivel scăzut de glutation, cum ar fi cei care sunt grav subnutriţi, anorexici, cei care au un indice scăzut de masă corporală sau cei care sunt consumatori cronici de alcool. Se impun precauţii în caz de alcoolism, insuficienţă hepatică şi afecţiuni hepatice, incluzând hepatita virală (creşte riscul hepatotoxicităţii) şi în caz de insuficienţă renală ușoară spre moderată (numai în tratamentul de lungă durată cu doze mari, în tratamentul ocazional fiind acceptabil). Antecedentele de boală hepatică cresc riscul afectării hepatice datorate paracetamolului. Este necesară monitorizarea funcţiilor hepatice în cazul tratamentului de lungă durată şi cu doze mari la pacienţii cu leziuni hepatice preexistente. Asocierea cu antiinflamatoarele nesteroidiene se va face la doze adaptate şi se va evita administrarea pe termen lung.

Trebuie luate precauţii suplimentare în cazul pacienţilor cu deficit de glutation – cum ar fi sepsisul, pentru că utilizarea Parasinus la aceştia ar putea duce la creşterea riscului de acidoză metabolică.

Parasinus se va administra cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (mai ales la hipertensivi), aritmii, hipertiroidie, glaucom (presiune intraoculară crescută), diabet, creşterea în volum a prostatei, feocromocitom, bronşită, bronşiectazie, astm bronşic, ulcer gastro-duodenal, obstrucţie pilorică şi epilepsie. Proprietăţile anticolinergice ale clorfenaminei pot provoca somnolenţă, ameţeli, vedere înceţoşată şi insuficienţă psihomotorie la unii pacienţi, ceea ce poate afecta serios abilitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Sfatul medicului ar trebui să fie solicitat înainte de a lua clorfenamină concomitent cu acest medicament deoarece utilizarea concomitentă cu medicamente care provoacă sedare, cum ar fi anxiolitice şsi hipnotice poate determina o creştere a efectelor sedative. Este necesară prudenţă la copii şi la vârstnici deoarece aceştia pot prezenta reacţii anticolinergice neuronale şi excitaţie paradoxală (cum ar fi energie crescută, nelinişte, nervozitate). Datorită prezenţei clorfenaminei care poate potenţa efectul alcoolului, nu se recomandă administrarea concomitentă de Parasinus cu alcool etilic sau cu medicamente care conţin alcool etilic. Similar celorlalte simpatomimetice se impune prudenţă la pacienţii cu hipertiroidie, boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică etc.), pacienţii care fac tratament cu beta-blocante sau antihipertensive, pacienţii cu diabet zaharat şi psihoze. Este necesară supravegherea atentă a pacienţilor cu tulburări de micţiune, îndeosebi vârstnici cu adenom de prostată, datorită acţiunii alfa-simpatomimeticelor asupra sfincterului vezical intern. Au fost raportate cazuri rare de encefalopatie posterioară reversibilă/ sindrom cerebral vasoconstrictor reversibil în urma administrării simpatomimeticelor, inclusiv pseudoefedrina. Siptomele raportate au inclus apariţia bruscă a unor dureri severe de cap, greaţă, vărsături şi tulburări de vedere. În majoritatea cazurilor simptomele au fost remediate în decursul câtorva zile, prin administrarea tratamentului potrivit. În cazul constatării simptomelor encefalopatiei posterioare reversibile/ sindromului cerebral vasoconstrictor reversibil, trebuie oprită administrarea de Parasinus, solicitându-se sfatul medicului. Sportivii trebuie atenţionaţi că produsul conţine pseudoefedrină care poate da rezultate pozitive la testele practicate la controlul antidoping. Nu se recomandă asocierea cu simpatomimetice. Se recomandă prudenţă în utilizarea la pacienţi care iau medicamente de tip beta-blocant sau alte antihipertensive.

Colită ischemică Au fost raportate cazuri de colită ischemică la administrarea de pseudoefedrină. Dacă apar dureri abdominale bruște, sângerare rectală sau alte simptome ale colitei ischemice, pacienții trebuie să întrerupă tratamentul și să se adreseze unui medic.

Neuropatie optică ischemică Cu pseudoefedrina au fost raportate cazuri de neuropatie optică ischemică. Administrarea pseudoefedrinei trebuie întreruptă dacă are loc pierderea bruscă a vederii sau reducerea acuității vizuale, cum este scotomul.

Administrarea îndelungată poate scădea sau inhiba secreţia salivară, prin aceasta contribuind la dezvoltarea cariilor, bolilor periodontale, candidozei orale.

Reacţii cutanate grave Pot apărea reacții cutanate grave, cum sunt pustuloza exantematică generalizată acută (PEGA), la medicamentele care conțin pseudoefedrină. Această erupție cutanată pustuloasă poate să apară în primele 2 zile de tratament, cu febră și pustule mici, numeroase, mai ales non-foliculare, care apar pe un eritem edematos larg răspândit și localizate în principal la nivelul pliurilor cutanate, trunchiului și extremităților superioare. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție. În cazul în care se observă semne și simptome cum sunt pirexia, eritemul sau multe pustule mici, administrarea Parasinus trebuie întreruptă și trebuie luate măsuri adecvate dacă este necesar.

Vârstnici Se recomandă prudenţă la vârstnici deoarece:

  • au un risc crescut de apariţie a hipotensiunii ortostatice, vertijului sau sedării;
  • pot prezenta constipaţie cronica (risc de ileus paralitic);
  • există o probabilitate crescută de hipertrofie de prostată corelată cu vârsta, ceea ce necesită ajustarea dozelor.

Dacă simptomele persistă, pacienţii trebuie să solicite sfatul medicului. A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizați, ați utilizat recent sau s-ar putea să utilizați orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Utilizarea concomitentă a acestui medicament cu medicamente simpatomimetice (cum ar fi decongestionante, suprimante pentru pofta de mâncare şi amfetamine ca psihostimulante) care

interferă cu catabolismul aminelor simpatomimetice, pot cauza ocazional o creştere a tensiunii arteriale.

Agoniştii morfinei, antiacidele, cărbunele activat şi anticolinergicele scad viteza de absorbţie a paracetamolului, dar nu şi cantitatea totală absorbită, iar cisaprida îi creşte rata de absorbţie. Toxicitatea paracetamolului este crescută de administrarea concomitentă cu alcool etilic, antiinflamatoare nesteroidiene, aspirină sau alţi salicilaţi, barbiturice, carbamazepine, hidantoine, rifampicină, sulfinpirazonă, săruri de aur. Paracetamolul creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse ale anticoagulantelor orale, antifungicelor derivate de imidazol, carmustinei şi înruditelor, doxorubicinei şi înruditelor, izoniazidei şi înruditelor, mercaptopurinei, ciclosporinei, cloramfenicolului, methotrexatului. Estrogenii şi contraceptivele estro-progestative cresc metabolismul hepatic al paracetamolului. Paracetamolul poate reduce efectele neplăcute legate de administrarea interferonului. Efectul anticoagulant al warfarinei şi al altor cumarine poate fi amplificat prin utilizarea zilnică prelungită de produse care conţin paracetamol cu risc crescut de hemoragie; dozele ocazionale nu au nici un efect semnificativ. Riscul de apariţie a reacţiilor adverse ale clorfenaminei este crescut de administrarea concomitentă cu deprimante ale sistemului nervos central SNC (antidepresive sedative, barbiturice, hipnotice, analgezice opioide, metadona, neuroleptice, anxiolitice, alcool etilic), atropina şi alte anticolinergice (antidepresive triciclice, antiparkinsoniene anticolinergice centrale, antispastice neurotrope, disopiramida, neuroleptice fenotiazinice), fenitoina (putând determina creşterea toxicităţii fenitoinei). Este contraindicată asocierea cu alcool etilic, sultopridă şi inhibitori de monoaminoxidază (IMAO). De asemenea este contraindicată asocierea cu IMAO şi datorită conţinutului de pseudoefedrină. Pseudoefedrina se asociază cu prudenţă cu guanetidina sau cu substanţe înrudite şi cu anestezice volatile halogenate. Produsele care conţin pseudoefedrină pot antagoniza efectul anumitor clase de antihipertensive (de exemplu, beta-blocante, metildopa, rezerpină, debrisoquină, guanetidină).

Înainte să utilizaţi acest medicament verificaţi cu medicul dacă:

  • Luaţi medicamente pentru controlul tensiunii arteriale, medicamente numite alfa sau beta blocante.
  • Luaţi warfarină sau medicamente similare utilizate ca să vi se subţieze sângele.
  • Luaţi medicamente care tratează anxietatea (anxiolitice) sau care vă ajută să adormiţi (somnifere).
  • Luaţi medicamente care conţin fenitoină pentru tratarea epilepsiei.

Interacţiuni cu testele de laborator: Paracetamolul poate modifica rezultatele unor determinări de laborator: glicemia, concentraţia serică de acid 5-hidroxiindolacetic, testul cu bentiromida pentru evaluarea funcţiei hepatice, concentraţia plasmatică de acid uric, bilirubina, lactat-dehidrogenaza, transaminaze, măsurarea timpului de protrombină. Clorfenamina poate inhiba răspunsul histaminic cutanat, inducând astfel rezultate fals-negative, de aceea este recomandabil să se oprească administrarea clorfenaminei cu cel puţin 72 de ore înainte de efectuarea testelor cutanate care utilizează extracte alergenice.

Parasinus împreună cu alimente, băuturi și alcool Nu există restricţii legate de administrarea împreună cu alimente. Este interzis consumul de băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Parasinus.

Utilizarea concomitentă a acestui medicament cu medicamente simpatomimetice (cum ar fi decongestionante, suprimante pentru pofta de mâncare şi medicamente tip amfetamine ca psihostimulante), care interferă cu catabolismul aminelor simpatomimetice, pot cauza ocazional o creştere a tensiunii arteriale.

Paracetamol

  • alcoolul (consum cronic), medicamentele inductoare enzimatice (barbiturice, primidona, carbamazepina, hidantoina, rifampicina, sulfinpirazona, estrogeni şi contraceptive estroprogestative) şi cele hepatotoxice cresc riscul afectării hepatice al dozelor mari sau tratamentului prelungit cu paracetamol. De asemenea, riscul hepatotoxicităţii poate creşte la asocierea cu antifungice derivaţi de imidazol, carmustina şi înrudite, doxorubicina şi înrudite, izoniazida şi înrudite, mercaptopurina, methotrexat, săruri de aur.
  • tratamentul cronic cu barbiturice sau primidonă reduce efectul paracetamolului.
  • dozele mari de paracetamol cresc efectul anticoagulantelor cumarinice probabil prin reducerea sintezei hepatice de profactori ai coagulării; în cazul administrării dozelor mari de paracetamol (peste 2 g pe zi) pe perioade lungi este necesară monitorizarea timpului de protrombină; nu este necesar în cazul tratamentului ocazional sau celui cronic cu doze mici. Tratamentul zilnic cu paracetamol pe o perioadă prelungită poate creşte efectul anticoagulant al warfarinei şi al altor cumarine, asociindu-se cu un risc crescut de sângerare. Dozele ocazionale nu au efect semnificativ.
  • asocierea paracetamolului cu salicilaţi sau alte antiinflamatoare nesteroidiene pe termen lung şi la doze mari creşte riscul de nefropatie, necroză papilară renală, cancer renal şi de vezică urinară. Asocierea paracetamol-salicilaţi trebuie administrată pe termen scurt; diflunisalul creşte cu 50% concentraţia plasmatică a paracetamolului şi măreşte astfel riscul hepatotoxicităţii acestuia.
  • ciclosporină: apare o creştere a potenţialului nefrotoxic al ciclosporinei prin inhibiţia de către paracetamol a sintezei de prostaglandine renale cu efect vasodilatator şi deci protector renal. Prin scăderea funcţiei renale poate apărea astfel o creştere a concentraţiei ciclosporinei, cu accentuarea nefrotoxicităţii sale. Asocierea trebuie evitată.
  • agoniştii morfinici, antiacidele, cărbunele activat şi anticolinergicele scad viteza de absorbţie a paracetamolului, dar nu şi cantitatea totală absorbită.
  • cisaprida: cisaprida, prin efectul ei de stimulare a evacuării gastrice, în doze mari, va creşte rata de absorbţie a paracetamolului, cu accelerarea instalării efectului acestuia.
  • fenicoli: rezultatele clinice ale acestei interacţiuni sunt contradictorii. Poate să apară o formă reversibilă de deprimare medulară atunci când concentraţiile plasmatice ale cloramfenicolului depăşesc un anumit nivel. Este necesară supravegherea clinică şi hematologică.
  • interferoni: paracetamolul poate reduce reacţiile adverse legate de administrarea interferonului.

Clorfenamină Asocieri contraindicate:

  • alcool etilic: creşte efectul sedativ al clorfenaminei; în timpul tratamentului cu clorfenamină trebuie evitat consumul de alcool etilic sau medicamente ce conţin alcool etilic.
  • sultoprida: risc major de aritmii ventriculare, torsada vârfurilor.
  • IMAO: administrarea concomitentă poate prelungi şi intensifica efectele secundare anticolinergice şi deprimante ale sistemului nervos central (SNC) ale clorfenaminei; asocierea este contraindicată.

Asocieri care necesită prudenţă:

  • deprimante ale SNC (antidepresive sedative, barbiturice, hipnotice, analgezice opioide, metadona, neuroleptice, anxiolitice, alcool etilic): asocierea cu clorfenamina creşte riscul de deprimare centrală; asocierea cu hipnotice şi anxiolitice poate potenţa somnolenţa.
  • atropina şi alte anticolinergice (antidepresive triciclice, antiparkinsoniene anticolinergice centrale, antispastice neurotrope, disopiramida, neuroleptice fenotiazinice) potenţează efectele de tip parasimpatolitic (constipaţie, retenţie urinară) prin efect aditiv cu clorfenamina.
  • fenitoina: s-au descris creşteri ale concentraţiei plasmatice ale fenitoinei la pacienţii trataţi cu clorfenamină, probabil prin acţiunea acesteia de inhibare a metabolismului hepatic al fenitoinei, ceea ce poate duce la creşterea toxicităţii acesteia. În plus, fenitoina stimulează metabolismul hepatic al substanţei asociate, cu scăderea nivelelor plasmatice ale acesteia.

Pseudoefedrină Asocieri contraindicate:

  • administrarea concomitentă de produse care conţin clorhidrat de pseudoefedrină şi IMAO (sau în termen de două săptămâni de la oprirea administrării IMAO) poate duce la pusee hipertensive. Efectele anticolinergice ale clorfenaminei sunt intensificate de IMAO.
  • produsele care conţin pseudoefedrină pot antagoniza efectul anumitor clase de antihipertensive (de exemplu, beta-blocante, metildopa, rezerpină, debrisoquină, guanetidină).

Asocieri care necesită prudenţă:

  • pseudoefedrina anulează efectul antihipertensiv al guanetidinei sau al produşilor înrudiţi;
  • risc de pusee hipertensive post-operatorii în cazul utilizării anestezicelor volatile halogenate.

Interacţiuni cu testele de laborator: Paracetamolul influenţează:

  • sistemele de măsurare a glicemiei (Chemstrip bG, Dextrostix, Visidex II), inducând scăderi de >20% ale valorilor medii ale glicemiei.
  • determinarea concentraţiei plasmatice de acid 5-hidroxiindolacetic; paracetamolul poate determina rezultate fals-pozitive la testele de screening calitativ care utilizează ca reactiv nitrosonaftolul; testul cantitativ nu este afectat.
  • testarea funcţiei pancreatice cu bentiromida: administrarea paracetamolului înainte de testul cu bentiromida va invalida rezultatul testului, deoarece paracetamolul este, de asemenea, metabolizat până la o arilamină şi astfel va creşte cantitatea aparentă de acid paraaminobenzoic. De aceea, este recomandat să se întrerupă administrarea paracetamolului cu cel puţin 3 zile înainte de administrarea bentiromidei.
  • determinarea concentraţiei plasmatice de acid uric: paracetamolul poate cauza o falsă creştere a concentraţiei plasmatice de acid uric.
  • determinarea concentraţiilor plasmatice ale bilirubinei, lactat-dehidrogenazei, transaminazelor şi timpului de protrombină; valorile acestora pot fi crescute, indicând hepatotoxicitate, mai ales la alcoolici, pacienţi la care se administrează alţi inductori ai enzimelor hepatice sau pacienţi cu hepatopatii pre-existente, când paracetamolul se administrează fie în doze toxice unice (mai mult de 8 – 10 g), fie în doze mici (mai mult de 3 – 5 g/zi), dar timp îndelungat.
  • Clorfenamina influenţează testele cutanate de hipersensibilitate care utilizează extracte alergenice (poate inhiba răspunsul histaminic cutanat, inducând astfel rezultate fals-negative, de aceea este recomandabil să se oprească administrarea clorfenaminei cu cel puţin 72 de ore înainte de efectuarea testului).
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Nu se recomandă administrarea Parasinus în timpul sarcinii şi alăptării decât la sfatul medicului.

Fertilitate Studiile de toxicitate cronică efectuate la animale au demonstrat că dozele mari de paracetamol determină atrofie testiculară sau inhibarea spermatogenezei. Nu se cunoaşte dacă la om paracetamolul are acelaşi efect. Nu au fost efectuate studii cu clorfenamina la om. În studiile la animale clorfenamina s-a dovedit a nu afecta capacitatea de reproducere.

Sarcină Acest produs nu se recomandă în timpul sarcinii decât dacă medicul consideră necesar. Paracetamolul traversează bariera fetoplacentară. Experienţa clinică privind administrarea paracetamolului în timpul sarcinii nu a evidenţiat efecte malformative sau fetotoxice, la administrarea pe termen scurt şi în dozele terapeutice. Un volum amplu de date provenite de la gravide nu evidențiază apariția de malformații sau a toxicităților la făt/nou-născut. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero prezintă rezultate echivoce. Dacă situația clinică o impune, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, însă se va utiliza cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt interval de timp și se va administra cât mai rar posibil.

Administrarea zilnică continuă în doze mari a determinat anemie severă la mamă şi afectare renală letală la nou-născut. Deşi nu există dovezi că ar exista vreo legătură între administrarea paracetamolului şi malformaţiile congenitale, s-au raportat 3 cazuri de luxaţie congenitală de şold după administrarea paracetamolului.

Nu există date clinice despre administrarea clorfenaminei la gravide. Potenţialul risc asupra oamenilor este necunoscut. Folosirea acesteia în al treilea trimestru de sarcină poate afecta nou-născuţii sau nou-născuţii prematuri. În studiile la animale clorfenamina nu a determinat reacţii adverse la făt. Totuşi, nu se recomandă administrarea clorfenaminei la femeile însărcinate.

Nu au fost efectuate studii cu pseudoefedrina la gravide deşi se foloseşte de mulţi ani. Trebuie să fie luat în considerare raportul între potenţialul risc şi beneficiu pentru tratamentul pentru mamă precum şi pericolul posibil pentru fătul în curs de dezvoltare. Studiile la animale au arătat că pseudoefedrina nu are efecte teratogene. Totuşi, pseudoefedrina întârzie creşterea în greutate şi în lungime şi reduce rata osificării scheletului la fetusul animal.

În consecinţă, Parasinus nu se recomandă la gravide.

Alăptare Deși paracetamolul este excretat în laptele matern în cantităţi mici, studiile cu paracetamol făcute la om nu au identificat nici un risc asupra alăptării la sân a nou-născuţilor.

Maleatul de clorfenamină și alte antihistaminice pot inhiba lactația și se pot excreta în cantităţi mici în laptele matern.

Pseudoefedrina este, de asemenea, excretată în laptele matern și efectul său asupra alăptării nou-născuților este necunoscut. În consecinţă, Parasinus nu se recomandă femeilor care alăptează decât dacă se consideră necesar de către medic.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse pot apărea cu diferite frecvenţe, aşa cum sunt definite în continuare: foarte frecvente

  • afectează mai mult de un pacient din 10, frecvente – afectează între 1 şi 10 pacienţi din 100, mai puţin frecvente – afectează între 1 şi 10 pacienţi din 1000, rare – afectează între 1 şi 10 pacienţi din 10000, cu frecvenţa necunoscută – care nu poate fi estimată din datele disponibile.

Paracetamol Reacţii adverse foarte rare:

  • Tulburări sanguine precum reducerea numărului de trombocite. Acestea pot provoca sângerări neobişnuite şi apariţia de hematoame.
  • Sensibilitatea organismului faţă de anumite substanţe.
  • Izbucniri bruşte ale unor reacţii ale pielii cum ar fi erupţii cutanate şi sindrom Stevens Johnson.
  • Spasm al bronhiilor provocat de tuse la pacienţii sensibili la aspirină şi alte AINS (antiinflamatoare nesteroidiene).

Pseudoefedrină Reacţii adverse frecvente:

  • Nervozitate, insomnie, ameţeală, greaţă, vărsături, uscăciunea gurii.

Reacţii adverse mai puţin frecvente:

  • Agitaţie.
  • Nelinişte,
  • Dificultate la urinare.
  • Retenţie urinară, aceasta este cel mai probabil să apară la persoanele care au hipertrofie de prostată cu risc de retenţie urinară.

Reacţii adverse rare:

  • Halucinaţii, în particular la copii.
  • Accelerarea anormală a bătăilor inimii.
  • Bătaie rapidă sau neregulată a inimii.
  • Creşterea tensiunii arteriale. S-a observat o creştere a tensiunii arteriale sistolice. La administrarea dozelor terapeutice, efectele pseudoefedrinei asupra tensiunii arteriale nu sunt semnificative clinic.

Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută:

  • Inflamație a colonului din cauza aportului insuficient de sânge (colită ischemică).
  • În primele 2 zile de tratament cu Parasinus, poate apărea brusc febră, înroșire a pielii sau multe pustule mici (simptome posibile ale pustulozei exantematice acute generalizate – PEGA). Vezi punctul 2. Opriți utilizarea Parasinus dacă prezentați aceste simptome și contactați medicul sau solicitați asistență medicală imediat.
  • Flux sanguin redus la nervul optic (neuropatie optică ischemică).

Clorfenamină

Reacţii adverse foarte frecvente:

  • Sedare şi somnolenţă.

Reacţii adverse frecvente:

  • Tulburări de atenţie, tulburări de coordonare, ameţeli, dureri de cap.
  • Vedere înceţoşată.
  • Greaţă, uscăciunea gurii.
  • Oboseală.

Reacţii adverse cu frecvență necunoscută:

  • Reacţii alergice uneori foarte severe (reacţii anafilactice).
  • Umflarea ţesutului subcutanat, reacţie frecventă asociată urticariei, reacţii anafilactice.
  • Lipsa poftei de mâncare.
  • Confuzie, excitaţie, iritabilitate, coşmaruri. Copiii şi persoanele în vârstă sunt mai predispuse la efectele neurologice anticolinergice şi de excitaţie paradoxală cum ar fi nivel crescut de energie, agitaţie, nervozitate.
  • Scăderea tensiunii arteriale.
  • Îngroşarea secreţiilor bronşice.
  • Vărsături, dureri abdominale, diaree, indigestie.
  • Inflamaţie a pielii, urticarie şi mâncărimi ale pielii, sensibilitate la lumină.
  • Spasme musculare, slăbiciune musculară.
  • Probleme la urinat.
  • Senzaţie de constricţie toracică. Nu trebuie să vă îngrijoraţi de această listă a posibilelor reacţii adverse. Puteţi să nu aveţi niciuna din aceste reacţii adverse. Copiii şi vârstnicii sunt mai predispuşi la a dezvolta reacţii adverse în cazul utilizării acestui medicament.

Opriţi administrarea medicamentului şi comunicaţi imediat medicului dacă observaţi vreuna din următoarele reacţii adverse care sunt rare:

  • erupţii trecătoare pe piele şi alte alergii, prurit, inclusiv o reacţie alergică bruscă de mare amploare care implică întregul organism numită anafilaxie, uneori cu dificultăţi de respiraţie, inflamaţia buzelor, a limbii, a gâtului sau a feţei;
  • iritaţie a pielii sau descuamare sau ulcere bucale;
  • dificultăţi de urinare. Aceasta este cel mai probabil să apară la persoanele care au o creştere în volum a prostatei;
  • vânătăi inexplicabile sau sângerări neaşteptate;
  • dacă anterior aţi avut dificultăţi în respiraţie când aţi luat aspirină şi/sau alte antiinflamatoare nesteroidiene şi acum aveţi aceeaşi reacţie la acest medicament.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro.

Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Tulburări hematologice şi limfatice

Paracetamol Foarte rare: trombocitopenie (care apare rar şi se manifestă prin sângerări neobişnuite şi apariţia de hematoame).

Tulburări ale sistemului imunitar Paracetamol Foarte rare: anafilaxie, reacţii cutanate de hipersensibilitate incluzând erupţii cutanate, angioedem şi sindrom Stevens Johnson. Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: reacţii alergice, angioedem, reacţii anafilactice.

Tulburări metabolice şi de nutriţie Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: anorexie.

Tulburări psihice Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: confuzie, excitaţie, iritabilitate, coşmaruri. Copiii şi persoanele în vârstă sunt mai predispuse la efectele neurologice anticolinergice şi de excitaţie paradoxală (de exemplu nivel crescut de energie, agitaţie, nervozitate).

Pseudoefedrină Frecvente: nervozitate, insomnie. Mai puţin frecvente: agitaţie, nelinişte. Rare: halucinaţii.

Tulburări ale sistemului nervos Clorfenamină Foarte frecvente: sedare şi somnolenţă. Frecvente: tulburări de atenţie, tulburări de coordonare, ameţeli, dureri de cap.

Pseudoefedrină Frecvente: ameţeală.

Tulburări oculare: Clorfeniramină Frecvente: midriază.

Pseudoefedrină Cu frecvență necunoscută: neuropatie optică ischemică.

Tulburări cardiace Pseudoefedrină Rare: palpitaţii, tahicardie.

Tulburări vasculare Clorfeniramină Cu frecvență necunoscută: hipotensiune.

Pseudoefedrină Rare: creşterea tensiunii arteriale. (S-a observat o creştere a tensiunii arteriale sistolice. La administrarea dozelor terapeutice, efectele pseudoefedrinei asupra tensiunii arteriale nu sunt semnificative clinic.)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Paracetamol Foarte rare: bronhospasm la pacienţii sensibili la aspirină şi alte AINS. Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: îngroşarea secreţiilor bronşice.

Tulburări gastro-intestinale Clorfenamină Frecvente: greaţă, uscăciunea gurii. Cu frecvență necunoscută: vărsături, dureri abdominale, diaree, dispepsie.

Pseudoefedrină Frecvente: greaţă, vărsături, uscăciunea gurii. Cu frecvență necunoscută: colită ischemică.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Paracetamol Foarte rare: reacţii cutanate grave.

Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: dermatită exfoliativă, erupţii cutanate, urticarie, fotosensibilitate.

Pseudoefedrină Rare: erupţii cutanate, dermatită alergică (În urma utilizării pseudoefedrinei au fost raportate diverse reacţii alergice cutanate, cu sau fără funcţii sistemice, cum ar fi bronhospasm şi angioedem.) Cu frecvență necunoscută: reacții cutanate grave, inclusiv pustuloza exantematică generalizată acută (PEGA).

Tulburări renale şi ale căilor urinare Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: tulburări de micţiune.

Pseudoefedrină Mai puţin frecvente: disurie, retenţie urinară (retenţia urinară este cel mai probabil să apară la persoanele care au obstrucţie în evacuarea vezicii urinare cum ar fi hipertrofie de prostată cu risc de retenţie urinară).

Tulburări hepatobiliare Paracetamol Foarte rare: disfuncţii hepatice.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Clorfenamină Cu frecvență necunoscută: spasme musculare, slăbiciune musculară.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro.

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conține Parasinus

  • Substanţele active sunt: paracetamol 500 mg, maleat de clorfenamină 3 mg, clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg
  • Celelalte componente sunt: amidon pregelatinizat, talc, povidonă, acid stearic, stearat de magneziu.

Cum arată Parasinus și conținutul ambalajului Se prezintă sub formă de comprimate de culoare albă până la aproape albă, inscripţionate cu două puncte pe una din feţe. Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate Cutie cu 2 blistere securizate pentru copii din PVC/Al-PET a câte 10 comprimate Cutie cu 1 blister securizat pentru copii din PVC/Al-PET cu 10 comprimate

Deținătorul autorizației de punere pe piață și fabricantul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă HALEON ROMÂNIA S.R.L. Str. Costache Negri, Nr. 1-5, Opera Center One (Zona 2), Etaj 6 Sectorul 5, Bucureşti, România

Fabricantul Haleon Alcala S.A. Ctra. de Ajalvir, Km. 2,500, Alcalá de Henares, 28806 Madrid, Spania

Acest prospect a fost revizuit în Martie, 2025.

Un comprimat conţine paracetamol 500 mg, maleat de clorfenamină 3 mg şi clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Povidonă Amidon pregelatinizat Acid stearic Talc Stearat de magneziu.

paracetamol 500 mg, maleat de clorfenamină 3 mg şi clorhidrat de · substanță activă
Povidonă · excipient
Amidon pregelatinizat · excipient
Acid stearic · excipient
Talc · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.

Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj (după EXP). Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A se pǎstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 2 blist. PVC/Al x 10 compr. · 12755/2019/01
Cutie cu 2 blist. securizate pentru copii din PVC/Al-PET x 10 compr. · 12755/2019/02
Cutie cu 1 blist. securizat pentru copii din PVC/Al-PET x 10 compr. · 12755/2019/03

Documente oficiale