Acasă/ Medicamente/ Panzyga
J06BA02 · Imunoglobuline imunoglobulina umana de origine umana Prescripție restrictivă

Panzyga 100 mg/ml

Soluție perfuzabilă · DCI: Imunoglobulina Normala Pt. Adm. Intravasculara

Ce este Panzyga Panzyga este o soluţie care conţine imunoglobulină (IgG) normală umană (adică o soluţie care conține anticorpi umani) pentru administrare intravenoasă (adică perfuzare într-o venă).

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Ce este Panzyga Panzyga este o soluţie care conţine imunoglobulină (IgG) normală umană (adică o soluţie care conține anticorpi umani) pentru administrare intravenoasă (adică perfuzare într-o venă). Imunoglobulinele sunt componente normale ale sângelui la om şi susţin sistemul de apărare imunitară al organismului. Panzyga conţine toate IgG prezente în sânge la persoanele sănătoase. Dozele adecvate de Panzyga pot să readucă în limite normale concentraţiile anormal de mici ale IgG.

Panzyga are un spectru larg de anticorpi împotriva diverşilor agenţi infecţioşi.

Pentru ce se utilizează Panzyga Panzyga se utilizează ca tratament de substituţie la copii şi adolescenţi (0-18 ani) şi adulţi, pentru diferite grupe de pacienţi:

  • Pacienţi cu deficit înnăscut de anticorpi (sindroame de imunodeficienţă primară, cum sunt: agamaglobulinemie şi hipogamaglobulinemie congenitale, imunodeficienţă variabilă comună, imunodeficienţe combinate severe).
  • Pacienţi cu deficit dobândit de anticorpi (imunodeficienţă secundară) cauzat de anumite boli şi/sau tratamente şi care manifestă infecţii severe sau recurente

Panzyga poate fi utilizat pentru tratamentul adulților, copiilor și adolescenților susceptibili (cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani), care au fost expuși la rujeolă sau prezintă risc de expunere la rujeolă și la care nu este indicată sau nu este recomandată vaccinarea împotriva rujeolei.

Panzyga poate fi utilizat, de asemenea, în tratamentul următoarelor tulburări autoimune (imunomodulare):

  • Pacienţi cu trombocitopenie imună primară (TIP), o afecţiune în care trombocitele sunt distruse şi ca urmare sunt prezente în număr redus, şi care au risc crescut de sângerare sau care necesită corectarea numărului de trombocite înaintea unei intervenţii chirurgicale.
  • La pacienţii cu boală Kawasaki, o afecţiune care duce la inflamaţii ale diferitelor organe
  • La pacienţii cu sindrom Guillain Barré, o afecţiune care duce la inflamaţii ale anumitor părţi ale sistemului nervos.
  • La pacienţii cu polineuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (PDIC), o boală care duce la inflamaţie cronică a părţilor periferice ale sistemului nervos, ceea ce cauzează slăbiciune musculară sau amorţeală, în principal la nivelul picioarelor şi braţelor.
  • La pacienţii cu neuropatie motorie multifocală (NMM), o afecţiune caracterizată prin slăbiciunea asimetrică, progresivă şi lentă a membrelor, fără pierderea funcției senzitive.

Tratament de substituţie la adulţi, copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani) în:

  • Sindroame de imunodeficienţă primară (SIP) cu afectare a sintezei de anticorpi.
  • Imunodeficienţe secundare (IDS) la pacienţi cu infecţii severe sau recurente, cu ineficienţă a tratamentului antimicrobian şi, fie eşec terapeutic dovedit al anticorpilor specifici (ETDAS), fie concentraţii serice ale IgG de <4 g/l.ETDAS=eşecul obţinerii unei creşteri de cel puţin 2 ori a titrului de anticorpi anti-IgG după administrarea de vaccinuri cu antigene pneumococice polizaharidice şi polipeptidice

Profilaxia rujeolei pre-/post-expunere pentru adulții, copiii și adolescenții (0-18 ani) susceptibili, la care este contraindicată sau nu este recomandată imunizarea activă. Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea imunoglobulinei umane intravenoase în profilaxia rujeolei pre-/post-expunere și imunizarea activă.

Imunomodulare la adulţi, adolescenţi şi copii (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani) în:

  • Trombocitopenie imună primară (TIP) la pacienţi cu risc hemoragic crescut sau anterior unei intervenţii chirurgicale pentru a corecta numărul de trombocite.
  • Sindrom Guillain Barré.
  • Boală Kawasaki (în asociere cu acid acetilsalicilic; vezi pct. 4.2).
  • Poliradiculoneuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (PDIC).
  • Neuropatie motorie multifocală (NMM).
Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Medicul dumneavoastră va decide dacă trebuie să urmați tratament cu Panzyga şi în ce doză. Panzyga se administrează prin perfuzie intravenoasă (perfuzare într-o venă) de către personalul medical specializat. Doza şi schema de administrare depind de indicaţia terapeutică şi poate fi necesar să fie individualizate pentru fiecare pacient.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Utilizarea la copii şi adolescenţi Administrarea (pe cale intravenoasă) de Panzyga la copii şi adolescenţi (0-18 ani) nu este diferită de cea de la adulţi.

Dacă vi se administrează mai mult Panzyga decât trebuie Este foarte puțin probabil să apară supradozajul, deoarece Panzyga se administrează de obicei sub supraveghere medicală. Dacă, în pofida acestui lucru, vi se administrează mai mult Panzyga decât trebuie, sângele dumneavoastră poate deveni prea gros (hipervâscos), ceea ce ar putea crește riscul de apariție a cheagurilor de sânge. Această situație poate apărea în special dacă sunteți pacient cu risc, de exemplu dacă sunteți vârstnic sau dacă suferiți de o boală de inimă sau de rinichi. Asigurați-vă că sunteți hidratat corespunzător. Spuneți-i medicului dumneavoastră dacă știți că aveți probleme medicale.

Dacă uitați să utilizați Panzyga Adresați-vă medicului dumneavoastră și discutați despre ce să faceți în continuare.

Tratamentul cu Ig i.v. trebuie iniţiat şi monitorizat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul tulburărilor sistemului imun.

Doze Doza şi schema terapeutică se stabilesc în funcţie de indicaţie.

Poate fi necesară ajustarea dozei pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de răspunsul clinic. Doza bazată pe greutatea corporală poate necesita ajustare la pacienţii subponderali şi supraponderali. La pacienții supraponderali, doza trebuie să fie bazată pe greutatea corporală fiziologică standard.

Următoarele scheme terapeutice sunt prezentate în scop orientativ.

Tratament de substituţie în sindroamele de imunodeficienţă primară Schema terapeutică trebuie să asigure obţinerea unei concentraţii plasmatice minime de IgG (măsurată înainte de administrarea următoarei perfuzii) de cel puţin 6 g/l sau încadrată în intervalul de referinţă al valorilor normale pentru vârsta populaţională. Pentru echilibrare (concentraţiile de IgG la starea de echilibru) sunt necesare 3 – 6 luni de la începerea tratamentului. Doza iniţială recomandată este de 0,4 – 0,8 g/kg corp administrată o dată, urmată de administrarea unor doze de cel puţin 0,2 g/kg corp, la interval de 3- 4 săptămâni.

Doza necesară pentru a atinge concentraţia plasmatică minimă de 6 g/l este de aproximativ 0,2 – 0,8 g/kg corp şi lună. După ce s-a atins starea de echilibru, intervalul dintre administrări variază între 3 şi 4 săptămâni.

Concentraţiile plasmatice minime de IgG trebuie măsurate şi evaluate având în vedere frecvenţa infecţiei. Pentru a reduce frecvenţa infecţiilor bacteriene, poate fi necesar să se mărească doza şi să se încerce atingerea unor concentraţii plasmatice minime mai mari.

IndicaţieDozăFrecvenţa de administrare
Tratament de substituţie
Sindroame de imunodeficienţă primarăDoză iniţială: 0,4–0,8 g/kg corp Doză de întreţinere: 0,2–0,8 g/kg corpla interval de 3 – 4 săptămâni
Imunodeficienţă secundară (definită la pct. 4.1)0,2–0,4 g/kg corpla interval de 3 – 4 săptămâni
Profilaxia rujeolei pre-/post-expunere
Profilaxia post-expunere la pacienții susceptibili0,4 g/kgCât mai curând posibil și în decurs de 6 zile, posibil să se repete o dată după 2 săptămâni, pentru a menține titrul seric de anticorpi antirujeolă > 240 mUI/ml
Profilaxia post-expunere la pacienții cu IDP/IDS0,4 g/kgPe lângă terapia de întreținere, administrată ca doză suplimentară în decurs de 6 zile de la expunere
Profilaxia pre-expunere la pacienții cu IDP/IDS0,53 g/kgDacă un pacient primește o doză de întreținere mai mică de 0,53 g/kg la fiecare 3-4 săptămâni, această doză trebuie crescută o dată la cel puțin 0,53 g/kg
Imunomodulare
Trombocitopenie imună primară0,8–1 g/kg corp sau 0,4 g/kg corp şi ziîn prima zi; această doză se poate repeta o dată în decurs de 3 zile timp de 2 – 5 zile
Sindrom Guillain Barré0,4 g/kg corp şi zitimp de 5 zile
Boala Kawasaki2 g/kg corpîntr-o singură doză, concomitent cu acid acetilsalicilic
Poliradiculoneuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (PDIC)Doză iniţială: 2 g/kg corp Doză de întreţinere: 1 g/kg corpîn prize divizate, pe parcursul a 2 – 5 zile consecutive la interval de 3 săptămâni în prize divizate, pe parcursul a 1 – 2 zile consecutive
Neuropatie motorie multifocală (NMM)Doză iniţială: 2 g/kg corp Doză de întreţinere: 1 g/kg corp sau 2 g/kg corpîn prize divizate pe parcursul a 2 – 5 zile consecutive la interval de 2 – 4 săptămâni sau la interval de 4 – 8 săptămâni în prize divizate pe parcursul a 2 – 5 zile

Concentraţiile plasmatice minime de IgG trebuie măsurate şi evaluate având în vedere frecvenţa infecţiei. Doza trebuie ajustată conform necesităţilor, pentru a se obţine protecţia optimă împotriva infecţiilor: poate fi necesară o creştere a dozei la pacienţii cu infecţie persistentă; poate fi luată în considerare o reducere a dozei odată ce infecţia pacientului se remite complet.

Imunomodularea în:

Trombocitopenie imună primară) Sunt două scheme alternative de tratament:

Sindrom Guillain Barré 0,4 g/kg şi zi, timp de 5 zile (cu posibilitatea repetării dozei în caz de recidivă).

Poliradiculoneuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (PDIC) Doză iniţială: 2 g/kg corp, în prize divizate, pe parcursul a 2 – 5 zile consecutive. Doză de întreţinere: 1 g/kg corp pe parcursul a 1 – 2 zile consecutive, la interval de 3 săptămâni. Efectul tratamentului trebuie evaluat după fiecare ciclu; dacă nu se observă niciun efect al tratamentului după 6 luni, tratamentul trebuie oprit. Dacă tratamentul este eficace, tratamentul de lungă durată este la latitudinea medicului, pe baza răspunsului pacientului şi a răspunsului la tratamentul de întreţinere. Poate fi necesară ajustarea dozelor şi intervalelor de administrare în funcţie de evoluţia individuală a bolii.

Neuropatie motorie multifocală (NMM) Doză iniţială: 2 g/kg corp în prize divizate pe parcursul a 2 – 5 zile consecutive. Doze de întreţinere: 1 g/kg corp la interval de 2 -4 săptămâni sau 2 g/kg corp la interval de 4 – 8 săptămâni. Efectul tratamentului trebuie evaluat la fiecare ciclu; dacă nu se observă niciun efect al tratamentului după 6 luni, tratamentul trebuie oprit. Dacă tratamentul este eficace, tratamentul de lungă durată este la latitudinea medicului, pe baza răspunsului pacientului şi a răspunsului la tratamentul de întreţinere. Poate fi necesară ajustarea dozelor

şi intervalelor de administrare în funcţie de evoluţia individuală a bolii.

Copii şi adolescenţi Dozele recomandate pentru copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani) nu diferă faţă de cele recomandate la adulţi, deoarece dozele pentru fiecare indicaţie sunt exprimate în funcţie de greutatea corporală şi trebuie ajustate în funcţie de evoluţia clinică a afecţiunilor menţionate mai sus.

Insuficienţă hepatică Nu sunt disponibile dovezi care să impună o ajustare a dozei.

Insuficienţă renală Nicio ajustare a dozei, cu excepţia cazului în care aceasta este justificată din punct de vedere clinic, vezi pct. 4.4.

Vârstnici Nicio ajustare a dozei, cu excepţia cazului în care aceasta este justificată din punct de vedere clinic, vezi pct. 4.4.

Imunoglobulina umană normală trebuie administrată în perfuzie intravenoasă, cu o viteză iniţială de 0,6 ml/kg corp şi oră, timp de 30 minute. Vezi pct. 4.4. În cazul apariţiei unei reacţii adverse, trebuie redusă viteza de administrare sau trebuie oprită perfuzia. Dacă este bine tolerată, viteza de administrare poate fi crescută treptat, până la maximum 4,8 ml/kg corp şi oră.

În cazul pacienţilor cu SIP care au tolerat o viteză de perfuzare de 4,8 ml/kg şi oră, viteza de perfuzie poate fi crescută treptat până la maxim 8,4 ml/kg şi oră.

Pentru administrarea perfuzabilă a eventualului rest de medicament rămas în tubulatura de perfuzie la finalul perfuziei, tubulatura poate fi spălată cu ser fiziologic 0,9% sau cu soluție de glucoză 5%.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la imunoglobulina umană normală sau la oricare dintre celelalte componente ale Panzyga (enumerate la pct. 6).
  • dacă aveţi deficit de imunoglobulină A (deficit de IgA) şi aţi dezvoltat anticorpi împotriva imunoglobulinelor de tip IgA.

Hipersensibilitate la substanţa activă (imunoglobulină umană) sau la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 4.4 şi pct. 6.1).

Pacienţi cu deficit selectiv de IgA care au dezvoltat anticorpi anti-IgA, întrucât administrarea unui medicament care conţine IgA poate duce la anafilaxie.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să utilizaţi Panzyga.

Se recomandă ferm ca, de fiecare dată în care vi se administrează o doză de Panzyga, să se înregistreze numele şi numărul lotului medicamentului, pentru a se menţine o evidenţă a loturilor utilizate.

Anumite reacţii adverse pot apărea mai frecvent:

  • în cazul unei viteze de perfuzare mari
  • atunci când vi se administrează pentru prima dată Panzyga sau, în cazuri rare, atunci când a trecut un interval de timp lung de la ultima perfuzie
  • atunci când aveţi o infecţie netratată sau o inflamaţie cronică preexistentă.

În cazul apariţiei unei reacţii adverse, medicul dumneavoastră va reduce viteza administrării sau va opri perfuzarea. Tratamentul necesar pentru evenimentul advers depinde de tipul şi de gravitatea reacţiei adverse.

Circumstanţe şi afecţiuni care măresc riscul de apariţie a reacţiilor adverse

  • Evenimente tromboembolice, cum sunt infarct miocardic, accident vascular cerebral şi blocare a unei vene profunde, de exemplu, la nivelul gambelor, sau a unui vas de sânge din plămân pot apărea foarte rar după administrarea Panzyga. Aceste tipuri de evenimente apar mai frecvent la pacienţii cu factori de risc cum sunt obezitate, vârstă înaintată, tensiune arterială mare, diabet zaharat, apariţii precedente ale unor astfel de reacţii adverse, perioade de imobilizare prelungite şi tratamente cu anumiţi hormoni (de exemplu, comprimate contraceptive). Asiguraţi-vă că aveţi un aport de lichide echilibrat; în plus, Panzyga trebuie administrat cât mai lent posibil.
  • Dacă aţi avut probleme cu rinichii în trecut sau dacă aveţi anumiţi factori de risc cum sunt diabet zaharat, greutate în exces sau vârsta peste 65 ani, Panzyga trebuie administrat cât mai lent posibil, deoarece au fost raportate cazuri de insuficienţă renală acută la pacienţii cu astfel de factori de risc. Spuneţi medicului dumneavoastră, chiar dacă oricare dintre aceste evenimente a avut loc în trecut.
  • Pacienţii cu grup sanguin A, B sau AB şi pacienţii cu anumite afecţiuni inflamatorii prezintă un risc mai mare de distrugere a globulelor roşii din sânge în cazul administrării de imunoglobuline (proces numit hemoliză).

Când poate fi necesară administrarea mai lentă sau oprirea perfuziei?

  • Durerile de cap puternice şi rigiditatea cefei pot apărea rar, la câteva ore până la 2 zile după tratamentul cu Panzyga.
  • Reacţiile alergice sunt rare, dar pot induce şoc anafilactic, chiar şi la pacienţii care au tolerat tratamentele anterioare. O scădere bruscă a tensiunii arteriale sau un șoc pot fi consecințele unei reacții anafilactice.
  • În cazuri foarte rare, poate apărea o leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT) după administrarea de imunoglobuline, inclusiv Panzyga. Acesta va duce la o acumulare de lichid în alveolele plămânilor, fără legătură cu probleme ale inimii. Veți recunoaște LPALT care se manifestă prin dificultate la respirație severă, funcționare normală a inimii și temperatură corporală crescută (febră). Simptomele apar de obicei în decurs de 1 până la 6 ore de la administrarea tratamentului.

Spuneți imediat medicului dumneavoastră sau profesionistului din domeniul sănătății dacă observați oricare dintre simptomele menționate mai sus în timpul sau după perfuzia cu Panzyga. Acesta va decide dacă trebuie să scadă viteza perfuziei ori să oprească perfuzia definitiv sau dacă sunt necesare și alte măsuri.

  • Uneori, soluțiile care conțin imunoglobuline, cum este Panzyga, pot provoca o scădere a numărului de globule albe din sânge. În mod normal, această stare se remite spontan în decurs de 1-2 săptămâni.

Efecte asupra analizelor de sânge Panzyga conţine o largă varietate din diferiţi anticorpi, dintre care unii pot modifica rezultatele analizelor de sânge. Dacă vi se efectuează o analiză de sânge după ce vi s-a administrat Panzyga, informaţi persoana care vă recoltează proba de sânge sau medicul cu privire la faptul că vi se administrează o soluţie cu imunoglobuline umane normale.

Siguranţa virală Atunci când se administrează medicamente preparate din sânge uman sau plasmă, se aplică anumite măsuri pentru a preveni posibilitatea transmiterii unor boli infecţioase la pacienţi. Acestea includ:

  • selectarea atentă a donatorilor de sânge şi plasmă pentru a exista siguranţa că persoanele care ar putea fi purtătoare de infecţii sunt excluse
  • testarea fiecărei donări şi a rezervelor de plasmă pentru markerii virali/semne de infecţii
  • includerea de către producători, în cadrul procedeului de procesare a sângelui sau a plasmei, a unor etape pentru inactivarea sau îndepărtarea virusurilor.

În pofida acestor măsuri, atunci când se administrează medicamente preparate din sânge uman sau plasmă nu se poate exclude în totalitate posibilitatea transmiterii unor infecţii. De asemenea, acest lucru este valabil în cazul virusurilor necunoscute sau nou apărute şi al altor tipuri de infecţii.

Măsurile luate sunt considerate a fi eficace faţă de virusurile încapsulate, cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B şi virusul hepatitei C, precum şi pentru virusurile neîncapsulate, cum sunt virusul hepatitei A şi parvovirusul B-19.

Imunoglobulinele nu au fost asociate cu infecţii cu virusul hepatitei A sau cu parvovirusul B-19, posibil datorită faptului că anticorpii împotriva acestor infecţii, conţinuţi în acest medicament, au rol protector.

Trasabilitate Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

Precauţii de utilizare Complicaţiile posibile pot fi adesea prevenite dacă se asigură că pacienţii:

  • nu prezintă sensibilitate la imunoglobulina umană normală, perfuzând la început medicamentul foarte lent (0,6 – 1,2 ml/kg şi oră),
  • sunt atent monitorizaţi, observând orice simptom care apare în timpul perfuziei. În mod special, pacienţii care nu au mai fost trataţi cu imunoglobulină umană normală, pacienţii cărora li s-a schimbat medicamentul care conţine Ig i.v. sau atunci când a trecut un interval de timp lung de la ultima administrare, trebuie monitorizaţi în timpul perfuzării iniţiale şi în prima oră după administrarea primei perfuzii, într-un mediu clinic controlat, pentru a decela posibilele reacţii adverse și pentru a se asigura că tratamentul de urgență poate fi administrat imediat în cazul în care apar probleme. Toţi ceilalţi pacienţi trebuie monitorizaţi timp de cel puţin 20 minute după administrare.

La toţi pacienţii, administrarea Ig i.v. necesită:

  • hidratare adecvată înainte de iniţierea perfuziei cu Ig i.v.
  • monitorizarea diurezei
  • monitorizarea concentraţiilor plasmatice de creatinină
  • evitarea utilizării concomitente a diureticelor de ansă (vezi pct. 4.5).

În cazul apariţiei unei reacţii adverse, trebuie redusă viteza de perfuzare sau trebuie oprită perfuzia. Tratamentul necesar depinde de tipul şi de gravitatea reacţiei adverse.

Reacţie legată de perfuzie Anumite reacţii adverse (de exemplu, cefalee, hiperemie facială, frisoane, mialgie, wheezing, tahicardie, lombalgie, greaţă şi hipotensiune arterială) pot fi asociate cu viteza de perfuzare. Viteza de perfuzare recomandată la pct. 4.2 trebuie respectată cu stricteţe. Pacienţii trebuie monitorizaţi atent, iar în timpul administrării perfuziei trebuie observate toate simptomele.

Reacţiile adverse pot apărea mai frecvent:

  • la pacienţii cărora li se administrează pentru prima dată imunoglobulină umană normală sau, în cazuri rare, atunci când medicamentul care conţine imunoglobulină umană normală este schimbat cu altul sau atunci când a trecut un interval de timp lung de la ultima perfuzie.
  • la pacienţii cu infecţie netratată sau inflamaţie cronică preexistentă.

Hipersensibilitate Reacţiile de hipersensibilitate sunt rare.

Anafilaxia poate apărea în cazul pacienţilor

  • cu concentrații IgA nedetectabile sau care prezintă anticorpi anti-IgA
  • care au tolerat un tratament anterior cu imunoglobulină umană normală.

În caz de şoc, trebuie instituit tratamentul medical standard pentru şoc.

Tromboembolism Există dovezi clinice privind asocierea dintre administrarea de Ig i.v. şi evenimentele tromboembolice cum sunt infarct miocardic, accident vascular cerebral (inclusiv apoplexie), embolie pulmonară şi tromboză venoasă profundă, asociere care se presupune a fi legată de o creştere relativă a vâscozităţii sângelui prin afluxul mare de imunoglobuline, la pacienţii cu risc. Prescrierea şi administrarea de Ig i.v. trebuie efectuate cu prudenţă la pacienţii obezi şi la pacienţii cu factori de risc preexistenţi pentru apariţia unor evenimente tromboembolice (cum sunt vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi antecedentele de afecţiuni vasculare sau episoade trombotice, pacienţii cu tulburări trombofilice dobândite sau ereditare, cei cu perioade prelungite de imobilizare, pacienţii cu hipovolemie severă, pacienţii cu afecţiuni care cresc vâscozitatea sanguină).

La pacienţii cu risc de reacţii adverse tromboembolice, medicamentele care conţin Ig i.v. trebuie perfuzate cu viteza şi doza minimă eficace.

Insuficienţă renală acută S-au raportat cazuri de insuficienţă renală acută la pacienţii cărora li s-a administrat tratament cu Ig i.v. În majoritatea cazurilor, au fost identificaţi factori de risc cum sunt: insuficienţă renală preexistentă, diabet zaharat, hipovolemie, obezitate, administrare concomitentă a unor medicamente nefrotoxice sau vârsta peste 65 ani.

Parametrii renali trebuie evaluaţi înainte de perfuzia cu Ig i.v., în special la pacienţii consideraţi a prezenta un risc potenţial crescut de dezvoltare a insuficienţei renale acute, şi ulterior la intervale periodice. La pacienţii cu risc de insuficienţă renală acută, medicamentele care conţin Ig i.v. trebuie perfuzate cu viteza şi doza minimă eficace. În caz de insuficienţă renală, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Ig i.v.

În timp ce raportările de disfuncţie renală sau de insuficienţă renală acută s-au asociat cu administrarea mai multor medicamente autorizate care conţin Ig i.v., având în compoziţie diferiţi excipienţi, cum sunt zahăr, glucoză şi maltoză, cele care conţin zahăr ca stabilizator s-au asociat cu o proporţie anormal de mare din numărul total. La pacienţii cu risc poate fi luată în considerare administrarea medicamentelor care conţin Ig i.v. şi nu au în compoziţie aceşti excipienţi. Panzyga nu conţine zahăr, maltoză sau glucoză.

Sindrom de meningită aseptică (SMA) S-a raportat apariţia sindromului de meningită aseptică în asociere cu tratamentul cu Ig i.v. Sindromul debutează, de obicei, în decurs de câteva ore până la 2 zile după tratamentul cu Ig i.v. Analizele lichidului cefalorahidian (LCR) sunt frecvent pozitive, cu pleiocitoză până la câteva mii de celule per mm3, predominant din seria granulocitară, şi valori ale proteinelor până la câteva sute de mg/dl.

SMA poate apărea mai frecvent în asociere cu tratamentul cu doze mari de Ig i.v. (2 g/kg).

La pacienţii care prezintă astfel de semne şi simptome trebuie să se efectueze un consult neurologic amănunţit, inclusiv analize ale LCR, pentru a se exclude alte cauze ale meningitei.

Întreruperea tratamentului cu Ig i.v. a determinat remisia SMA în decurs de câteva zile, fără sechele.

Anemie hemolitică Medicamentele pe bază de Ig i.v. pot conţine anticorpi de grupă sanguină, care pot acţiona ca hemolizine şi pot induce aglutinarea in vivo a hematiilor (celule roşii sanguine, CRS) cu imunoglobulină, generând o reacţie antiglobulină directă pozitivă (testul Coombs) şi, rar, hemoliză. Anemia hemolitică poate apărea ulterior tratamentului cu Ig i.v, din cauza sechestrării crescute a CRS. Pacienţii cărora li se administrează tratament cu Ig i.v. trebuie monitorizaţi în vederea detectării semnelor şi simptomelor clinice de hemoliză (vezi pct. 4.8).

Neutropenie/Leucopenie După tratamentul cu Ig i.v., au fost raportate o scădere tranzitorie a numărului de neutrofile şi/sau episoade de neutropenie, uneori severe. Acest efect se produce, de obicei, în interval de ore sau zile după administrarea Ig i.v. şi se remite spontan în interval de 7 – 14 zile.

Leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT) La pacienţii cărora li s-a administrat Ig i.v., au fost raportate câteva cazuri de edem pulmonar necardiogen acut [leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT)]. LPALT este caracterizată de hipoxie severă, dispnee, tahipnee, cianoză, febră şi hipotensiune arterială. Simptomele de LPALT apar, de obicei, în timpul sau în interval de 6 ore de la transfuzie, deseori în interval de 1 – 2 ore. Prin urmare, persoanele cărora li se administrează Ig i.v. trebuie monitorizate în scopul depistării şi perfuzia trebuie oprită imediat în caz de reacţii adverse pulmonare. LPALT este o afecţiune care poate pune viața în pericol, care necesită tratament imediat la o unitate de terapie intensivă.

Interferenţă cu testele serologice După administrarea de imunoglobulină, creşterea tranzitorie în sângele pacienţilor a titrurilor diverşilor anticorpi transferaţi pasiv poate duce la obţinerea unor rezultate fals pozitive la testele serologice.

Transmiterea pasivă a anticorpilor faţă de antigenele eritrocitare, de exemplu, A, B, D, poate interfera cu unele teste serologice pentru detectarea anticorpilor eritrocitari, de exemplu cu testul antiglobulinic direct (DAT, testul Coombs direct).

Microorganisme transmisibile Măsurile standard de prevenire a infecţiilor ca urmare a utilizării medicamentelor preparate din sânge sau plasmă umană includ selectarea donatorilor, testarea fiecărei probe donate şi a rezervei de plasmă, pentru a evidenţia markerii specifici ai infecţiei şi introducerea în procesul de fabricaţie a unor etape eficiente pentru inactivarea/eliminarea virusurilor. În pofida acestor măsuri, atunci când se administrează medicamente preparate din sânge uman sau plasmă nu se poate exclude în totalitate posibilitatea transmiterii unor infecţii. Acest aspect se aplică, de asemenea, în cazul virusurilor necunoscute sau nou apărute şi al altor tipuri de microorganisme patogene.

Măsurile adoptate sunt considerate eficiente în cazul virusurilor încapsulate cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi virusul hepatitei C (VHC) şi pentru virusuri neîncapsulate cum sunt virusul hepatitei A (VHA) şi parvovirusul B19.

Experienţa clinică nu a evidenţiat transmiterea hepatitei A sau a parvovirusului B19 prin administrarea de imunoglobuline şi se presupune, de asemenea, că o contribuţie importantă la siguranţa antivirală o are conţinutul de anticorpi.

Conținut de sodiu Acest medicament conţine sodiu 69 mg per flacon de 100 ml, echivalent cu 3,45% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Copii şi adolescenţi Atenţionările şi precauţiile prezentate sunt valabile atât la adulţi cât şi la copii şi adolescenţi.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, sau dacă aţi fost vaccinat în ultimele trei luni.

Utilizarea concomitentă a medicamentelor care cresc excreția apei din corp (diuretice de ansă) trebuie să fie evitată în timpul tratamentului cu Panzyga. Medicul dumneavoastră va decide dacă trebuie să utilizați diuretice de ansă ori să continuați tratamentul cu acestea.

Panzyga poate diminua eficacitatea vaccinurilor cu virusuri vii atenuate cum sunt vaccinurile împotriva

  • rujeolei
  • rubeolei
  • oreionului
  • varicelei.

După administrarea acestui medicament, trebuie să treacă un interval de 3 luni înainte de vaccinarea cu vaccinuri cu virusuri vii atenuate. În cazul rujeolei, această perioadă de afectare a eficacităţii vaccinului poate persista până la 1 an.

Panzyga împreună cu alimente, băuturi şi alcool Nu s-a observat niciun efect. La administrarea de Panzyga trebuie să fie asigurată o hidratare adecvată înainte de începerea perfuzării.

Vaccinuri cu virusuri vii atenuate Administrarea de imunoglobuline poate afecta eficacitatea vaccinurilor cu virus viu atenuat cum sunt vaccinurile pentru rujeolă, rubeolă, oreion şi varicelă, pentru o perioadă de cel puţin 6 săptămâni şi până la 3 luni. După administrarea acestui medicament, trebuie să treacă un interval de 3 luni înainte de vaccinarea cu vaccinuri cu virusuri vii atenuate. În cazul rujeolei, această perioadă de afectare a eficacităţii vaccinului poate persista până la 1 an. De aceea, la pacienţii cărora li se administrează vaccin rujeolic trebuie să se verifice titrul anticorpilor.

Diuretice de ansă A se evita administrarea concomitentă cu diuretice de ansă.

Copii şi adolescenţi Interacţiunile prezentate sunt valabile atât la adulţi cât şi la copii şi adolescenţi.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a utiliza sau a continua să utilizaţi Panzyga.

Siguranţa utilizării acestui medicament în timpul sarcinii nu a fost stabilită prin studii clinice controlate şi, ca urmare trebuie administrat numai cu precauţie la gravide sau la mamele care alăptează. S-a demonstrat că medicamentele cu imunoglobulină administrată pe cale intravenoasă traversează placenta, în proporţie crescută în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină. Experienţa clinică cu imunoglobuline sugerează că nu sunt de aşteptat efecte nocive asupra evoluţiei sarcinii, fătului sau nou-născutului. Imunoglobulinele se excretă în laptele uman. Nu se anticipează efecte negative asupra nou-născuţilor/sugarilor.

Sarcina Siguranţa utilizării acestui medicament în timpul sarcinii la om nu a fost stabilită prin studii clinice controlate şi, de aceea, trebuie administrat cu precauţie la femeile gravide. S-a demonstrat că medicamentele care conţin Ig i.v traversează placenta, în proporţie crescută în cursul celui de al treilea trimestru de sarcină. Experienţa clinică cu imunoglobuline sugerează faptul că nu se anticipează efecte nocive asupra evoluţiei sarcinii sau asupra fătului şi nou-născutului.

Alăptarea Siguranța utilizării acestui medicament în timpul sarcinii la om nu a fost stabilită prin studii clinice controlate și, de aceea, trebuie administrat cu precauție la mamele care alăptează. Imunoglobulinele se excretă în laptele uman. Nu se anticipează efecte negative asupra nou-născuţilor/sugarilor.

Fertilitatea Experienţa clinică cu imunoglobuline sugerează faptul că nu se anticipează efecte nocive asupra fertilităţii.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră cât mai curând posibil dacă prezentaţi oricare dintre reacţiile adverse grave enumerate mai jos (toate sunt foarte rare şi pot afecta până la 1 din 10000 persoane). În unele cazuri, poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă întrerupă tratamentul şi să reducă doza sau să vă oprească tratamentul.

  • Umflare a feţei, limbii şi traheei, ceea ce poate provoca mari dificultăţi la respiraţie
  • O reacţie alergică bruscă cu respiraţie dificilă, erupţie trecătoare pe piele, respiraţie şuierătoare şi scădere a tensiunii arteriale
  • Accident vascular cerebral, care poate provoca slăbiciune şi/sau pierderea sensibilităţii la nivelul unei părţi a corpului
  • Infarct miocardic care provoacă durere în piept
  • Un cheag de sânge care provoacă durere şi umflături la nivelul membrelor
  • Un cheag de sânge în plămân, care provoacă durere în piept şi senzaţie de lipsă de aer
  • Anemie, care provoacă respiraţie dificilă sau paloare
  • Tulburări renale severe, care pot provoca imposibilitatea de a urina
  • O afecţiune a plămânilor denumită leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT), care provoacă dificultăţi la respiraţie, culoare albăstruie a pielii, febră, o scădere a tensiunii arteriale.

Dacă prezentaţi oricare dintre simptomele de mai sus, adresaţi-vă medicului dumneavoastră cât mai curând posibil.

Următoarele reacţii adverse au fost, de asemenea, raportate:

Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): Durere de cap, greaţă, febră

Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane): Erupţii trecătoare pe piele, durere de spate, durere în piept, frisoane, ameţeli, senzaţie de oboseală, tuse, vărsături, durere abdominală, diaree, durere la nivelul articulaţiilor, durere de muşchi, senzaţie de mâncărime la nivelul locului de perfuzare, iritaţie a pielii, durere de ceafă, durere la nivelul braţelor sau picioarelor, sensibilitate sau senzaţie tactilă scăzută, scădere a numărului de globule roşii din sânge, scădere a numărului de globule albe din sânge, meningită aseptică (vezi și pct. Atenţionări şi precauţii), senzaţie de mâncărime la nivelul ochiului, bătăi rapide ale inimii, tensiune arterială mare, durere la nivelul urechilor, rigiditate, senzaţie de frig, senzaţie de fierbinţeală, stare generală de rău, tremurături, amorţeală, modificări ale rezultatelor analizelor de sânge care investighează funcţiile ficatului.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Rezumatul profilului de siguranţă Reacţiile adverse cauzate de imunoglobulinele umane normale (în ordine descrescătoare a frecvenţei) includ (vezi şi pct. 4.4):

  • frisoane, cefalee, ameţeli, febră, vărsături, reacţii alergice, greaţă, artralgie, hipotensiune arterială şi lombalgii moderate.
  • reacţii hemolitice reversibile; în special la pacienţii cu grup sanguin A, B şi AB şi (rareori) anemie hemolitică care necesită transfuzie.
  • (rareori) o scădere bruscă a tensiunii arteriale şi, în cazuri izolate, şoc anafilactic, chiar dacă pacientul nu a prezentat hipersensibilitate la administrările anterioare.
  • (rareori) reacţii cutanate tranzitorii (inclusiv lupus eritematos cutanat – cu frecvență necunoscută).
  • (foarte rar) reacţii tromboembolice cum sunt infarct miocardic, accident vascular cerebral, embolie pulmonară, tromboze venoase profunde.
  • cazuri de meningită aseptică reversibilă.
  • cazuri de creşteri ale creatininemiei şi/sau apariţia insuficienţei renale acute.
  • cazuri de leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Descrierea reacţiilor adverse selectate Pentru descrierea reacţiilor adverse selectate, cum sunt reacţiile de hipersensibilitate, tromboembolie, insuficienţă renală acută, sindrom de meningită aseptică şi anemie hemolitică, vezi pct. 4.4.

Copii şi adolescenţi Frecvenţa, tipul şi severitatea reacţiilor adverse la copii şi adolescenţi sunt identice cu cele observate la adulţi.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Panzyga

  • Substanţa activă este imunoglobulină umană normală (anticorpi umani). Panzyga conţine proteină umană 100 mg/ml, din care cel puţin 95% este imunoglobulină G (IgG).
  • Celelalte componente sunt glicina şi apa pentru preparate injectabile.

Cum arată Panzyga şi conţinutul ambalajului Panzyga este o soluţie perfuzabilă şi este disponibilă în flacoane mici (1 g/10 ml, 2,5 g/25 ml) sau flacoane (5 g/50 ml, 6 g/60 ml, 10 g/100 ml, 20 g/200 ml, 30 g/300 ml).

Mărimi de ambalaj: Cutie cu 1 flacon (1 g/10 ml sau 2,5 g/25 ml) Cutie cu 1 flacon (5 g/50 ml; 6 g/60 ml; 10 g/100 ml; 20 g/200 ml sau 30 g/300 ml) Cutie cu 3 flacoane (3 x 10 g/100 ml sau 3 x 20 g/200 ml)

Soluţia este limpede sau uşor opalescentă, incoloră sau galben pal.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Octapharma (IP) SPRL Allée de la Recherche 65 1070 Anderlecht Belgia

Fabricanţii Octapharma 72 rue du Maréchal Foch, 67380 Lingolsheim, Franţa

Octapharma Pharmazeutika Produktionsges.m.b.H. Oberlaaer Strasse 235, 1100 Viena, Austria

Acest medicament este autorizat în statele membre ale Spaţiului Economic European și în Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Unit (Irlanda de Nord), Norvegia, Ţările de Jos, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria: Panzyga Italia: Globiga

Acest prospect a fost revizuit în ianuarie 2025.

Imunoglobulină umană normală (Ig i.v.)

Un ml conţine: Imunoglobulină umană normală………………….100 mg (puritate Ig minim 95%)

Fiecare flacon a 10 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 1 g. Fiecare flacon a 25 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 2,5 g. Fiecare flacon a 50 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 5 g. Fiecare flacon a 60 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 6 g. Fiecare flacon a 100 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 10 g. Fiecare flacon a 200 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 20 g. Fiecare flacon a 300 ml conţine: Imunoglobulină umană normală 30 g.

Distribuţia subclaselor de IgG (valori aproximative):

IgG1 65% IgG2 28% IgG3 3% IgG4 4%

Conținutul minim de IgG antirujeolă este 9 UI/ml.

Conţinutul maxim de IgA este 300 micrograme/ml.

Produs din plasmă de la donatori umani.

Excipient Acest medicament conţine sodiu 69 mg per flacon de 100 ml, echivalent cu 3,45% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Glicină Apă pentru preparate injectabile

sodiu 69 mg per flacon de 100 ml, echivalent cu 3,45% din doza maximă · substanță activă
Glicină · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetă şi pe cutie. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină. A nu se congela.

Medicamentul poate fi scos din frigider pentru o perioadă de 12 luni (fără a depăşi data de expirare) şi păstrat la o temperatură cuprinsă între + 8°C şi 25°C. În cursul acestei perioade, medicamentul nu trebuie să fie introdus din nou în frigider. Aruncați medicamentul dacă nu este utilizat în cursul acestei perioade sau după data de expirare, oricare survine prima. Notați pe cutia de carton data la care medicamentul a fost scos din frigider.

Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia este tulbure, are depuneri sau este intens colorată.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

A se păstra la frigider (2°C–8°C). A nu se congela. A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.

Medicamentul poate fi păstrat la temperaturi cuprinse între +8°C şi +25°C timp de cel mult 12 luni, fără a mai fi introdus în frigider în cursul acestei perioade, și trebuie aruncat dacă nu este utilizat în această perioadă sau după data de expirare, oricare survine prima.

Data la care medicamentul a fost scos din frigider trebuie notată pe cutia de carton.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 20 ml, cu 10 ml sol. perf. · 13595/2020/01
Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 30 ml, cu 25 ml sol. perf. · 13595/2020/02
Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 70 ml, cu 50 ml sol. perf. · 13595/2020/03
Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 70 ml, cu 60 ml sol. perf. · 13595/2020/04
Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 100 ml, cu 100 ml sol. perf. · 13595/2020/05
Cutie cu 3 flac. din sticla, cu capacitatea de 100 ml, cu 100 ml sol. perf. · 13595/2020/06
Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 250 ml, cu 200 ml sol. perf. · 13595/2020/07
Cutie cu 3 flac. din sticla, cu capacitatea de 250 ml, cu 200 ml sol. perf. · 13595/2020/08
Cutie cu 1 flac. din sticla, cu capacitatea de 300 ml, cu 300 ml sol. perf. · 13595/2020/09

Documente oficiale