Paclitaxel Albumina Dr. Reddy 5 mg/ml

Paclitaxel albumină Dr. Reddy’s trebuie administrat numai sub supravegherea unui medic specialist oncolog, în unități specializate în administrarea medicamentelor citotoxice. Acesta nu trebuie utilizat în loc de sau substituit cu alte formulări ale paclitaxelului.

Doze

Cancer de sân Doza de paclitaxel recomandată este 260 mg/m2 administrată intravenos în decurs de 30 de minute o dată

la 3 săptămâni.

Ajustarea dozei în timpul tratamentului pentru cancer de sân La pacienții care prezintă neutropenie severă (număr de neutrofile 1500 celule/mm 3. Pentru neuropatia senzorială de Gradul 3, se întrerupe tratamentul până la revenirea la Gradul 1 sau 2, urmată de o reducere a dozei pentru toate administrările ulterioare.

Adenocarcinom pancreatic Doza recomandată de paclitaxel în asociere cu gemcitabină este de 125 mg/m2, administrată intravenos în decurs de 30 minute, în zilele 1, 8 și 15 ale fiecărui interval de 28 zile. Doza recomandată de gemcitabină, administrată în asociere, este de 1000 mg/m2 administrată intravenos în decurs de 30 minute, imediat după terminarea administrării paclitaxel în zilele 1, 8 și 15 ale fiecărui interval de 28 zile.

Ajustări ale dozei în timpul tratamentului pentru adenocarcinom pancreatic

aVezi tabelul 1 pentru reducerile nivelurilor de dozare

Cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici: Doza recomandată de paclitaxel este 100 mg/m2 administrată sub formă de perfuzie intravenoasă pe parcursul a 30 de minute în Zilele 1, 8 și 15 ale fiecărui ciclu de 21 de zile. Doza recomandată de carboplatină este de ASC = 6 mg/min/ml numai în Ziua 1 a fiecărui ciclu de 21 de zile, administrarea începând imediat după terminarea administării de paclitaxel.

Ajustarea dozei în timpul tratamentului cancerului pulmonar altul decât cel cu celule mici: Paclitaxel nu trebuie să se administreze în Ziua 1 a unui ciclu până când numărul absolut de neutrofile (NAN) nu este ≥ 1500 celule/mm3 și numărul de trombocite nu este ≥ 100.000 celule/mm3. Pentru fiecare doză săptămânală ulterioară de paclitaxel, pacienții trebuie să aibă NAN ≥ 500 celule/mm3 și trombocitele > 50.000 celule/mm3; în caz contrar, administrarea dozei va fi oprită până la recuperarea valorilor. La recuperarea valorilor, administrarea dozei se va relua în săptămâna următoare, conform criteriilor din Tabelul 4. Doza ulterioară se va reduce numai în cazul în care criteriile din Tabelul 4 sunt întrunite.

reduce doza de paclitaxel albumină; doza de carboplatină se reduce în ciclul următor. 2Maxim 7 zile după doza programată pentru Ziua 1 a ciclului următor.

Grupe speciale de pacienți

Insuficiență hepatică Pentru pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (valori ale bilirubinei totale > 1 și ≤ 1,5 x LSN (limita superioară a normalului) și ale aspartat aminotransferazei [AST] ≤ 10 x LSN), nu sunt necesare ajustări ale dozei, indiferent de indicația terapeutică. Tratamentul este similar cu cel al pacienților cu funcție hepatică normală.

Pentru pacienții cu cancer de sân metastatic și cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici și insuficiență hepatică moderată până la severă (valori ale bilirubinei totale > 1,5 și ≤ 5 x LSN și AST ≤ 10 x LSN) se recomandă o scădere cu 20% a dozei. Doza redusă poate fi apoi crescută până la doza pentru pacienții cu funcție hepatică normală, dacă pacientul tolerează tratamentul timp de cel puțin două cicluri (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Pentru pacienții cu adenocarcinom pancreatic metastatic și insuficiență hepatică moderată până la severă, nu sunt disponibile date suficiente pentru a permite recomandări privind doza (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Pentru pacienții cu valori ale bilirubinei totale > 5 x LSN sau AST > 10 x LSN, nu sunt disponibile date suficiente pentru a permite recomandări privind doza, indiferent de indicația terapeutică (vezi pct. 4.4. și 5.2).

Insuficiență renală Ajustarea dozei inițiale de paclitaxel nu este necesară la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (clearance-ul creatininei estimat ≥ 30 și < 90 ml/min). Nu sunt disponibile date suficiente pentru a recomanda modificări ale dozei de paclitaxel la pacienții cu insuficiență renală severă sau cu boală renală în stadiul terminal (clearance-ul creatininei estimat < 30 ml/min). (vezi pct. 5.2).

Vârstnici La pacienții cu vârsta de 65 ani și peste nu se recomandă reduceri suplimentare ale dozelor, altele decât cele specifice tuturor pacienților.

Dintre cei 229 pacienți cărora li s-a administrat monoterapie cu paclitaxel pentru cancerul de sân, în cadrul unui studiu randomizat, 13% aveau vârsta de cel puțin 65 ani și < 2% aveau vârsta de 75 ani și peste. Nicio reacție toxică nu a apărut considerabil mai frecvent la pacienții cu vârsta de cel puțin 65 ani la care s-a administrat paclitaxel. Cu toate acestea, o analiză ulterioară realizată la 981 de pacienți cărora li s-a administrat monoterapie cu paclitaxel pentru cancerul de sân metastatic, dintre care 15% aveau vârsta ≥ 65 ani și 2% aveau vârsta ≥ 75 ani, a arătat o incidență mai ridicată a epistaxisului, diareei, deshidratării, epuizării și edemului periferic la pacienții cu vârsta ≥ 65 ani.

Dintre cei 421 pacienți cu adenocarcinom pancreatic cărora li s-a administrat paclitaxel în asociere cu gemcitabină în cadrul unui studiu randomizat, 41% aveau vârsta de 65 ani și peste și 10% aveau vârsta de 75 ani și peste. La pacienții cu vârsta de 75 ani și peste, cărora li s-a administrat paclitaxel și gemcitabină a existat o incidență mai mare a reacțiilor adverse grave și a reacțiilor adverse care au determinat întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4). Pacienții cu adenocarcinom pancreatic cu vârsta de 75 ani și peste trebuie evaluați cu atenție înainte ca tratamentul să fie luat în considerare (vezi pct. 4.4).

Dintre cei 514 pacienți cu cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici cărora li s-a administrat paclitaxel în asociere cu carboplatină în cadrul studiului randomizat, 31% aveau vârsta de 65 ani și peste și 3,5% aveau vârsta de 75 ani și peste. Evenimentele de mielosupresie, evenimentele de neuropatie periferică și artralgia au fost mai frecvente la pacienții cu vârsta de 65 ani și peste, comparativ cu pacienții cu vârsta mai mică de 65 ani. Există o experiență limitată privind utilizarea de paclitaxel/carboplatină la pacienți cu vârsta de 75 ani și peste.

Modelul farmacocinetic/farmacodinamic utilizând date provenite de la 125 de pacienți cu tumori solide avansate indică faptul că pacienții cu vârsta ≥ 65 ani pot fi mai susceptibili să dezvolte neutropenie în cadrul primului ciclu de tratament.

Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea paclitaxel la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 0 și sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele. Paclitaxel nu prezintă utilizare relevantă la copii și adolescenți pentru indicația de cancer de sân metastatic, adenocarcinom pancreatic sau cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici.

Mod de administrare Dispersia reconstituită de paclitaxel se administrează pe cale intravenoasă utilizând un set de perfuzie prevăzut cu un filtru de 15 μm. După administrare, se recomandă ca linia intravenoasă să fie spălată cu soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), pentru a asigura administrarea dozei complete.

Pentru instrucțiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Paclitaxel albumină Dr. Reddy’s este o formulare a paclitaxelului legat de albumină sub formă de nanoparticule care poate avea proprietăți farmacologice semnificativ diferite comparativ cu alte forme farmaceutice de paclitaxel (vezi pct. 5.1 și 5.2). Acesta nu trebuie utilizat în loc de sau substituit cu alte formulări ale paclitaxelului.

Hipersensibilitate Au fost raportate reacții severe de hipersensibilitate cu frecvență rară, care includ evenimente foarte rare de reacții anafilactice cu evoluție letală. Dacă apare o reacție de hipersensibilitate, administrarea medicamentului trebuie întreruptă imediat, trebuie inițiat tratamentul simptomatic, și pacientului nu trebuie să i se readministreze tratamentul cu paclitaxel care a cauzat anterior o reacție adversă.

Hematologie Paclitaxel determină frecvent supresia măduvei osoase (în principal neutropenie). Neutropenia este dependentă de doză și reprezintă toxicitatea care limitează doza. În timpul tratamentului cu paclitaxel trebuie efectuată monitorizarea frecventă a numărului de celule sanguine. Pacienții nu trebuie retratați cu cicluri ulterioare de paclitaxel până când neutrofilele nu revin la > 1500 celule/mm3, iar trombocitele nu revin la > 100000 celule/mm3 (vezi pct. 4.2).

Neuropatie Paclitaxel determină frecvent neuropatie senzitivă, deși apariția de simptome severe este mai puțin frecventă. În general, apariția neuropatiei senzitivă de Gradul 1 sau 2 nu necesită reducerea dozei. Atunci când paclitaxel este administrat în monoterapie, dacă apare neuropatie senzitivă de Gradul 3, tratamentul trebuie întrerupt până la revenirea la Gradul 1 sau 2, după care se recomandă reducerea dozei pentru toate administrările ulterioare de paclitaxel (vezi pct. 4.2). Pentru administrarea asociată a paclitaxel și a gemcitabinei, dacă apare neuropatie periferică de Gradul 3 sau peste, se întrerupe administrarea paclitaxel; se continuă tratamentul cu gemcitabină în aceeași doză. Administrarea paclitaxel se reia în doză scăzută când neuropatia periferică se ameliorează până la Gradul 0 sau 1 (vezi pct. 4.2). Pentru utilizarea de paclitaxel în asociere cu carboplatină, dacă pacientul manifestă neuropatie periferică de Gradul 3 sau mai mare, tratamentul trebuie oprit până la ameliorarea acesteia la Gradul 0 sau 1, continuându-se cu o reducere a dozelor pentru toate cursurile ulterioare de tratament cu paclitaxel și carboplatină (vezi pct. 4.2).

Sepsis Sepsisul a fost raportat cu o frecvență de 5% la pacienții cu sau fără neutropenie cărora li s-a administrat paclitaxel în asociere cu gemcitabină. Complicațiile cauzate de cancerul pancreatic subiacent, în special obstrucție biliară sau prezența unui stent biliar, au fost identificate drept factori care contribuie semnificativ la apariția sepsisului. Dacă pacientul devine febril (indiferent de numărul de neutrofile) se începe tratamentul cu antibiotice cu spectru larg. În cazul neutropeniei febrile, se oprește administrarea paclitaxel și a gemcitabinei până când febra dispare și NAN ≥ 1500 celule/mm3, apoi se reia tratamentul la niveluri de dozare reduse (vezi pct. 4.2).

Pneumonită Pneumonita apare la 1% dintre pacienți, atunci când paclitaxel este administrat în monoterapie și la 4% dintre pacienți, atunci când paclitaxel se administrează în asociere cu gemcitabină. Se impune monitorizarea atentă a tuturor pacienților în vedere depistării semnelor și simptomelor de pneumonită. După excluderea etiologiei infecțioase și după stabilirea diagnosticului de pneumonită, se oprește permanent tratamentul cu paclitaxel și gemcitabină și se începe imediat administrarea tratamentului adecvat și a măsurilor de susținere (vezi pct. 4.2).

Insuficiență hepatică Deoarece toxicitatea paclitaxelului poate fi crescută în prezența insuficienței hepatice, administrarea paclitaxel la pacienții cu insuficiență hepatică trebuie efectuată cu precauție. La pacienții cu insuficiență

hepatică poate exista un risc mai mare de toxicitate, mai ales de tipul mielosupresiei, și la astfel de pacienți trebuie monitorizată atent dezvoltarea mielosupresiei profunde.

Paclitaxel nu este recomandat la pacienții cu valori ale bilirubinei totale > 5 x LSN sau AST > 10 x LSN). În plus, paclitaxel nu este recomandat la pacienții cu adenocarcinom pancreatic metastatic care prezintă insuficiență hepatică moderată până la severă (valori ale bilirubinei totale > 1,5 x LSN și AST ≤ 10 x LSN) (vezi pct. 5.2.).

Toxicitate cardiacă În rândul persoanelor aflate în tratament cu paclitaxel au fost raportate rare cazuri de insuficiență cardiacă congestivă și disfuncție ventriculară stângă. Majoritatea acestor pacienți au fost anterior expuse la medicamente toxice cardiace cum sunt antraciclinele sau aveau antecedente patologice cardiace. Ca urmare, pacienții cărora li se administrează paclitaxel trebuie monitorizați atent de către medic pentru reacții adverse cardiace.

Metastaze la nivelul SNC Eficacitatea și siguranța paclitaxel la pacienții cu metastaze la nivelul sistemului nervos central (SNC) nu a fost stabilită. În general, metastazele la nivelul SNC nu sunt bine controlate de chimioterapia sistemică.

Simptome gastro-intestinale Dacă pacienții manifestă greață, vărsături și diaree după administrarea paclitaxel, pot fi tratați cu medicamente antiemetice și antidiareice utilizate în mod obișnuit.

Tulburări oculare La pacienţii trataţi cu paclitaxel, s-a raportat edem macular cistoid (EMC). Pacienţii care prezintă afectarea acuităţii vizuale trebuie să efectueze prompt un examen oftalmologic complet. Diagnosticul de EMC impune oprirea tratamentului cu paclitaxel şi trebuie iniţiat tratamentul adecvat (vezi pct. 4.8).

Pacienți cu vârsta de 75 ani și peste La pacienții cu vârsta de 75 ani și peste, nu a fost demonstrat niciun beneficiu al tratamentului asociat cu paclitaxel și gemcitabină în comparație cu monoterapia cu gemcitabină. La pacienții foarte vârstnici (≥ 75 ani) tratați cu paclitaxel și gemcitabină a existat o incidență mai mare a reacțiilor adverse grave și a reacțiilor adverse care au dus la întreruperea tratamentului, inclusiv reacții toxice hematologice, neuropatie periferică, scăderea apetitului alimentar și deshidratare. Pacienții cu adenocarcinom pancreatic, cu vârstă de 75 ani și peste, trebuie evaluați atent privind tolerabilitatea paclitaxel în asociere cu gemcitabină, cu atenție specială acordată statusului de performanță, comorbidităților și riscului crescut de infecții (vezi pct. 4.2 și 4.8).

Alte aspecte Deși datele disponibile sunt limitate, nu a fost demonstrat niciun beneficiu evident privind supraviețuirea globală prelungită la pacienții cu adenocarcinom pancreatic, care au concentrații normale ale CA 19-9 înainte de începerea tratamentului cu paclitaxel și gemcitabină (vezi pct. 5.1).

Erlotinib nu trebuie administrat concomitent cu paclitaxel în asociere cu gemcitabină (vezi pct. 4.5).

Excipienți Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per 100 mg, adică practic „nu conţine sodiu”.

Rezumatul profilului de siguranță Reacțiile adverse cele mai frecvente, semnificative clinic, asociate cu administrarea paclitaxel, au fost neutropenie, neuropatie periferică, artralgie/mialgie și tulburări gastro-intestinale.

Frecvente: Deshidratare, scădere a apetitului alimentar, Deshidratare hipopotasemie Hipofosfatemie, retenție hidrică, Mai puțin hipoalbuminemie, polidipsie, frecvente: hiperglicemie, hipocalcemie, hipoglicemie, hiponatremie Cu frecvență Sindrom de liză tumorală1 necunoscută: Tulburări psihice Foarte frecvente: Depresie, insomnie

Frecvente: Depresie, insomnie, anxietate Anxietate Insomnie Mai puțin Stare de neliniște frecvente: Tulburări ale sistemului nervos Foarte frecvente: Neuropatie periferică, neuropatie, Neuropatie periferică, Neuropatie periferică hipoestezie, parestezie amețeală, cefalee, disgeuzie

Neuropatie senzorială periferică, amețeală, Amețeală, cefalee, Frecvente: neuropatie motorie periferică, ataxie, disgeuzie cefalee, tulburări senzoriale, somnolență, disgeuzie Polineuropatie, areflexie, sincopă, amețeală Paralizia nervului VII Mai puțin posturală, dischinezie, hiporeflexie, frecvente: nevralgie, durere neuropatică, tremor, deficit senzorial Cu frecvență Paralizie multiplă a nervilor cranieni1 necunoscută: Tulburări oculare Vedere încețoșată, lacrimație crescută, Lacrimație crescută Vedere încețoșată Frecvente: xeroftalmie, keratoconjunctivită sicca, madaroză Reducere a acuității vizuale, vedere Edem macular cistoid Mai puțin anormală, iritație oculară, dureri oculare, frecvente: conjunctivită, tulburări ale vederii, prurit ocular, cheratită Rare: Edem macular cistoid1 Tulburări acustice și vestibulare Frecvente: Vertij Mai puțin Tinitus, otalgie frecvente: Tulburări cardiace Frecvente: Aritmie, tahicardie, tahicardie Insuficiență cardiacă supraventriculară congestivă, tahicardie Stop cardiac, insuficiență cardiacă Rare: congestivă, disfuncție ventriculară stângă, bloc atrioventricular1, bradicardie

Tulburări vasculare Frecvente: Hipertensiune arterială, edem limfatic, Hipotensiune arterială, Hipotensiune arterială, hiperemie facială, bufeuri hipertensiune arterială hipertensiune arterială Mai puțin Hipotensiune arterială, hipotensiune Hiperemie facială Hiperemie facială frecvente: arterială ortostatică, extremități reci Rare: Tromboză Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale

Foarte frecvente: Dispnee, epistaxis, tuse Dispnee

Pneumonie interstițială2, dispnee, epistaxis, Pneumonită, congestie Hemoptizie, epistaxis, Frecvente: dureri faringo-laringeale, tuse, rinită, nazală tuse rinoree Embolie pulmonară, tromboembolie Uscăciune a gâtului, Pneumonită pulmonară, efuziune pleurală, dispnee la uscăciune nazală Mai puțin efort, congestie a sinusurilor, diminuare a frecvente: zgomotelor respiratorii, tuse productivă, rinită alergică, răgușeală, congestie nazală, uscăciune nazală, wheezing

Cu frecvență Pareză a corzilor vocale1 necunoscută: Tulburări gastro-intestinale Diaree, vărsături, greață, constipație, Diaree, vărsături, greață, Diaree, vărsături, greață, Foarte frecvente: stomatită constipație, dureri constipație abdominale, durere în etajul abdominal superior Boală de reflux gastro-esofagian, dispepsie, Obstrucție intestinală, colită, Stomatită, dispepsie, Frecvente: dureri abdominale, distensie abdominală, stomatită, xerostomie disfagie, dureri abdominale durere în etajul abdominal superior, hipoestezie orală Hemoragie rectală, disfagie, flatulență, Mai puțin glosodinie, xerostomie, dureri gingivale, frecvente: scaune moi, esofagită, dureri în etajul abdominal inferior, ulcerații bucale, dureri bucale Tulburări hepatobiliare Frecvente: Colangită Hiperbilirubinemie Mai puțin Hepatomegalie frecvente: Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Foarte frecvente: Alopecie, erupții cutanate Alopecie, erupții cutanate Alopecie, erupții cutanate

Prurit, xerodermie, afecțiuni ale unghiilor, Prurit, xerodermie, afecțiuni Prurit, afecțiuni ale unghiilor eritem, pigmentare/modificări de culoare a ale unghiilor Frecvente: unghiilor, hiperpigmentare a pielii, onicoliză, modificări la nivelul unghiilor

Reacție de fotosensibilitate, urticarie, Exfloliere a pielii, dermatită durere cutanată, prurit generalizat, erupție alergică, urticarie cutanată pruriginoasă, afecțiuni cutanate, tulburări de pigmentație, hiperhidroză, onicomadeză, erupție cutanată Mai puțin eritematoasă, erupție cutanată generalizată, frecvente: dermatită, transpirație nocturnă, erupție cutanată maculo-papulară, vitiligo, hipotricoză, sensibilitate la baza unghiilor, jenă la nivelul unghiilor, erupție cutanată maculară, erupție cutanată papulară, leziuni cutanate, inflamația feței

Foarte rare: Sindrom Stevens-Johnson1, necroliză epidermică toxică1 Cu frecvență Sindromul de eritrodisestezie palmo-necunoscută: plantară1, 4, sclerodermie1 Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv

Scădere în greutate, creștere a valorilor Creștere a valorilor serice ale Scădere în greutate, creștere serice ale alanin aminotransferazei, creștere alanin aminotransferazei, a valorilor serice ale alanin a valorilor serice ale aspartat creștere a bilirubinei aminotransferazei, creștere a aminotransferazei, scădere a sanguine, creștere a valorilor serice ale aspartat Frecvente: hematocritului, scăder ea numărului de creatininemiei aminotransferazei, creștere a hematii, creștere a temperaturii corporale, valorilor sanguine ale creștere a valorilor sanguine ale gama-fosfatazei alcaline glutamiltransferazei, creștere a valorilor sanguine ale fosfatazei alcaline

Hipertensiune arterială, creștere în greutate, creștere a valorilor sanguine ale lactat Mai puțin dehidrogenazei, creștere a creatininemiei, frecvente: creștere a glicemiei, creștere a valorilor sanguine ale fosforului, scădere a potasemiei, creștere a bilirubinemiei

Leziuni, intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate

Mai puțin Contuzii frecvente: Fenomenul de inflamație acută la timp Rare: îndelungat după radioterapie, pneumonită de iradiere 1 După cum s-a raportat în cadrul urmăririi ulterioare punerii pe piață a medicamentului paclitaxel. 2 Frecvența de apariție a pneumonitei se calculează pe baza datelor grupate provenite de la 1310 pacienți în studiile clinice,

cărora li s-a administrat paclitaxel în monoterapie pentru cancer de sân și pentru alte indicații. 3 Pe baza evaluărilor de laborator: grad maxim de mielosupresie (grupul tratat). 4 La unii pacienți expunși anterior la capecitabină.

Descrierea reacțiilor adverse selectate Acest punct cuprinde reacțiile adverse cele mai frecvente și mai relevante clinic, raportate la paclitaxel.

Reacțiile adverse au fost evaluate la 229 pacienți cu cancer de sân metastatic cărora li s-a administrat tratament cu paclitaxel 260 mg/m2 o dată la trei săptămâni, în cadrul unui studiu clinic pivot de fază III (paclitaxel în monoterapie).

Reacțiile adverse au fost evaluate la 421 pacienți cu cancer pancreatic metastatic cărora li s-a administrat tratament cu paclitaxel în asociere cu gemcitabină (paclitaxel 125 mg/m2 în asociere cu gemcitabină în doză de 1000 mg/m2 în zilele 1, 8 și 15 ale fiecărui ciclu de 28 de zile) și la 402 pacienți tratați cu gemcitabină în monoterapie, cărora li s-a administrat tratament sistemic de primă linie pentru adenocarcinomul pancreatic metastatic (paclitaxel albumină/gemcitabină).

Reacțiile adverse au fost evaluate la 514 pacienți cu cancer pulmonar non-microcelular cărora li s-a administrat tratament cu paclitaxel în asociere cu carboplatină (paclitaxel 100mg/m2 în zilele 1, 8 și 15 ale fiecărui ciclu de 21 de zile în asociere cu carboplatină în ziua 1 a fiecărui ciclu) în cadrul studiului clinic de fază III, randomizat, controlat (paclitaxel albumină/carboplatină). Toxicitatea la taxan raportată de către pacient a fost evaluată utilizând 4 subscale ale Evaluării funcționale a terapiei pentru cancer (FACT) – chestionarul referitor la taxan. Utilizând analiza cu măsurători repetate, rezulatatele a 3 din 4 subscale (neuropatie periferică, durere la nivelul mâinilor/picioarelor și auz) au fost în favoarea tratamentului cu paclitaxel și carboplatină (p ≤ 0,002). În cazul celeilalte subscale (edem), nu a existat nicio diferență între grupurile de tratament.

Infecții și infestări Paclitaxel/gemcitabină Sepsisul a fost raportat cu o frecvență de 5% la pacienții cu sau fără neutropenie, cărora li s-a administrat paclitaxel în asociere cu gemcitabină în cadrul unui studiu privind adenocarcinomul pancreatic. Dintre cele 22 de cazuri de sepsis raportate la pacienți tratați cu paclitaxel în asociere cu gemcitabină, 5 au avut evoluție letală. Complicațiile cauzate de cancerul pancreatic subiacent, în special obstrucția biliară sau prezența unui stent biliar, au fost identificate drept factori semnificativi care contribuie la apariția sepsisului. Dacă pacientul devine febril (indiferent de numărul de neutrofile) se inițiază tratamentul cu antibiotice cu spectru larg. În cazul neutropeniei febrile, se oprește administrarea paclitaxel și a gemcitabinei până când febra dispare și NAN ≥ 1500 celule/mm3, apoi se reia tratamentul la niveluri de doză reduse (vezi pct. 4.2).

Tulburări hematologice și limfatice Paclitaxel în monoterapie – cancer de sân metastatic La pacienții cu cancer de sân metastatic, neutropenia a fost cea mai însemnată reacție toxică hematologică (raportată la 79% dintre pacienți) și a fost rapid reversibilă și dependentă de doză; leucopenia a fost raportată la 71% dintre pacienți. Neutropenia de gradul 4 (< 500 celule/mm3) a apărut la 9% dintre pacienții tratați cu paclitaxel albumină. Neutropenia febrilă a apărut la patru pacienți tratați cu paclitaxel albumină. Anemia (Hb < 10 g/dl) a fost constatată la 46% dintre pacienții tratați cu paclitaxel și a fost severă (Hb < 8 g/dl) în trei cazuri. Limfopenia a fost constatată la 45% dintre pacienți.

Paclitaxel albumină/gemcitabină Tabelul 7 prezintă frecvența și severitatea modificărilor hematologice detectate de laborator, la pacienții tratați cu paclitaxel în asociere cu gemcitabină sau cu gemcitabină.

Tabelul 7: Modificări hematologice detectate de laborator în studiul privind adenocarcinomul pancreatic paclitaxel (125 mg/m2)/ gemcitabină Gemcitabină Gradele 1-4 Gradele 3-4 Gradele 1-4 Gradele 3-4 (%) (%) (%) (%) Anemiea,b 97 13 96 12 Neutropenie a,b 73 38 58 27 Trombocitopenieb,c 74 13 70 9 a 405 pacienți evaluați în grupul tratat cu paclitaxel/gemcitabină b 388 pacienți evaluați în grupul tratat cu gemcitabină c 404 pacienți evaluați în grupul tratat cu paclitaxel/gemcitabină

Paclitaxel albumină/carboplatină Anemia și trombocitopenia au fost raportate mai frecvent în grupul de tratament cu paclitaxel decât în grupul de tratament cu Taxol și carboplatină (54% comparativ cu 28% și, respectiv, 45% comparativ cu 27%).

Tulburări ale sistemului nervos

Paclitaxel în monoterapie – cancer de sân metastatic În general, frecvența și severitatea neurotoxicității au fost dependente de doză la pacienții cărora li s-a administrat paclitaxel. Neuropatia periferică (în principal neuropatie senzorială de gradul 1 sau 2) a fost constatată la 68% dintre pacienții tratați cu paclitaxel albumină, 10% fiind cazuri de gradul 3 și niciun caz de gradul 4.

Paclitaxel albumină/gemcitabină Pentru pacienții tratați cu paclitaxel în asociere cu gemcitabină, timpul median până la prima apariție a neuropatiei periferice de Gradul 3 a fost de 140 zile. Timpul median până la o ameliorare cu cel puțin 1 grad a fost de 21 zile, iar timpul median până la ameliorare de la neuropatia periferică de Gradul 3 până la gradul 0 sau 1 a fost de 29 zile. Dintre pacienții la care s-a întrerupt tratamentul din cauza neuropatiei periferice, 44% (31/70 pacienți) au putut relua administrarea paclitaxel în doză redusă. Niciunul dintre pacienții tratați cupPaclitaxel în asociere cu gemcitabină nu a prezentat neuropatie periferică de Gradul 4.

Paclitaxel albumină/carboplatină La pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular tratați cu paclitaxel și carboplatină, timpul median până la prima apariție a neuropatiei periferice de Gradul 3 legate de tratament a fost de 121 de zile, iar timpul median până la ameliorarea de la neuropatia periferică de Gradul 3 legată de tratament la Gradul 1 a fost de 38 de zile. Niciun pacient tratat cu paclitaxel și carboplatină nu a manifestat neuropatie periferică de Gradul 4.

Tulburări oculare În timpul supravegherii după punerea pe piață au existat, rareori, raportări cu privire la reducerea acuității vizuale din cauza edemului macular cistoid în timpul tratamentului cu paclitaxel (vezi pct. 4.4).

Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Paclitaxel albumină/gemcitabină Pneumonita a fost raportată la 4% dintre pacienți atunci când paclitaxel se administrează în asociere cu gemcitabină. Dintre cele 17 cazuri de pneumonită raportate la pacienți tratați cu paclitaxel în asociere cu gemcitabină, 2 au avut evoluție letală. Se impune monitorizarea atentă a tuturor pacienților în vederea depistării semnelor și simptomelor de pneumonită. După excluderea etiologiei infecțioase și după efectuarea diagnosticului de pneumonită, se oprește permanent tratamentul cu paclitaxel și gemcitabină și se începe imediat administrarea tratamentului adecvat și a măsurilor de susținere (vezi pct. 4.2).

Tulburări gastro-intestinale

Paclitaxel în monoterapie – cancer de sân metastatic Greața a apărut la 29% dintre pacienți, iar diareea, la 25% dintre pacienți.

Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat

Paclitaxel în monoterapie – cancer de sân metastatic Alopecia a fost observată la > 80% dintre pacienții tratați cu paclitaxel albumină. Majoritatea cazurilor de alopecie au apărut la mai puțin de o lună după inițierea tratamentului cu paclitaxel. La majoritatea pacienților care prezintă alopecie, este de așteptat o cădere pronunțată a părului (≥ 50%).

Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv Paclitaxel în monoterapie – cancer de sân metastatic Artralgia a apărut la 32% dintre pacienții tratați cu paclitaxel și a fost severă în 6% din cazuri. Mialgia a apărut la 24% dintre pacienții tratați cu paclitaxel și a fost severă în 7% din cazuri. Simptomele au fost, de obicei, trecătoare, au apărut de obicei la trei zile după administrarea de paclitaxel și au dispărut în interval de o săptămână.

Tulburări generale și la nivelul locului de administrare

Paclitaxel în monoterapie – cancer de sân metastatic Astenia/oboseala a fost raportată la 40% dintre pacienți.

Copii și adolescenți

Studiul a cuprins 106 pacienți, dintre care 104 au fost copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 luni și sub 18 ani (vezi pct. 5.1). Fiecare pacient a prezentat cel puțin 1 reacție adversă. Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent au fost neutropenia, anemia, leucopenia și febra cu valori ridicate. Reacțiile adverse grave raportate la mai mult de 2 pacienți au fost febră cu valori ridicate, dorsalgie, edem periferic și vărsături. Nu au fost identificate semnale de siguranță noi la numărul limitat de pacienți copii și adolescenți tratați cu paclitaxel și profilul de siguranță a fost similar cu cel înregistrat la adulți.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro