5. Cum se păstrează Mirzaten 6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
1. Ce este Mirzaten şi pentru ce se utilizează
Mirzaten face parte dintr-un grup de medicamente numite antidepresive. Mirzaten este utilizat pentru tratamentul depresiei.
Efectele favorabile apar după 1-2 săptămâni de tratament. Dacă nu vă simțiți mai bine sau vă simțiți mai rău după o perioadă de 2 până la 4 săptămâni, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră. Mai multe informații sunt disponibile în secțiunea “Când vă puteţi aştepta să începeţi să vă simţiţi mai bine”.
2. Ce trebuie să știți înainte să luaţi Mirzaten
Nu luaţi Mirzaten
- dacă sunteţi alergic la mirtazapină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). În acest caz, trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră cât de repede posibil înainte de a lua Mirzaten.
- dacă luaţi sau aţi luat de curând (în ultimele două săptămâni) medicamente numite inhibitori de monoaminooxidază (IMAO).
Atenţionări şi precauţii Înainte să luaţi Mirzaten, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Copii şi adolescenţi
Mirzaten nu trebuie utilizat în mod normal la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, deoarece nu a fost demonstrată eficacitatea şi siguranţa. De asemenea trebuie să ştiţi că pacienţii cu vârsta sub 18 ani au un risc crescut de a prezenta reacţii adverse precum tendinţe de sinucidere, gânduri de sinucidere şi ostilitate (predominant agresiune, comportament opoziţional şi furie), atunci când folosesc această clasă de medicamente. În ciuda acestor lucruri, medicul dumneavoastră poate prescrie Mirzaten şi pacienţilor cu vârsta sub 18 ani, pentru că decide că aceasta este cea mai bună opţiune pentru aceştia. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Mirzaten pentru un pacient cu vârsta sub 18 ani şi doriţi să discutaţi acest lucru, vă rugăm să vă întoarceţi la medicul dumneavoastră. Trebuie să vă informaţi medicul dacă oricare din simptomele enumerate mai sus au apărut sau s-au agravat atunci când pacienţii cu vârsta sub 18 ani iau Mirzaten. De asemenea, siguranţa pe termen lung în ceea ce priveşte creşterea, maturizarea şi dezvoltarea cognitivă şi comportamentală la această grupă de vârstă nu a fost încă demonstrată în cazul Mirzaten. În plus, la această categorie de vârstă a fost observată creşterea semnificativă în greutate în cazul tratamentului cu mirtazapină, comparativ cu adulţii.
Gânduri de sinucidere şi agravarea stării dvs. de depresie Depresia de care suferiţi vă poate provoca uneori idei de auto-vătămare sau sinucidere. Acestea se pot accentua la începerea tratamentului cu medicamente antidepresive, deoarece acţiunea tuturor acestor medicamente se produce în timp, de obicei în aproximativ două săptămâni şi câteodată şi mai mult. Sunteţi mai înclinat spre astfel de idei:
- Dacă aţi avut anterior gânduri de sinucidere sau auto-vătămare.
- Dacă sunteţi de vârstă adultă tânără. Informaţia rezultată din studiile clinice arată existenţa unui risc crescut de comportament suicidar la adulţii în vârstă de mai puţin de 25 de ani, care suferă de o afecţiune psihică şi au urmat un tratament cu un antidepresiv. În cazul în care aveţi gânduri de auto-vătămare sau sinucidere, indiferent de moment, contactaţi-vă imediat medicul sau adresaţi-vă fără întârziere unui spital. Poate fi util să vă adresaţi unei rude sau unui prieten apropiat, căruia să-i spuneţi că vă simţiţi deprimat şi pe care să-l rugaţi să citească acest prospect. În acelaşi timp, puteţi ruga persoana respectivă să vă spună dacă nu consideră că starea dvs. de depresie sau anxietate s-a agravat sau dacă o îngrijorează vreo modificare apărută în comportamentul dvs.
De asemenea aveţi grijă deosebită cu Mirzaten
- dacă aveţi sau aţi avut vreodată una din următoarele afecţiuni. Spuneţi medicului dumneavoastră despre aceste afecţiuni înainte de a lua Mirzaten, dacă nu aţi spus până acum.
- convulsii (epilepsie). Dacă apar convulsii sau convulsiile dumneavoastră apar mai frecvent, opriţi administrarea de Mirzaten şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră;
- boli hepatice, inclusiv icter. Dacă apare icterul, opriţi administrarea de Mirzaten şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră;
- boli renale;
- boli cardiace sau tensiune arterială scăzută;
- schizofrenie. Dacă simptomele psihotice, precum idei paranoice, devin mai frecvente sau mai severe, contactaţi-vă medicul imediat;
- psihoză maniaco-depresivă (perioade alternative de exaltare/hiperactivitate şi comportament depresiv). Dacă începeţi să vă simţiţi euforic sau surescitat, opriţi administrarea de Mirzaten şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră;
- diabet zaharat (poate fi necesară ajustarea dozei de insulină sau altor medicamente antidiabetice);
- boli oculare, precum creşterea presiunii intraoculare (glaucom);
- dificultăţi de urinare, ce pot fi provocate de o mărire a prostatei;
- anumite afecțiuni ale inimii, care pot modifica frecvența bătăilor inimii, un atac de cord recent, sau luați anumite medicamente care afectează ritmul inimii.
- dacă apar semne de infecţie precum febră ridicată inexplicabilă, dureri în gât, ulceraţii la nivel bucal. Opriţi administrarea de Mirzaten şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră pentru o analiză a sângelui. În cazuri rare aceste simptome pot fi semnul unor tulburări ale producţiei
de celule sanguine în măduva osoasă. Deşi sunt rare, aceste simptome apar în general după 4-6 săptămâni de tratament.
- dacă sunteţi o persoană în vârstă. Puteţi fi mai sensibil la reacţiile adverse ale antidepresivelor.
Mirzaten împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. De asemenea vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Nu luaţi Mirzaten în asociere cu:
- inhibitori de monoaminooxidază (inhibitori MAO). De asemenea nu luaţi Mirzaten timp de două săptămâni de la încetarea tratamentului cu inhibitori MAO. La fel, dacă opriţi utilizarea Mirzaten, nu luaţi inhibitori MAO în timpul următoarelor două săptămâni. Exemple de inhibitori MAO sunt moclobemidă, tranilcipromină (ambele sunt antidepresive) şi selegilină (utilizată pentru boala Parkinson).
Aveţi grijă când utilizaţi Mirzaten împreună cu:
- antidepresive precum ISRS, venlafaxină şi L-triptofan sau triptani, (utilizaţi în tratamentul migrenei), tramadol (un analgezic), linezolid (un antibiotic), litiu (utilizat în tratamentul unor tulburări psihice), albastru de metilen (utilizat în tratamentul concentrațiilor mari de methemoglobină din sânge) şi preparate care conţin sunătoare – Hypericum perforatum (un remediu din plante pentru depresie). În cazuri foarte rare, Mirzaten singur sau Mirzaten administrat concomitent cu aceste medicamente poate conduce la aşa numitul sindrom serotoninergic. Unele simptome ale acestui sindrom sunt: febră inexplicabilă, transpiraţie, creşterea frecvenţei cardiace, diaree, contracţii musculare (necontrolabile), tremor, reflexe vii, nelinişte, schimbări ale dispoziţiei şi stare de inconştienţă. Dacă apare o asociere a acestor simptome, vorbiţi imediat cu medicul dumneavoastră.
- antidepresivul nefazodonă. Acesta poate creşte concentraţia Mirzaten în sânge. Informaţi-vă medicul dacă utilizaţi acest medicament. Poate fi necesară reducerea dozei de Mirzaten sau, la încetarea utilizării nefazodonei, creşterea din nou a dozei de Mirzaten.
- medicamente pentru tratarea anxietăţii sau insomniei precum benzodiazepine; medicamente pentru tratarea schizofreniei precum olanzapină; medicamente tratarea alergiilor precum cetirizină; medicamente tratarea durerilor severe precum morfină. Administrat concomitent cu aceste medicamente Mirzaten poate accentua somnolenţa provocată de acestea.
- medicamente pentru tratarea infecţiilor: medicamente pentru infecţii bacteriene (precum eritromicina), medicamente pentru infecţii fungice (cum ar fi ketoconazolul) şi medicamente pentru HIV-SIDA (precum inhibitori de proteaze HIV) şi medicamente pentru tratamentul ulcerelor stomacului (cum este cimetidina). Aceste medicamente în asociere cu Mirzaten pot creşte concentraţia Mirzaten în sânge. Informaţi-vă medicul dacă utilizaţi aceste medicamente. Poate fi necesară reducerea dozei de Mirzaten, sau când tratamentul cu aceste medicamente este oprit, creşterea din nou a dozei de Mirzaten.
- medicamente pentru tratarea epilepsiei precum carbamazepina şi fenitoina; medicamente pentru tratarea tuberculozei precum rifampicina. Aceste medicamente în asociere cu Mirzaten pot scădea concentraţia Mirzaten în sânge. Informaţi-vă medicul dacă utilizaţi aceste medicamente. Poate fi necesară creşterea dozei de Mirzaten, sau când tratamentul cu aceste medicamente este oprit, reducerea din nou a dozei de Mirzaten.
- medicamente pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge precum warfarina. Mirzaten poate creşte efectul warfarinei asupra sângelui. În cazul administrării concomitente este recomandat ca medicul dumneavoastră să vă monitorizeze sângele cu atenţie. Medicamente ce pot afecta ritmul cardiac cum ar fi anumite antibiotice și antipsihotice.
Mirzaten împreună cu alimente, băuturi şi alcool Este posibil să deveniţi somnolent dacă consumaţi băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu Mirzaten. Sunteţi sfătuit să nu consumaţi nici un fel de băutură alcoolică. Puteţi lua Mirzaten cu sau fără mâncare.
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Experienţa limitată cu administrarea de Mirzaten în timpul sarcinii nu indică risc crescut. Totuşi, este necesară precauţie când se utilizează în timpul sarcinii. Dacă utilizaţi Mirzaten şi rămâneţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră dacă puteţi continua tratamentul cu Mirzaten. Dacă utilizaţi Mirzaten până în momentul sau cu scurt timp înaintea naşterii, copilul dumneavoastră trebuie monitorizat pentru posibile reacţii adverse. Când sunt administrate în timpul sarcinii, medicamente similare (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei = ISRS) pot creşte riscul de apariţie la copii a unei afecţiuni grave, numită hipertensiune pulmonară persistentă a nou-născutului, care determină la copil o respiraţie rapidă şi un aspect albăstrui al pielii. Aceste simptome apar de obicei în primele 24 ore după naştere. Dacă observaţi acest lucru la copilul dumneavoastră, trebuie să contactaţi imediat medicul şi/sau moaşa dumneavoastră.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Mirzaten poate afecta atenţia sau concentrarea. Fiţi sigur că abilităţile dumneavoastră nu sunt afectate înainte de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Dacă medicul dumneavoastră a prescris Mirzaten unui pacient cu vârsta sub 18 ani, asigurați-vă că starea de concentrare și de alertă nu sunt afectate înainte de a participa la trafic (de exemplu, cu bicicleta).
Mirzaten comprimate filmate conţine lactoză. Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
3. Cum să luaţi Mirzaten
Luaţi întotdeauna acest medicament aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Cât să luaţi Doza recomandată la început este de 15 sau 30 mg zilnic. Medicul vă poate sfătui să creşteţi treptat doza după câteva zile până la valoarea cea mai potrivită pentru dumneavoastră (între 15 şi 45 mg zilnic). Această doză este de obicei aceeaşi pentru toate vârstele. Totuşi, dacă sunteţi vârstnic sau aveţi o afecţiune renală sau hepatică, medicul dumneavoastră poate adapta doza.
Când să luaţi Mirzaten Luaţi Mirzaten zilnic la aceeaşi oră în fiecare zi.Cel mai bine este să luaţi Mirzaten într-o singură doză înainte de a merge la culcare. Totuşi medicul dumneavoastră vă poate sugera să împărţiţi doza de Mirzaten – o parte din doza zilnică dimineaţa şi cealaltă parte înainte de a merge la culcare. Doza cea mai mare trebuie luată înainte de culcare. Luaţi comprimatele oral. Înghiţiţi fără a mesteca doza de Mirzaten prescrisă, cu puţină apă sau suc dacă este necesar.
Când vă puteţi aştepta să începeţi să vă simţiţi mai bine De obicei Mirzaten va începe să acţioneze după una până la două săptămâni iar după două-patru săptămâni poate veţi începe să vă simţiţi mai bine. De aceea este important ca în timpul primelor săptămâni de tratament să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre efectele Mirzaten: -după 2-4 săptămâni de la începerea administrării Mirzaten, discutaţi cu medicul dumneavoastră despre efectele pe care le-a avut tratamentul. -dacă încă nu vă simţiţi mai bine, medicul dumneavoastră vă poate prescrie o doză mai mare. În acest caz, după încă 2-4 săptămâni discutaţi din nou cu medicul dumneavoastră. De obicei va fi nevoie să luaţi Mirzaten timp de 4-6 luni după ce simptomele de depresie au dispărut.
Dacă luaţi mai mult Mirzaten decât trebuie Dacă dumneavoastră sau altcineva a luat prea mult Mirzaten, chemaţi un medic imediat. Cele mai probabile semne ale unei doze prea mari de Mirzaten (fără alte medicamente sau alcool etilic) sunt somnolenţă, dezorientare şi creşterea frecvenţei inimii. Simptomele unei posibile supradozări pot include și modificări ale ritmului inimii (bătăi rapide, neregulate) și/sau leșin, care pot fi un semn al unei afecțiuni cu pericol vital denumită torsada vârfurilor.
Dacă uitaţi să utilizaţi Mirzaten Dacă luaţi doza într-o singură priză pe zi:
- Dacă aţi uitat să luaţi doza de Mirzaten, nu luaţi doza uitată. Săriţi peste ea. Luaţi doza următoare la ora obişnuită.
Dacă luaţi doza în două prize pe zi:
- dacă aţi uitat doza de dimineaţă, luaţi-o împreună cu doza de seară.
- dacă aţi uitat doza de seară, nu o luaţi cu doza din dimineaţa următoare, săriţi peste ea şi continuaţi cu dozele obişnuite de dimineaţă şi seară.
- dacă aţi uitat ambele doze, nu trebuie să luaţi dozele uitate. Săriţi peste ambele doze şi continuaţi în ziua următoare cu dozele obişnuite de dimineaţă şi seara. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.
Dacă încetaţi să utilizaţi Mirzaten Opriţi administrarea de Mirzaten doar după ce v-ati sfătuit cu medicul dumneavoastră. Dacă vă opriţi prea devreme, starea depresivă poate reveni. Odată ce vă simţiţi mai bine, vorbiţi cu medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va decide când poate fi oprit tratamentul.
Nu opriţi brusc administrarea de Mirzaten, chiar dacă depresia dumneavoastră a trecut. Dacă opriţi brusc administrarea de Mirzaten puteţi să vă simţiţi rău, ameţit, agitat sau anxios şi puteţi avea dureri de cap. Aceste simptome pot fi evitate printr-o oprire treptată a tratamentului. Medicul dumneavoastră vă va spune cum să reduceţi doza treptat.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
2. Reacţii adverse posibile
Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.
Dacă apare oricare dintre următoarele reacţii adverse, întrerupeţi administrarea mirtazapinei şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.
Pacienţii depresivi prezintă o serie de simptome care sunt asociate cu boala însăşi. De aceea, uneori este dificil de spus care dintre simptome sunt rezultatul bolii şi care sunt datorită tratamentului cu Mirzaten.
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate, care apar la mai mult de 5 % dintre pacienţii trataţi cu mirtazapină în studii clinice randomizate controlate placebo (vezi mai jos) sunt somnolenţă, sedare, xerostomie, creşterea greutăţii, creşterea apetitului alimentar, ameţeli şi astenie.
Toate studiile clinice randomizate controlat placebo la pacienţi (incluzând şi alte indicaţii decât tulburarea depresivă majoră), au fost evaluate pentru reacţiile adverse ale mirtazapinei. Meta-analiza a evaluat 20 de studii, cu o durată planificată a tratamentului de până la 12 săptămâni, cu 1501 de pacienţi (134 de persoane ani) primind doze de mirtazapină de până la 60 mg şi 850 de pacienţi (79 persoane ani) primind placebo. Fazele de extensie ale acestor studii au fost excluse pentru a menţine compatibilitatea cu tratamentul placebo. Tabelul 1 arată incidenţa pe categorii a reacţiilor adverse care au apărut în studiile clinice semnificativ statistic mai frecvent în timpul tratamentului cu mirtazapină faţă de tratamentul cu placebo, la care s-au adăugat reacţiile adverse raportate spontan. Frecvenţele reacţiilor adverse raportate spontan se bazează pe rata de raportare a respectivelor evenimente în studiile clinice. Frecvenţele reacţiilor adverse raportate spontan fără corespondent în studiile clinice randomizate controlate placebo la pacienţi au fost clasificate ca având „frecvenţă necunoscută”.
Tabel 1. Reacţii adverse ale mirtazapinei
Tulburări Deprimarea hematologice funcţiei măduvei şi limfatice osoase (granulocito-penie, agranulocitoză, anemie aplastică, trombocito-penie) Eozinofilie Tulburări ale Somnolenţă1,4 Letargie1 Parestezie2 Mioclonie Convulsii, sistemului Sedare1,4 Ameţeli Picioare sindrom nervos Cefalee2 Tremor neliniştite serotoninergic, Sincopă parestezie orală, disartrie Tulburări Xerostomie Greaţă3 Hipoestezie orală Pancreatit Edeme la nivelul gastro- Diaree2 ă gurii intestinale Vărsături2 Hipersecreţie Constipație1 salivară Afecţiuni Exantem2 Sindrom cutanate şi ale Stevens-ţesutului Johnson, subcutanat dermatită buloasă, eritem polimorf, necroliză epidermică toxică Tulburări Artralgie Rabdomioliză musculo- Mialgie scheletice şi Dorsalgie1 ale ţesutului conjunctiv Tulburări Retenţie urinară renale şi ale căilor urinare Tulburări Creşterea Hiponatremie metabolice şi apetitului de nutriţie alimentar1 Tulburări Hipotensiune Hipotensiune vasculare arterială arterială2 ortostatică Tulburări Edem Somnambulism generale şi la periferic1 nivelul locului Astenie de administrare Investigaţii Creşterea diagnostice creatin-kinazemiei Tulburări Creşterea hepatobiliare activităţii transami-nazelor serice
Tulburări Vise Coşmaruri2 Agresivita Ideaţie psihice neobişnuite Manie te suicidară6 Confuzie Agitaţie2 Comportament Anxietate2,5 Halucinaţii suicidar6 Insomnie3,5 Nelinişte psihomototie, (inclusiv acatizie, hiperchinezie) Tulburări Secreţie endocrine inadecvată de hormon antidiuretic
În studiile clinice aceste evenimente au apărut statistic semnificativ mai frecvent în timpul tratamentului cu mirtazapină, faţă de placebo. În studiile clinice aceste evenimente au apărut mai frecvent în timpul tratamentului cu placebo faţă de mirtazapină, totuşi, fără a avea semnificaţie statistică. În studiile clinice aceste evenimente au apărut statistic semnificativ mai frecvent în timpul tratamentului cu placebo faţă de mirtazapină. N.B. reducerea dozei în general nu conduce la reducerea somnolenţei/sedării dar poate compromite eficacitatea antidepresivă. În timpul tratamentului cu antidepresive în general, pot să apară sau să se agraveze anxietatea şi insomnia (care pot fi simptome ale depresiei). A fost raportată apariţia sau agravarea anxietăţii şi insomniei în timpul tratamentului cu mirtazapină. Au fost raportate cazuri de ideaţie suicidară şi comportament suicidar în timpul terapiei cu mirtazapină sau imediat după întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4).
În investigaţiile diagnostice din studiile clinice a fost observată o creştere temporară a transaminazelor şi gamaglutamiltransferazelor (totuşi reacţiile adverse asociate nu au fost raportate statistic semnificativ mai frecvent decât cu placebo).
Copii şi adolescenţi Următoarele evenimente adverse au fost observate frecvent în studiile clinice la copii: creştere în greutate, urticarie şi hipertrigliceridemie (vezi, de asemenea, pct. 5.1).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.