Micofenolat Mofetil Stada 250 mg
Capsule · DCI: Mycophenolatum Mofetilum
Denumirea completă a medicamentului dumneavoastră este Micofenolat mofetil Stada 250 mg capsule.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Denumirea completă a medicamentului dumneavoastră este Micofenolat mofetil Stada 250 mg capsule.
- În acest prospect este utilizată denumirea prescurtată, Micofenolat mofetil.
Acest medicament conţine micofenolat de mofetil.
- Acesta aparţine unui grup de medicamente numit “imunosupresoare”.
Micofenolat mofetil este utilizat pentru a împiedica organismul dumneavoastră să respingă un organ transplantat.
- Un rinichi, o inimă sau un ficat.
Micofenolat mofetil trebuie să fie utilizat în asociere cu alte medicamente:
- Ciclosporină şi corticosteroizi.
Micofenolat mofetil Stada 250 mg capsule este indicat, în asociere cu ciclosporină şi corticosteroizi, pentru profilaxia rejetului acut de grefă la pacienţii cărora li s-a efectuat transplant alogen renal, cardiac sau hepatic.
- sunteţi alergic la micofenolat mofetil, acid micofenolic sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
- sunteţi o femeie care ar putea să rămână gravidă şi nu aţi efectuat un test de sarcină al cărui rezultat a fost negativ înainte de prima prescriere, deoarece micofenolatul de mofetil provoacă malformaţii congenitale şi avort spontan.
- sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă
- nu utilizaţi metode eficiente de prevenire a sarcinii sau credeţi că aţi putea fi gravidă (Vezi
Hipersensibilitate la substanța activă, acidul micofenolic sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct 6.1.
S-au observat reacţii de hipersensibilitate la micofenolat mofetil (vezi pct. 4.8).
•Micofenolat mofetil nu trebuie utilizat de către femeile aflate la vârsta fertilă care nu utilizează metode de contracepţie cu eficacitate ridicată (vezi pct. 4.6).
- Tratamentul cu Micofenolat mofetil nu trebuie iniţiat la femeile aflate la vârsta fertilă, fără prezentarea unui test de sarcină cu rezultat negativ, pentru a exclude posibilitatea utilizării neintenţionate întimpul sarcinii (vezi pct. 4.6).
- Micofenolat mofetil nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care nu există un alt tratament adecvat pentru a preveni rejetul de transplant (vezi pct 4.6). Micofenolat mofetil nu trebuie utilizat de către femeile care alăptează (vezi pct. 4.6).
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente. Aceasta deoarece Micofenolat mofetil poate afecta modul în care acţionează unele medicamente. De asemenea, unele medicamente pot afecta modul în care acţionează Micofenolat mofetil.
În special, spuneţi-i medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente înainte de a începe tratamentul cu Micofenolat mofetil
- azatioprină sau alte medicamente care suprimă sistemul dumneavoastră imunitar – utilizate după o operaţie de transplant
- colestiramină-utilizată pentru tratamentul colesterolului mare.
- rifampicină-un antibiotic utilizat în prevenirea şi tratamentul infecţiilor precum tuberculoza (TBC)
- antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni – utilizate pentru probleme cu acidul din stomacul dumneavoastră cum este indigestia
- medicamente care leagă fosfatul, utilizate de către pacienți cu insuficienţă renală cronică pentru a reduce cantitatea de fosfat care se absoarbe în sânge.
- antibiotice – utilizate pentru a trata infecţiile bacteriene
- isavuconazol – utilizat pentru a trata infecţiile fungice
- telmisartan – utilizat pentru a trata tensiunea arterială crescută
Vaccinuri
- Dacă aveţi nevoie să vi se administreze un vaccin (un vaccin cu virus viu inactivat) în timp ce luaţi Micofenolat mofetil, discutaţi înainte cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Medicul dumneavoastră va trebui să vă sfătuiască referitor la ce vaccinuri vi se pot face.
Nu trebuie să donaţi sânge în timpul tratamentului cu Micofenolat mofetil şi timp de cel puţin 6 săptămâni după încetarea tratamentului. Pacienţii de sex masculin nu trebuie să doneze spermă în timpul tratamentului cu Micofenolat mofetil şi timp de cel puţin 90 de zile după încetarea tratamentului.
Micofenolat mofetil cu alimente şi băuturi Folosirea alimentelor şi băuturilor nu are niciun efect asupra tratamentului dumneavoastră cu micofenolat mofetil.
Aciclovir S-au observat concentraţii plasmatice mai mari ale aciclovirului atunci când micofenolatul mofetil a fost administrat în asociere cu aciclovir, comparativ cu cele observate în cazul administrării aciclovirului în monoterapie. Modificările farmacocineticii GAMF (glucuronoconjugatul fenolic al
AMF) au fost minime (creşterea cu 8% a concentraţiei plasmatice a GAMF) şi nu sunt considerate semnificative clinic. Deoarece concentraţiile plasmatice ale GAMF, precum şi cele ale aciclovirului, sunt crescute în caz de insuficienţă renală, există posibilitatea ca micofenolatul mofetil şi aciclovirul sau precursorii acestuia, de exemplu valaciclovirul, să intre în competiţie pentru secreţia tubulară şi, ca urmare, să apară creşteri suplimentare ale concentraţiilor plasmatice ale ambelor medicamente.
Antiacide şi inhibitori ai pompei de protoni (IPP) Atunci când au fost administrate concomitent cu micofenolat mofetil antiacide, cum sunt hidroxizii de magneziu şi aluminiu şi IPP, inclusiv lansoprazol şi pantoprazol, s-a observat scăderea expunerii la AMF. Nu au fost observate diferenţe semnificative la compararea ratelor de rejet de transplant sau ratelor de pierdere a grefei la pacienţii trataţi cu micofenolat mofetil, cărora li se administrează IPP, faţă de pacienţii trataţi cu micofenolat mofetil, cărora nu li se administrează IPP. Aceste date permit extrapolarea acestui rezultat pentru toate antiacidele, deoarece atunci când micofenolat mofetil a fost administrat concomitent cu hidroxizi de magneziu şi aluminiu, scăderea expunerii a fost considerabil mai mică decât atunci când micofenolat mofetil a fost administrat concomitent cu IPP. Medicamente care interferează cu recircularea enterohepatică (de exemplu, colestiramină,ciclosporină A, antibiotice) Medicamentele care interferează cu recircularea enterohepatică trebuie administrate cu precauţie, din cauza potenţialului acestora de a reduce eficacitatea micofenolat mofetil.
Colestiramină După administrarea unei doze unice de 1,5 g de micofenolat mofetil la voluntarii sănătoşi trataţi anterior cu 4 g colestiramină de trei ori pe zi, timp de 4 zile, s-a observat scăderea cu 40% a ASC a AMF (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2). Administrarea concomitentă trebuie efectuată cu precauţie, din cauza posibilităţii de scădere a eficacităţii micofenolatului mofetil.
Ciclosporină A Parametrii farmacocinetici ai ciclosporinei A (CsA) nu sunt influenţaţi de către micofenolatul mofetil. În contrast, dacă tratamentul asociat cu CsA este oprit, se anticipează creşterea cu aproximativ 30% a ASC a AMF. CsA interferează cu circuitul enterohepatic al AMF, ducând la scăderea cu 30-50% a expunerii la AMF la pacienţii cu transplant renal trataţi cu micofenolat de mofetil şi CsA, comparativ cu pacienţii cărora li se administrează sirolimus sau belatacept şi doze similare de micofenolat de mofetil (vezi şi pct. 4.4). Invers, trebuie anticipate modificări ale expunerii la AMF atunci când se decide schimbarea terapiei cu CsA cu unul dintre imunosupresoarele care nu interferă cu circuitul enterohepatic al AMF.
Antibioticele care elimină bacteria ce produce β-glucuronidaza în intestine (de exemplu, aminoglicozide, cefalosporine, fluorochinolone şi peniciline din clasele de antibiotice) pot interfera cu recircularea enterohepatică a AMFG /AMF, ducând astfel la o reducere a expunerii sistemice a AMF. Sunt disponibile informaţii referitoare la următoarele antibiotice:
Ciprofloxacină sau amoxicilină plus acid clavulanic La pacienţii cu transplant renal au fost raportate scăderi de aproximativ 50% ale concentraţiilor plasmatice ale AMF minime, înregistrate înaintea administrării dozei, în zilele imediat următoare iniţierii tratamentului oral cu ciprofloxacină sau amoxicilină plus acid clavulanic. Acest efect a avut tendinţa de a se diminua pe parcursul perioadei de administrare a antibioticului şi a dispărut în câteva zile de la încetarea tratamentului cu antibiotic. Modificarea concentraţiilor minime, înregistrate înaintea administrării dozei, poate să nu exprime cu acurateţe modificările expunerii totale la AMF. De aceea, o modificare a dozei de Micofenolat mofetil nu este în mod normal necesară în absenţa evidenţierii clinice a disfuncţiei grefei. Cu toate acestea, trebuie efectuată monitorizare clinică atentă în timpul administrării asociate şi imediat după tratamentul antibiotic.
Norfloxacină şi metronidazol La voluntarii sănătoşi, nu s-au observat interacţiuni semnificative atunci când Micofenolat mofetil a fost administrat în asociere cu norfloxacină sau, separat, cu metronidazol. Cu toate acestea, asocierea norfloxacină şi metronidazol scade expunerea la AMF cu aproximativ 30%, după o singură doză de micofenolat mofetil.
Trimetoprim/sulfametoxazol Nu s-au observat efecte asupra biodisponibilităţii AMF.
Medicamente care afectează glucuronidarea (de exemplu, isavuconazol, telmisartan) Administrarea concomitentă a AMF cu medicamente care afectează glucuronidarea poate modifica expunerea AMF. Ca urmare, se recomandă preacuţie, atunci când se administrează aceste medicamente concomitent cu micofenolat mofetil.
Isavuconazol A fost observată o creştere a expunerii AMF (ASC0-∞) cu 35% în cazul administrării concomitente cu isavuconazol.
Telmisartan Administrarea concomitentă a telmisartan şi micofenolat de mofetil a determinat o reducere de aproximativ 30% aconcentraţiilor AMF. Telmisartan modifică eliminarea AMF prin amplificarea expresiei PPAR gama(receptorul gama activat al proliferării peroxizomale), care la rândul său duce la creşterea şi activităţii uridin difosfatglucuroniltransferazei izoforma 1A9 (UGT1A9). Comparând ratele rejetului de transplant, ratele de pierdere a grefei sau profilul reacţiilor adverse la pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil cu şi fără medicaţie concomitentă cu telmisartan, nu s-au observat consecinţe clinice ale interacţiunilor medicamentoase farmacocinetice.
Ganciclovir Pe baza rezultatelor unui studiu cu administrare de doză unică, în care s-au utilizat dozele orale recomandate de micofenolat în asociere cu ganciclovir, IV, şi cunoscând efectele insuficienţei renale asupra profilului farmacocinetic al micofenolatului mofetil (vezi pct. 4.2) şi asupra farmacocineticii ganciclovirului, se poate anticipa că administrarea în asociere a acestor medicamente (care intră în competiţie pentru mecanismele de secreţie tubulară renală) determină creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale GAMF şi ale ganciclovirului. Nu se anticipează modificări importante ale farmacocineticii AMF şi nu sunt necesare ajustări ale dozelor de micofenolat mofetil. La pacienţii cu insuficienţă renală cărora li se administrează concomitent micofenolat mofetil şi ganciclovir sau precursorii acestuia, de exemplu valganciclovir, trebuie respectate dozele recomandate de ganciclovir, iar pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.
Contraceptive orale Farmacocinetica şi farmacodinamia contraceptivelor orale nu au fost influenţate într-un grad relevant din punct de vedere clinic de administrarea concomitentă a micofenolatului mofetil (vezi şi pct. 5.2).
Rifampicină La pacienţii care nu utilizează şi ciclosporină, administrarea concomitentă de micofenolat mofetil şi rifampicină a determinat scăderea expunerii la AMF (ASC0-12 ore) cu 18% până la 70%. Se recomandă monitorizarea expunerii la AMF şi ajustarea corespunzătoare a dozelor de micofenolat mofetil, pentru menţinerea eficacităţii clinice în cazul administrării concomitente de rifampicină.
Sevelamer S-au observat scăderi ale Cmax şi ASC0-12 ore ale AMF cu 30% şi, respectiv 25%, atunci când micofenolatul mofetil a fost administrat în asociere cu sevelamer, fără nicio consecinţă clinică (adică rejetul grefei). Cu toate acestea, se recomandă administrarea micofenolat mofetil cu cel puţin o oră înainte de sau la trei ore după administrarea sevelamer, pentru a reduce la minim impactul asupra absorbţiei AMF. Nu există date privind administrarea micofenolat de mofetil în asociere cu alţi chelatori de fosfaţi, alţii decât sevelamer.
Tacrolimus La pacienţii cu transplant hepatic la care s-a iniţiat tratamentul cu micofenolat mofetil şi tacrolimus, ASC şi Cmax ale AMF, metabolitul activ al micofenolatului mofetil, nu au fost semnificativ influenţate prin administrarea concomitentă de tacrolimus. În contrast, s-a observat o creştere cu aproximativ 20%
a ASC a tacrolimus când au fost administrate doze multiple de micofenolat mofetil (1,5 g de două ori pe zi) la pacienţii cu transplant hepatic cărora li s-a administrat tacrolimus. Cu toate acestea, la pacienţii cu transplant renal concentraţiile plasmatice de tacrolimus nu par să fie influenţate de administrarea de micofenolat mofetil (vezi şi pct. 4.4).
Vaccinuri cu virusuri vii Vaccinurile cu virusuri vii nu trebuie administrate pacienţilor cu răspuns imunitar deficitar. Răspunsul imun la administrarea altor vaccinuri poate fi diminuat (vezi şi pct. 4.4).
Copii şi adolescenţi Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.
Alte posibile interacţiuni Administrarea concomitentă de probenecid şi micofenolat de mofetil la maimuţă a determinat creşterea de 3 ori a ASC a AMFG. Astfel, alte substanţe care sunt eliminate prin secreţie tubulară renală ar putea intra în competiţie cu AMFG şi, prin aceasta, ar putea determina creşterea concentraţiei plasmatice a AMFG sau a altor substanţe eliminate prin secreţie tubulară.
- alăptaţi.
Nu luaţi acest medicament dacă oricare dintre cele de mai sus sunt valabile în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Micofenolat mofetil.
Femei aflate la vârstă fertilă Trebuie evitată apariţia sarcinii în timpul tratamentului cu micofenolat. De aceea, femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze cel puţin o metodă contraceptivă eficace (vezi pct. 4.3) înainte de începerea tratamentului cu micofenolat de mofetil, în timpul şi o perioadă de 6 săptămâni după încetarea tratamentului, cu excepţia cazului în care metoda contraceptivă aleasă este abstinenţa. Este de preferat să se utilizeze simultan două metode de contracepţie complementare.
Sarcina Micofenolat de mofetil este contraindicat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care nu există un alt tratament adecvat disponibil pentru a preveni rejetul de transplant. Tratamentul nu trebuie iniţiat la femeile aflate la vârsta fertilă, fără prezentarea unui test de sarcină cu rezultat negativ, pentru a exclude posibilitatea utilizării neintenţionate în timpul sarcinii (vezi pct 4.3).
Pacienţii de sex feminin aflaţi la vârsta fertilă trebuie informaţi la începutul tratamentului cu privire la riscul crescut de avort spontan şi de malformaţii congenitale şi trebuie consiliaţi cu privire la prevenirea şi planificarea sarcinii
Înainte de începerea tratamentului cu micofenolat de mofetil, femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să prezinte două teste de sarcină din sânge sau din urină, cu o sensibilitate de minimum 25 mUI/ml, pentru a exclude expunerea neintenţionată a embrionului la micofenolat de mofetil. Se recomandă ca al doilea test să fie efectuat la interval de 8 – 10 zile după primul. În cazul transplanturilor provenite de la donatori decedaţi, dacă nu este posibilă efectuarea a două teste cu 8 – 10 zile înainte de începerea tratamentului (din cauza momentului disponibilităţii organului de transplant), un test de sarcină trebuie efectuat imediat înainte de începerea tratamentului şi un alt test 8 – 10 zile mai târziu Testele de sarcină trebuie repetate după cum este necesar din punct de vedere clinic (de exemplu, după ce este raportat un decalaj în utilizarea contracepţiei). Rezultatele tuturor testelor de sarcină trebuie discutate cu pacienta. Pacientele trebuie instruite să seadreseze imediat medicului lor dacă rămân gravide.
Micofenolatul de mofetil este o substanţă activă cu un efect teratogen puternic la om, prezentând risc crescut de avorturi spontane şi malformaţii congenitale în caz de expunere în timpul sarcinii;
- S-au raportat cazuri de avorturi spontane la 45 – 49% dintre femeile gravide expuse la micofenolat mofetil, comparativ cu o rată raportată cu valori cuprinse între 12 şi 33% la pacientele cu transplant de organe solide tratate cu alte imunosupresoare decât micofenolat mofetil.
- Pe baza raportărilor din literatura de specialitate, cazurile de malformaţii congenitale au apărut la 23 – 27% dintre nou-născuţii vii ai căror mame au fost expuse la micofenolat de mofetil în timpul sarcinii (comparativ cu 2 până la 3% dintre nou-născuţii vii din întreaga populaţie şi cu 4 până la 5% dintre nou-născuţii vii ai căror mame au fost tratate cu alte imunosupresoare decât micofenolat de mofetil după un transplant de organ).
În perioada ulterioară punerii pe piaţă s-au observat malformaţii congenitale, inclusiv raportări de malformaţii congenitale multiple la copiii pacientelor expuse în timpul sarcinii la micofenolat de mofetil în asociere cu alte imunosupresoare. Următoarele malformaţii congenitale au fost raportate cel mai frecvent:
- Anomalii ale urechii (de exemplu, anomalii de formare sau absenţa urechii externe)), atrezie a canalului auditiv extern (urechea medie);
- Malformaţii faciale, cum sunt cheiloschizis, palatoschizis, micrognaţie şi hipertelorism orbital;
- Anomalii ale ochiului (de exemplu, colobom);
- Afecţiuni cardiace congenitale, cum sunt defecte de sept atrial şi ventricular;
- Malformaţii ale degetelor (de exemplu, polidactilie, sindactilie);
- Malformaţii traheo-esofagiene (de exemplu, atrezie esofagiană);
- Malformaţii ale sistemului nervos, cum este spina bifida.
- Anomalii renale
In plus, au existat raportări izolate ale următoarelor malformatii:
- microftalmia;
- chist de plex coroid congenital;
- septum pellucidum agenesis;
- agenezia nervului oflactiv
Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).
Alăptare Datele limitate demonstrează că, acidul micofenolic se excretă în laptele uman. Din cauza potenţialului de apariţie la sugarii alimentaţi natural a reacţiilor adverse grave determinate de acidul micofenolic, administrarea Micofenolat mofetil Stada este contraindicată la femeile care alăptează (vezi pct. 4.3).
Bărbaţi Dovezile clinice limitate nu evidenţiază existenţa unui risc crescut de malformaţii congenitale sau avort în urma expunerii pe cale paternă la micofenolat.
AMF este un teratogen puternic. AMF poate fi prezent în spermă. Pe baza dazelor de la animale, calculele privind cantitatea care ar putea fi transferată la femeie sugerează că s-ar transmite într-o proporţie prea mică pentru a avea vreun efect probabil. Studiile efectuate la animale au evidenţiat că, micofenolatul este genotoxic la concentraţii care depăşesc doar cu puţin nivelurile de expunere terapeutică la om, astfel încât riscul de efecte genotoxice asupra celulelor din spermă nu poate fi exclus complet.
Ca urmare, se recomandă următoarele măsuri de precauţie: utilizarea de către pacienţii de sex masculin activi din punct de vedere sexual sau de către partenerele acestora a unei metode de contracepţie sigure pe durata tratamentului pacientului de sex masculin şi timp de cel puţin 90 de zile după încetarea administrării micofenolatului de mofetil. Pacienţii de sex masculin cu potenţial fertil trebuie informaţi despre aceasta şi să discute cu personal calificat din domeniul sănătăţii cu privire la potenţialele riscuri de a deveni taţi.
Fertilitatea Micofenolatul de mofetil nu a avut efect asupra fertilităţii şobolanilor masculi în cazul administrării orale de doze de până la 20 mg/kg şi zi. Expunerea sistemică în cazul administrării acestei doze a fost de 2 – 3 ori mai mare decât expunerea clinică realizată în cazul administrării dozelor clinice
recomandate de 2 g/zi la pacienţii cu transplant renal şi de 1,3 – 2 ori mai mare decât expunerea clinică realizată în cazul administrării dozelor clinice recomandate de 3 g/zi la pacienţii cu transplant cardiac. Într-un studiu asupra fertilităţii şi funcţiei de reproducere efectuat la femelele de şobolan, administrarea orală de doze de 4,5 mg/kg şi zi a determinat malformaţii (incluzând anoftalmie, agnaţie şi hidrocefalie) la prima generaţie de urmaşi, în absenţa toxicităţii materne. Expunerea sistemică în cazul administrării acestei doze a reprezentat aproximativ 0,5 ori din expunerea clinică realizată în cazul administrării dozelor clinice recomandate de 2 g/zi la pacienţii cu transplant renal şi aproximativ 0,3 ori din expunerea clinică realizată în cazul administrării dozelor clinice recomandate de 3 g/zi la pacienţii cu transplant cardiac. La următoarea generaţie sau la femele nu s-a evidenţiat niciun efect asupra parametrilor fertilităţii sau reproducerii.
Ce conţine Micofenolat mofetil
- Substanţa activă este micofenolatul mofetil. Fiecare capsulă conţine micofenolat de mofetil 250 mg.
- Celelalte componente sunt: conţinutul capsulei-croscarmeloză sodică, stearat de magneziu şi învelişul capsulei-gelatină, laurilsulfat de sodiu, indigotină (E 132), dioxid de titan (E 171), oxid roşu de fer (E 172), cerneală de inscripţionare (Shellac, propilenglicol, oxid negru de fer (E 172), hidroxid de potasiu).
Cum arată Micofenolat mofetil şi conţinutul ambalajului Micofenolat mofetil Stada 250 mg capsule se prezintă sub formă de capsule gelatinoase tari, de mărime 1, conţinând pulbere de culoare albă până la aproape albă, cu capac opac de culoare albastră şi corp opac de culoare roz, inscripţionate cu cerneală de culoare neagră cu “APO” şi “M250”.
Capsulele sunt disponibile în cutii cu blistere ce conţin 50, 100 şi 300 capsule şi în flacoane ce conţin 100 capsule.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă STADA HEMOFARM S.R.L. Calea Torontalului, km. 6 300633 Timisoara România
Fabricanţii Apotex Nederland B.V. Archimedesweg 2 2333 CN Leiden Țările de Jos
Clonmel Healthcare Ltd Waterford Road Clonmel, Co. Tipperary Irlanda
S.A. Eurogenerics B.V. Heizel Esplanade Heysel b 22 1020 Brussel Belgi
STADA Arzneimittel AG Stadastr. 2-18 61118 Bad Vilbel Germania
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:
Franţa Mycophenolate mofetil EG 250 mg, gélule Germania Mycophenolatmofetil AL 250 mg Hartkapseln Islanda Mycophenolatmofetil Stada 250 mg Hart hylki Irlanda Mycophenolate mofetil Clonmel 250 mg capsules Portugalia Micofenolato de Mofetil STADA România Micofenolat mofetil Stada 250 mg capsule
Acest prospect a fost revizuit în Mai 2025.
Fiecare capsulă conţine micofenolat mofetil 250 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Conţinutul capsulei Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu.
Învelişul capsulei
Gelatină Laurilsulfat de sodiu Indigotină (E 132) Dioxid de titan (E 171) Oxid roşu de fer (E 172)
Cerneală de inscripţionare Shellac Propilenglicol Oxid negru de fer (E 172) Hidroxid de potasiu.
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25°C
A se păstra în ambalajul original pentru a fi ferit de umiditate.
Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi orice semne vizibile de deteriorare.
Nu utilizaţi Micofenolat mofetil după data de expirare înscrisă pe cutie, blister şi flacon, după “EXP:”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Medicamentele expirate și/sau neutilizate trebuie returnate la spitale publice sau private. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Blistere: 3 ani. Flacoane din PEÎD: 3 ani.
A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi ferit de umiditate.