Acasă/ Medicamente/ Micofenolat Mofetil Sandoz
L04AA06 · Imunosupresoare imunosupresoare selective Prescripție restrictivă CITOTOXIC

Micofenolat Mofetil Sandoz 500 mg

Comprimate filmate · DCI: Mycophenolatum Mofetilum

Micofenolat mofetil Sandoz conține micofenolat de mofetil.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Micofenolat mofetil Sandoz conține micofenolat de mofetil. Acesta aparţine unui grup de medicamente numite imunosupresoare. Micofenolat mofetil Sandoz este utilizat pentru a împiedica organismul dumneavoastră să respingă organul transplantat:

  • Rinichiul, inima sau ficatul transplantat. Micofenolat mofetil Sandoz trebuie utilizat în asociere cu alte medicamente:
  • Ciclosporină şi corticosteroizi.

Micofenolat mofetil Sandoz este indicat în asociere cu ciclosporină şi corticosteroizi pentru profilaxia rejetului acut de grefă, la pacienţii cărora li s-a efectuat transplant alogen renal, cardiac sau hepatic.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Ce doză să luați Doza pe care o luați depinde de tipul de transplant. Dozele uzuale sunt prevăzute mai jos. Tratamentul va continua atât timp cât este nevoie pentru a preveni rejetul transplantului de organ.

Transplant de rinichi Adulţi

  • Prima doză va fi administrată în primele 3 zile după operaţia de transplant.
  • Doza zilnică recomandată este de 4 comprimate (2 g substanță activă), administrate în 2 prize.
  • Luaţi 2 comprimate dimineaţa şi 2 comprimate seara.

Copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani)

  • Doza administrată variază în funcţie de greutatea copilului sau adolescentului.
  • Medicul dumneavoastră va decide care este doza cea mai potrivită pe baza înălţimii şi greutăţii copilului dumneavoastră (suprafaţa corporală – măsurată în metri pătraţi sau “m2”). Doza recomandată este de 600 mg/m2, administrată de două ori pe zi.

Grupe speciale de pacienți

Vârstnici Doza recomandată vârstnicilor este de 1 g, administrată de două ori pe zi la pacienţii cu transplant renal şi de 1,5 g administrată de două ori pe zi la pacienţii cu transplant cardiac sau hepatic.

Transplant de inimă Adulţi

  • Prima doză va fi administrată în primele 5 zile după operaţia de transplant.
  • Doza zilnică recomandată este de 6 comprimate (3 g substanță activă), administrată în 2 prize.
  • Luaţi 3 comprimate dimineaţa şi 3 comprimate seara.

Copii și adolescenți Nu există informaţii cu privire la utilizarea Micofenolat mofetil Sandoz la copii și adolescenți cu transplant de inimă.

Transplant hepatic Adulţi

  • Prima doză orală de micofenolat de mofetil va fi administrată la cel puţin 4 zile după operaţia de transplant şi în momentul în care veţi putea să înghiţiţi comprimatele.
  • Doza zilnică recomandată este de 6 comprimate (3 g substanță activă), administrate în 2 prize.
  • Luaţi 3 comprimate dimineaţa şi 3 comprimate seara.

Copii și adolescenți Nu există informaţii cu privire la utilizarea Micofenolat mofetil Sandoz la copii și adolescenți cu transplant hepatic.

Administrarea medicamentului

  • Înghiţiţi comprimatele întregi cu un pahar cu apă.
  • Nu rupeţi şi nu sfărâmaţi comprimatele.

Dacă luaţi mai mult Micofenolat mofetil Sandoz decât trebuie Dacă luaţi mai mult medicament decât trebuie, adresaţi-vă imediat unui medic sau unităţii de primiri urgenţe a celui mai apropiat spital. De asemenea, faceţi aceasta dacă altcineva ia din greşeală medicamentul dumneavoastră. Luaţi cu dumneavoastră cutia medicamentului.

Dacă uitaţi să luaţi Micofenolat mofetil Sandoz Oricând aţi uitat să luaţi medicamentul dumneavoastră, luaţi-l imediat ce vă amintiţi. Apoi continuaţi să-l luaţi la orele obişnuite. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să luaţi Micofenolat mofetil Sandoz Nu încetaţi să luaţi Micofenolat mofetil Sandoz decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să faceţi acest lucru. Dacă întrerupeţi tratamentul dumneavoastră vă poate creşte şansa de respingere a organului dumneavoastră transplantat.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Tratamentul cu Micofenolat mofetil Sandoz trebuie iniţiat şi continuat de către medici specialişti, cu experienţă în efectuarea transplanturilor.

Doze

Utilizarea în transplantul renal

Adulţi Tratamentul oral cu Micofenolat mofetil Sandoz trebuie iniţiat în primele 72 de ore după efectuarea transplantului. Doza recomandată la pacienţii cu transplant renal este 1 g administrată de două ori pe zi (doză zilnică de 2 g).

Copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani) Doza recomandată de micofenolat de mofetil este de 600 mg/m2, administrată oral de două ori pe zi (până la maxim 2 g pe zi). Micofenolat mofetil Sandoz trebuie prescris numai la pacienţii cu o suprafaţă corporală mai mare de 1,5 m2, în doză de 1 g de două ori pe zi (doză zilnică 2 g). Deoarece unele reacţii adverse apar cu o frecvenţă mai mare la această grupă de vârstă (vezi pct. 4.8), comparativ cu adulţii, poate fi necesară reducerea temporară a dozei sau întreruperea administrării medicamentului; pentru aceasta trebuie să luaţi în considerare factorii clinici relevanţi incluzând severitatea reacţiei adverse. Copii (< 2 ani) Există date limitate privind siguranţa şi eficacitatea administrării la copii cu vârsta sub 2 ani. Acestea sunt insuficiente pentru a formula recomandări privind administrarea dozelor şi, ca urmare, nu este recomandată utilizarea medicamentului la această grupă de vârstă.

Utilizarea în transplantul cardiac

Adulţi Tratamentul oral cu micofenolat de mofetil trebuie iniţiat în primele 5 zile după efectuarea transplantului. Doza recomandată la pacienţii cu transplant cardiac este 1,5 g, administrată de două ori pe zi (3 g doză zilnică).

Copii și adolescenți Nu sunt disponibile date privind utilizarea medicamentului la copiii şi adolescenţii cu transplant cardiac.

Utilizarea în transplantul hepatic

Adulţi Administrarea intravenoasă a micofenolatului de mofetil trebuie efectuată în primele 4 zile după efectuarea transplantului hepatic, iar administrarea orală de micofenolat de mofetil trebuie iniţiată imediat ce aceasta poate fi tolerată. Doza orală recomandată la pacienţii cu transplant hepatic este 1,5 g, administrată de două ori pe zi (3 g doză zilnică).

Copii și adolescenți Nu sunt disponibile date privind utilizarea medicamentului la copiii şi adolescenţii cu transplant hepatic.

Grupe speciale de pacienți

Vârstnici Doza recomandată vârstnicilor este de 1 g, administrată de două ori pe zi la pacienţii cu transplant renal şi de 1,5 g administrată de două ori pe zi la pacienţii cu transplant cardiac sau hepatic.

Insuficienţa renală La pacienţii cu transplant renal şi insuficienţă renală cronică severă (rata filtrării glomerulare < 25 ml/min/1,73 m2), cu excepţia perioadei imediat următoare efectuării transplantului, trebuie evitată utilizarea dozelor mai mari de 1 g administrate de două ori pe zi. De asemenea, aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi cu atenţie. Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii care prezintă postoperator întârzierea reluării funcţiei grefei renale (vezi pct. 5.2). Nu sunt disponibile date privind utilizarea medicamentului la pacienţii cu transplant cardiac sau hepatic şi insuficienţă renală cronică severă.

Insuficienţa hepatică severă Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu transplant renal cu afectare severă a parenchimului hepatic. Nu sunt disponibile date privind utilizarea medicamentului la pacienţii cu transplant cardiac și afectare severă a parenchimului hepatic.

Tratamentul în timpul episoadelor de rejet Acidul micofenolic (AMF) este metabolitul activ al micofenolatului de mofetil. Rejetul transplantului renal nu determină modificări ale farmacocineticii AMF; nu este necesară reducerea dozei sau întreruperea administrării Micofenolat mofetil Sandoz. Nu există argumente pentru ajustarea dozei de Micofenolat mofetil Sandoz după rejetul transplantului cardiac. Nu sunt disponibile date de farmacocinetică, obţinute în timpul rejetului transplantului hepatic.

Copii și adolescenți Nu sunt disponibile date cu privire la tratamentului rejetului primar sau refractar de organ, la copiii și adolescenții cu transplant.

Mod de administrare

Administrare orală.

Precauții care trebuie luate în considerare înainte de manipularea sau administrarea medicamentului Deoarece micofenolatul de mofetil a demonstrat efecte teratogene la șobolan și iepure, comprimatele de Micofenolat mofetil Sandoz nu trebuie zdrobite.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la micofenolat de mofetil, acid micofenolic sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).
  • Dacă sunteți o femeie care poate fi gravidă și nu ați efectuat un test de sarcină cu rezultat negativ înainte de a începe tratamentul deoarece micofenolatul poate determina defecte la naștere și avorturi.
  • Dacă sunteți gravidă sau plănuiți să rămâneți gravidă sau credeți că ați putea fi gravidă.
  • Dacă nu utilizați metode contraceptive eficiente (vezi pct. Sarcina, contracepția și alăptarea).
  • Dacă alăptați.

Nu luați acest medicament dacă oricare situație dintre cele de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteți sigur, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte de a utiliza Micofenolat mofetil Sandoz.

  • Micofenolatul de mofetil nu trebuie administrat pacienților cu hipersensibilitate la micofenolatul de mofetil, acidul micofenolic sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. Au fost observate reacții de hipersensibilitate la micofenolatul de mofetil (vezi pct. 4.8).
  • Micofenolatul de mofetil nu trebuie administrat la femeile fertile care nu utilizează măsuri contraceptive eficace (vezi pct. 4.6).
  • Pentru a preveni utilizarea neintenționată în timpul sarcinii, tratamentul cu micofenolat de mofetil nu trebuie inițiat la femeile fertile fără a efectua un test de sarcină (vezi pct. 4.6).
  • Micofenolatul de mofetil nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care nu există un tratament alternativ adecvat pentru prevenirea rejetului de transplant (vezi pct. 4.6).
  • Micofenolatul de mofetil nu trebuie administrat la femeile care alăptează (vezi pct. 4.6).
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Micofenolatul determină defecte la naștere și avorturi. Dacă sunteți o femeie care poate rămâne gravidă, înainte de începerea tratamentului trebuie să efectuați un test de sarcină care să fie negativ și trebuie să urmați recomandările de contracepție ale medicului dumneavoastră.

Medicul dumneavoastră vă va transmite informații scrise, în special cu privire la efectele micofenolatului asupra copilului nenăscut. Citiți cu atenție informațiile și urmați instrucțiunile.

Dacă nu înțelegeți în totalitate aceste instrucțiuni, vă rugăm să vă adresați medicului dumneavoastră pentru a vi le explica încă o dată înainte de a lua micofenolat. Vezi, de asemenea, informațiile suplimentare de la pct. “Atenționări și precauții” și “Sarcina și alăptarea”.

Neoplasm Pacienţilor cărora li se administrează tratament imunosupresor cu asocieri de medicamente, incluzând micofenolat de mofetil, prezintă risc crescut de a dezvolta limfoame şi alte tumori maligne, în special la nivel cutanat (vezi pct. 4.8). Riscul de apariţie pare a fi legat mai degrabă de intensitatea şi durata imunosupresiei, decât de utilizarea unui anumit medicament. Ca recomandare generală, pentru minimalizarea riscului de apariţie a neoplasmului cutanat, expunerea la lumina solară şi radiaţiile ultraviolete (UV) trebuie limitată prin purtarea de îmbrăcăminte protectoare şi utilizarea unei creme cu factor de protecţie mare.

Infecții Pacienţii trataţi cu medicamente imunosupresoare, inclusiv micofenolat de mofetil, au un risc crescut de infecţii cu germeni oportunişti (bacteriene, fungice, virale sau protozoare), infecţii care pot fi letale sau care pot evolua către sepsis (vezi pct. 4.8). Aceste infecții includ reactivarea virală latentă, precum hepatita B sau reactivarea hepatitei C și infecții determinate de poliomavirus (neuropatie asociată cu virusul BK, JC asociind leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP)). Au fost raportate cazuri de hepatită ca urmare a reactivării hepatitei B sau hepatitei C în cazul pacienților cu antecedente, tratați cu imunosupresoare. Aceste infecţii sunt deseori aflate în relaţie cu o evoluţie letală şi medicul trebuie să diferenţieze pacienţii imunodeprimaţi care prezintă deterioararea funcţiei renale sau simptome neurologice. Acidul micofenolic are un efect citostatic asupra limfocitelor B și T, prin urmare poate apărea o severitate crescută a COVID-19 și trebuie luate în considerare măsuri clinice adecvate.

La pacienții cărora li s-a administrat micofenolat de mofetil concomitent cu alte imunosupresoare s-au raportat cazuri de hipogamaglobulinemie în asociere cu infecții recurente. În unele dintre aceste cazuri, înlocuirea tratamentului cu micofenolat de mofetil cu un imunosupresor alternativ a determinat normalizarea nivelului seric de imunoglobulină G (IgG). La pacienții care utilizează micofenolat de mofetil și care manifestă infecții recurente trebuie să li se măsoare nivelurile serice ale imunoglobulinelor. În caz de hipogamaglobulinemie susținută, dovedită clinic, trebuie inițiată acțiunea

adecvată clinic, luând în considerare efectele citostatice puternice ale acidului micofenolic asupra limfocitelor T și B.

Au fost publicate rapoarte de bronșiectazii la adulții și copiii care au primit micofenolat de mofetil în asociere cu alte imunosupresoare. În unele dintre aceste cazuri, înlocuirea tratamentului cu micofenolat de mofetil cu un alt imunosupresor a determinat îmbunătățirea simptomelor respiratorii. Riscul de bronșiectazii poate fi corelat cu hipogamaglobulinemia sau cu un efect direct asupra plămânului. De asemenea, au existat raportări izolate de boală pulmonară interstițială și fibroză pulmonară, unele dintre ele fiind letale (vezi pct. 4.8). Se recomandă ca pacienții care manifestă simptome pulmonare persistente, precum tuse și dispnee, să fie investigați.

Sistemul hematologic și imunitar Pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil trebuie să fie monitorizaţi pentru a decela apariţia neutropeniei, care poate fi determinată de administrarea micofenolatului, de medicamentele administrate concomitent, de infecţii virale sau de oricare asociere a acestor cauze. La pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil, hemoleucograma trebuie efectuată săptămânal în prima lună, de două ori pe lună în a doua şi a treia lună de tratament şi, ulterior, lunar până la sfârşitul primului an de tratament. Dacă apare neutropenia (numărul absolut de neutrofile < 1,3 x 103/μl), poate fi adecvată întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului cu micofenolat de mofetil.

S-au raportat cazuri de aplazie pură a seriei eritrocitare (APSE) la pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil în asociere cu alte imunosupresoare. Mecanismul APSE indusă de micofenolat de mofetil este necunoscut. APSE se rezolvă prin reducerea dozei sau întreruperea tratamentului cu micofenolat de mofetil. La primitorii de transplant, modificările tratamentului cu micofenolat de mofetil trebuie realizate sub supraveghere strictă pentru a minimiza riscul rejetului de grefă (vezi pct. 4.8).

Pacienții care primesc micofenolat de mofetil trebuie instruiți să raporteze imediat orice semn de infecție, echimoze neașteptate, sângerări sau orice altă manifestare a insuficienței măduvei osoase.

Pacienţii trebuie atenţionaţi cu privire la faptul că, în timpul tratamentului cu micofenolat de mofetil, vaccinările pot fi mai puţin eficace şi că trebuie evitată utilizarea vaccinurilor vii atenuate (vezi pct. 4.5). Vaccinarea împotriva gripei poate fi utilă. Medicii trebuie să respecte ghidurile naţionale de vaccinare împotriva gripei.

Tulburări gastro-intestinale Micofenolatul de mofetil a fost asociat cu o incidenţă crescută a evenimentelor adverse la nivelul aparatului digestiv, incluzând cazuri mai puţin frecvente de ulceraţii, hemoragie şi perforaţie la nivelul tractului gastro-intestinal, micofenolatul de mofetil trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni active grave ale tractului digestiv.

Micofenolatul de mofetil este un inhibitor al IMFDH (inozin monofosfat dehidrogenază). Plecând de la bazele teoretice, trebuie evitată administrarea acestuia la pacienţii cu deficit ereditar rar de hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferază (HGFRT), cum sunt cei cu sindrom Lesch-Nyhan şi cei cu sindrom Kelley-Seegmiller.

Interacțiuni Se recomandă prudenţă atunci când se schimbă terapia asociată, de la scheme de tratament care conţin imunosupresoare, care interferează cu circuitul enterohepatic al AMF, de exemplu ciclosporină, la altele care nu au acest efect, de exemplu tacrolimus, sirolimus, belatacept sau invers, întrucât aceasta poate determina modificări ale expunerii la AMF. Medicamentele care interferează cu ciclul enterohepatic al AMF (de exemplu colestiramină, antibiotice), trebuie utilizate cu prudenţă, din cauza potenţialului acestora de a reduce nivelurile plasmatice şi eficacitatea micofenolatului de mofetil (vezi şi pct. 4.5). Monitorizarea terapeutică a AMF poate fi adecvată atunci la schimbarea terapiei (de exemplu de la ciclosporină la tacrolimus sau invers) sau pentru a asigura imunosupresia adecvată la pacienții cu risc imunologic ridicat (de exemplu, riscul de respingere, tratamentul cu antibiotice, adăugarea sau eliminarea unui medicament care prezintă interacțiuni).

Se recomandă ca micofenolatul de mofetil să nu fie administrat concomitent cu azatioprina, deoarece nu a fost studiată administrarea concomitentă a acestor medicamente.

Nu s-a stabilit raportul risc/beneficiu în ceea ce priveşte administrarea micofenolatului de mofetil în asociere cu sirolimus (vezi şi pct. 4.5).

Grupe speciale de pacienți Pacienții vârstnici pot prezenta un risc crescut de apariție a reacțiilor adverse, precum anumite infecții (inclusiv boală invazivă tisulară determinată de virusul citomegalic) și, posibil, hemoragii gastro-intestinale și edem pulmonar, comparativ cu persoanele mai tinere (vezi pct. 4.8).

Efecte teratogene Micofenolatul este un teratogen uman puternic. Ca urmare a expunerii la micofenolatul de mofetil în timpul sarcinii s-au raportat avortul spontan (rata de 45-49%) și malformațiile congenitale (rata estimată de 23-27%). De aceea, micofenolatul de mofetil este contraindicat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care nu există un tratament alternativ adecvat pentru prevenirea rejetului de transplant. Femeile cu potențial fertil trebuie informate cu privire la riscuri și să urmeze recomandările enumerate la pct. 4.6 (de exemplu metode contraceptive, teste de sarcină) înainte, în timpul și după tratamentul cu micofenolat de mofetil. Medicii trebuie să se asigure că femeile care utilizează micofenolat înțeleg riscul de vătămare a copilului, necesitatea pentru contracepția eficace și necesitatea de a consulta imediat medicul dacă există probabilitatea unei sarcini.

Contracepția (vezi pct. 4.6) Datorită datelor clinice care au arătat un risc crescut de avort și malformații congenitale atunci când micofenolatul de mofetil este utilizat în timpul sarcinii, în timpul tratamentului trebuie evitată sarcina cu orice metode posibile. Prin urmare, femeile cu potențial fertil trebuie să utilizeze cel puțin o metodă fiabilă de contracepție (vezi pct. 4.3) înainte de inițierea tratamentului cu micofenolat de mofetil, în timpul tratamentului și timp de 6 săptămâni după întreruperea tratamentului; cu excepția cazului în care metoda de contracepție aleasă este abstinența. Se recomandă utilizarea suplimentară a două forme de contracepție complementare pentru a minimiza posibilitatea unui eșec a măsurii contraceptive și sarcina neintenționată.

Pentru recomandări cu privire la contracepția pentru bărbați, vezi pct. 4.6.

Materiale educaționale Pentru a ajuta pacienții să evite expunerea fătului la micofenolat și pentru a furniza informații suplimentare importante privind siguranța, Deținătorul Autorizației de punere pe piață va oferi materiale educaționale profesioniștilor din domeniul sănătății. Materialele educaționale vor consolida atenționările cu privire la efectul teratogen al micofenolatului, vor oferi consiliere pentru contracepție înainte de inițierea tratamentului și îndrumare asupra necesității de a efectua teste de sarcină. Medicul trebuie să ofere informații complete cu privire la riscul teratogen și măsurile de prevenire a sarcinii femeilor aflate la vârsta fertilă și, după caz, pacienților de sex masculin.

Precauții suplimentare Pacienții nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului și cel puțin 6 săptămâni după întreruperea tratamentului. Bărbații nu trebuie să doneze spermă în timpul tratamentului sau 90 zile după întreruperea tratamentului.

Micofenolat mofetil Sandoz conține sodiu Acest medicament conține mai puțin de 1 mml sodiu (23 mg) per doză, adică “nu conține sodiu”.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau aţi putea lua orice alte medicamente, inclusiv medicamentele eliberate fără prescripție medicală. Acestea includ medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, incluzând medicamentele din plante. Aceasta deoarece Micofenolat mofetil Sandoz poate afecta modul în care acţionează unele medicamente. De asemenea, unele medicamente pot afecta modul în care acţionează Micofenolat mofetil Sandoz. În special, spuneţi-i medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente înainte de a începe tratamentul cu Micofenolat mofetil Sandoz:

  • azatioprină sau alte medicamente care suprimă sistemul dumneavoastră imunitar – administrate după o operaţie de transplant
  • colestiramină – utilizată pentru tratamentul colesterolului mare
  • rifampicină – un antibiotic utilizat pentru prevenirea şi tratamentul infecţiilor cum este tuberculoza (TBC)
  • antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni – utilizate pentru probleme cu acidul din stomacul dumneavoastră cum este indigestia
  • agenţi de legare a fosfatului – utilizaţi de persoanele care suferă de insuficienţă renală cronică pentru a reduce cantitatea de fosfat care se absoarbe în sânge.
  • antibiotice – utilizate pentru tratamentul infecțiilor
  • isavuconazol – utilizat pentru tratamentul infecțiilor fungice
  • telmisartan – utilizat pentru tratarea tensiunii arteriale mari

Vaccinuri Dacă aveţi nevoie să vi se administreze un vaccin (un vaccin viu) în timp ce utilizaţi Micofenolat mofetil Sandoz discutaţi înainte cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul. Medicul dumneavoastră va trebui să vă sfătuiască referitor la ce vaccinuri vă pot fi administrate.

Nu trebuie să donați sânge în timpul tratamentului cu Micofenolat mofetil Sandoz și timp de cel puțin 6 săptămâni de la întreruperea tratamentului. Bărbații nu trebuie să doneze spermă în timpul tratamentului cu Micofenolat mofetil Sandoz și timp de cel puțin 90 zile de la întreruperea tratamentului

Micofenolat mofetil Sandoz cu alimente şi băuturi Alimentele şi băuturile nu au niciun efect asupra tratamentului dumneavoastră cu Micofenolat mofetil Sandoz.

Aciclovir Atunci când micofenolatul de mofetil a fost administrat în asociere cu aciclovir s-au observat concentraţii plasmatice mai mari ale aciclovirului, comparativ cu cele observate în cazul administrării aciclovirului în monoterapie. Modificările farmacocineticii AMFG (glucuronoconjugatul fenolic al AMF, creşterea AMFG cu 8%) au fost minime şi nu sunt considerate semnificative din punct de vedere clinic. Deoarece concentraţiile plasmatice ale AMFG, precum şi cele ale aciclovirului sunt crescute în caz de insuficienţă renală, există posibilitatea ca micofenolatul de mofetil şi aciclovirul sau promedicamentele acestuia, de exemplu valaciclovirul, să intre în competiţie pentru secreţia tubulară şi, ca urmare, să apară creşteri suplimentare ale concentraţiilor plasmatice ale ambelor medicamente.

Antiacide şi inhibitori ai pompei de protoni (IPP) Atunci când au fost administrate, concomitent cu micofenolat de mofetil, antiacide cum sunt hidroxizii de magneziu şi aluminiu şi IPP, inclusiv lansoprazol şi pantoprazol, s-a observat scăderea expunerii la acid micofenolic (AMF). Nu au fost observate diferenţe semnificative la compararea ratelor de rejet de transplant sau ratelor de pierdere a grefei la pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil, cărora li se administrează IPP, faţă de pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil, cărora nu li se administrează IPP. Aceste date permit extrapolarea acestui rezultat pentru toate antiacidele, deoarece atunci când micofenolatul de mofetil a fost administrat concomitent cu hidroxizi de magneziu şi aluminiu, scăderea expunerii a fost considerabil mai mică decât atunci când micofenolatul de mofetil a fost administrat concomitent cu IPP.

Medicamente a căror metabolizare interferă cu circuitul enterohepatic (de exemplu colestiramină, ciclosporină A, antibiotice) Medicamentele a căror metabolizare interferă cu circuitul enterohepatic trebuie administrate cu precauţie, datorită posibilităţii acestora de a scădea eficacitatea micofenolatului de mofetil.

Colestiramină După administrarea unei doze unice de 1,5 g micofenolat de mofetil la voluntarii sănătoşi, trataţi în prealabil cu 4 g colestiramină de trei ori pe zi, timp de 4 zile, s-a observat scăderea cu 40% a ASC a AMF (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2). Administrarea concomitentă trebuie efectuată cu precauţie, datorită posibilităţii de scădere a eficacităţii micofenolatului de mofetil.

Ciclosporină A Farmacocinetica ciclosporinei A (CsA) nu a fost influenţată de micofenolatul de mofetil. În contrast, dacă tratamentul concomitent cu ciclosporină este întrerupt, se anticipează creşterea cu aproximativ 30% a ASC a AMF. CsA interferează cu circuitul enterohepatic al AMF, ducând la scăderea cu 30- 50% a expunerii la AMF la pacienţii cu transplant renal trataţi cu micofenolat de mofetil şi CsA, comparativ cu pacienţii cărora li se administrează sirolimus sau belatacept şi doze similare de micofenolat de mofetil (vezi şi pct. 4.4). Invers, trebuie anticipate modificări ale expunerii la AMF atunci când se decide schimbarea terapiei cu CsA cu unul dintre imunosupresoarele care nu interferează cu circuitul enterohepatic al AMF.

Antibioticele care elimină bacteriile producătoare de glucuronidază β în intestin (de exemplu, clasele de antibiotice aminoglicozide, cefalosporine, fluorochinolone și peniciline) pot interfera cu recirculația enterohepatică AMFG/AMF, ceea ce duce la o reducere a expunerii sistemice AMF. Sunt disponibile informații privind următoarele antibiotice:

Ciprofloxacină şi amoxicilină plus acid clavulanic Reducerea concentraţiei pre-dozei de AMF cu aproximativ 50% s-a raportat la pacienţii la care s-a efectuat transplant renal, în zilele imediat următoare administrării de ciprofloxacină sau amoxicilină plus acid clavulanic. Acest efect are tendinţa de a se diminua şi de a înceta la câteva zile de la întreruperea tratamentului cu antibiotic. Modificarea concentraţiei pre-doză nu reflectă cu acurateţe modificările expunerii globale la AMF. Prin urmare, modificarea dozei de micofenolat de mofetil nu este în mod normal necesară în absenţa dovezilor clinice ale disfuncţiei grefei. Oricum, trebuie realizată monitorizare clinică atentă pe parcursul asocierii şi o perioadă scurtă după încetarea tratamentului cu antibiotic.

Norfloxacină şi metronidazol La voluntarii sănătoşi, nu s-au observat interacţiuni semnificative atunci când micofenolatul de mofetil a fost administrat concomitent cu norfloxacină, respectiv cu metronidazol. Totuşi, asocierea

norfloxacină şi metronidazol scade expunerea la AMF cu aproximativ 30%, după administrarea unei doze unice de micofenolat de mofetil.

Trimetoprim/sulfametoxazol Nu s-au observat efecte asupra biodisponibilităţii AMF.

Medicamentele care afectează glucuronidarea (de exemplu, isavuconazol, telmisartan) Administrarea concomitentă de medicamente care afectează glucuronidarea AMF poate modifica expunerea la AMF. Prin urmare, se recomandă precauție atunci când se administrează aceste medicamente concomitent cu micofenolat de mofetil.

Isavuconazol La administrarea concomitentă de isavuconazol a fost observată o creștere a ASC0-∞ cu 35% la AMF.

Telmisartan Administrarea concomitentă de telmisartan şi micofenolat de mofetil a determinat o reducere de aproximativ 30% a concentraţiilor AMF. Telmisartan modifică eliminarea AMF prin amplificarea expresiei PPAR gama (receptorul gama activat al proliferării peroxizomale), care la rândul său duce la creşterea expresiei şi activităţii UGT1A9. Comparând ratele rejetului de transplant, ratele de pierdere a grefei sau profilul reacţiilor adverse la pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil cu şi fără medicaţie concomitentă cu telmisartan, nu s-au observat consecinţe clinice ale interacţiunilor medicamentoase farmacocinetice.

Ganciclovir Pe baza rezultatelor unui studiu cu administrare de doză unică, în cadrul căruia s-au utilizat dozele orale recomandate de micofenolat de mofetil şi dozele intravenoase recomandate de ganciclovir, cunoscând efectele insuficienţei renale asupra profilului farmacocinetic al micofenolatului de mofetil (vezi pct. 4.2) şi al ganciclovirului, se poate anticipa că administrarea concomitentă a acestor medicamente (care intră în competiţie pentru mecanismele de secreţie tubulară renală) determină creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale AMFG şi ale ganciclovirului. Nu se anticipează modificări importante ale farmacocineticii AMF şi nu este necesară ajustarea dozelor de micofenolat de mofetil. La pacienţii cu insuficienţă renală cărora li se administrează concomitent micofenolat de mofetil şi ganciclovir sau promedicamentele acestuia, de exemplu valganciclovir, trebuie respectate dozele recomandate de ganciclovir, iar pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.

Contraceptive orale Farmacocinetica şi farmacodinamia contraceptivelor orale nu au fost influenţate de administrarea concomitentă a micofenolatului de mofetil (vezi şi pct. 5.2).

Rifampicină La pacienţii care nu utilizează concomitent ciclosporină, administrarea concomitentă de micofenolat de mofetil şi rifampicină determină scăderea expunerii la AMF (ASC0-12h) cu 18% până la 70%. În cazul în care se administrează concomitent rifampicină, se recomandă monitorizarea expunerii la AMF şi ajustarea corespunzătoare a dozelor de micofenolat de mofetil pentru menţinerea eficacităţii clinice.

Sevelamer S-au observat scăderi ale Cmax şi ASC0-12h ale AMF cu 30% şi, respectiv 25% atunci când micofenolatul de mofetil a fost administrat concomitent cu sevelamer, fără nicio consecinţă clinică (adică rejetul grefei). Totuşi, este recomandat să se administreze micofenolatul de mofetil cu cel puţin o oră înainte de sau la trei ore după utilizarea sevelamerului, pentru a minimiza impactul asupra absorbţiei AMF. Nu există date privind administrarea micofenolatului de mofetil concomitent cu chelatori de fosfaţi, alţii decât sevelamerul.

Tacrolimus La pacienţii cu transplant hepatic la care a fost iniţiat tratamentul cu micofenolat de mofetil şi tacrolimus, ASC şi Cmax ale AMF, metabolitul activ al micofenolatului de mofetil, nu au fost semnificativ influenţate de administrarea concomitentă de tacrolimus. Contrar s-a observat creşterea cu aproximativ 20% a ASC pentru tacrolimus, atunci când au fost administrate doze repetate de micofenolat de mofetil (1,5 g de două ori pe zi) la pacienţii trataţi cu tacrolimus. Cu toate acestea, la pacienţii cu transplant renal, concentraţiile plasmatice de tacrolimus nu par să fie influenţate de administrarea micofenolatului de mofetil (vezi şi pct. 4.4).

Vaccinuri vii Vaccinurile vii nu trebuie administrate pacienţilor cu răspuns imunitar deficitar. Răspunsul imun la administrarea altor vaccinuri poate fi diminuat (vezi şi pct. 4.4).

Copii și adolescenți Studiile privind interacțiunile au fost efectuate numai la adulți.

Interacțiuni potențiale La maimuţe, administrarea concomitentă de probenecid şi micofenolat de mofetil a determinat creşterea de 3 ori ASC a AMFG. Astfel, alte medicamente cunoscute că sunt eliminate prin secreţie tubulară renală pot intra în competiţie cu AMFG şi, ca urmare, pot determina creşterea concentraţiei plasmatice a AMFG sau a altor medicamente care se elimină prin secreţie tubulară.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Contracepția la femeile care utilizează Micofenolat mofetil Sandoz Dacă sunteți o femeie care poate rămâne gravidă trebuie să utilizați o metodă contraceptivă eficientă dacă luați Micofenolat mofetil Sandoz. Această perioadă care necesită măsuri de precauție include:

  • Înainte de a începe să luaţi Micofenolat mofetil Sandoz
  • Pe parcursul întregului tratament cu Micofenolat mofetil Sandoz
  • Timp de 6 săptămâni după ce aţi întrerupt tratamentul cu Micofenolat mofetil Sandoz

Discutaţi cu medicul dumneavoastră despre cele mai potrivite metode contraceptive pentru dumneavoastră. Trebuie luat în considerare statusul individual. Pentru a reduce riscul unei sarcini nedorite este de preferat să folosiți două metode contraceptive. Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră dacă credeți că metoda contraceptivă nu a fost eficientă sau dacă ați uitat să luați comprimatul contraceptiv.

Nu puteți rămâne gravidă dacă oricare dintre următoarele este valabilă în cazul dumneavoastră:

  • Sunteţi în perioada de post-menopauză, adică aveţi aproximativ 50 ani şi ultima menstruaţie a fost cu mai mult de 1 an în urmă (dacă menstruaţiile dumneavoastră s-au oprit pentru că urmaţi tratament pentru cancer, mai există o şansă să rămâneţi gravidă)
  • Trompele dumneavoastră şi ambele ovare au fost îndepărtate (salpingo-ovarectomie bilaterală)
  • Uterul dumneavoastră a fost îndepărtat chirurgical (histerectomie)
  • Ovarele dumneavoastră nu mai funcționează (insuficienţă prematură a ovarelor, confirmată de un medic specialist ginecolog)
  • V-ați născut cu una dintre următoarele afecţiuni rare care fac imposibilă prezenţa unei sarcini – genotip XY, sindrom Turner sau agenezie uterină
  • Sunteţi copil sau adolescentă, și nu ați avut nicio menstruaţie

Contracepția la bărbații care utilizează Micofenolat mofetil Sandoz Datele clinice disponibile nu au indicat un risc crescut de malformații sau avort în urma expunerii tatălui la micofenolat de mofetil. Cu toate acestea, un risc nu poate fi exclus. Ca măsură de precauție dumneavoastră sau partenera dumneavoastră trebuie să utilizați o măsură fiabilă de precauție în timpul tratamentului și încă cel puțin 90 de zile de la întreruperea tratamentului cu Micofenolat mofetil Sandoz. Dacă doriți să aveți un copil, discutați cu medicul dumneavoastră despre riscurile posibile și terapiile alternative.

Sarcina și alăptarea Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că sunteți gravidă sau plănuiți să aveți un copil, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Medicul dumneavoastră vă va explica riscurile în cazul unei sarcini și tratamentele alternative pe care le puteți urma pentru a preveni rejetul de transplant, dacă:

  • Doriți să rămâneți gravidă.
  • Omiteți sau credeți că ați omis o perioadă menstruală, aveți sângerări menstruale neobișnuite sau credeți că sunteți gravidă.
  • Întrețineți relații sexuale fără să utilizați o metodă contraceptivă eficientă. Dacă rămâneți gravidă în timpul tratamentului cu micofenolat trebuie să-l informați imediat pe medicul dumneavoastră. Cu toate acestea, continuați să luați Micofenolat mofetil Sandoz până vă întâlniți cu medicul.

Sarcina Micofenolatul determină o frecvență foarte mare de avort spontan (50%) și malformații congenitale severe (23-27%) la copilul nenăscut. Malformațiile congenitale raportate includ anomalii ale urechilor, ochilor, feței (buza cleft/despicătura valului palatin), de dezvoltare a degetelor, ale inimii, esofagului (tubul care unește gâtul cu stomacul), ale rinichilor și sistemului nervos (de exemplu spina bifida (oasele coloanei vertebrale nu sunt dezvoltate corespunzător)). Copilul dumneavoastră poate prezenta una sau mai multe afecțiuni.

Dacă sunteți o femeie cu potențial fertil trebuie trebuie să efectuați un test de sarcină cu rezultat negativ înainte de inițierea tratamentului și să urmați recomandările contraceptive oferite de către medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă poate solicita efectuarea mai multor teste de sarcină înainte de începerea tratamentului.

Alăptarea Nu luați Micofenolat mofetil Sandoz dacă alăptați. Vi se recomandă astfel deoarece mici cantități din medicament se pot transmite prin laptele matern.

Femei cu potențial fertil Sarcina trebuie evitată în timpul tratamentului cu micofenolat. Prin urmare, femeile cu potențial fertil trebuie să utilizeze cel puțin o metodă fiabilă de contracepție (vezi pct. 4.3) înainte de inițierea tratamentului cu Micofenolat mofetil Sandoz, în timpul tratamentului și timp de 6 săptămâni după întreruperea tratamentului; cu excepția cazului în care metoda de contracepție aleasă este abstinența. Se recomandă utilizarea suplimentară a două forme de contracepție complementare.

Sarcina Micofenolatul de mofetil este contraindicat în timupl sarcinii, exceptând cazurile în care nu există un tratament alternativ adecvat pentru prevenția rejetului de transplant. Tratamentul trebuie inițiat numai după excluderea sarcinii printr-un test de sarcină negativ pentru a elimina utilizarea neintenționată în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Femeile cu potențial reproductiv trebuie informate cu privire la riscul crescut de avort și malformații congenitale la începutul tratamentului și trebuie sfătuite să prevină sau să nu planifice o sarcină.

Înainte de începerea tratamentului cu micofenolat de mofetil, femeile cu potențial fertil trebuie să facă două teste de sarcină, de urină sau de sânge, cu o sensibilitate de cel puțin 25 mUI/ml care să iasă negative pentru a exclude expunerea neintenționată a embrionului la micofenolat. Se recomandă ca al doilea test să se efectueze după 8-10 zile de la primul test. Pentru transplantul efectuat în urma unui deces, dacă nu este posibil să se efectueze două teste la un interval de 8-10 zile înainte de inițierea tratamentului (datorită momentului disponibilității organelor de transplant), trebuie efectuat un test de sarcină imediat înainte de începerea tratamentului și alt test după 8-10 zile de la primul test. Testele de sarcină trebuie repetate conform recomandării clinice (de exemplu după orice eroare în măsura de contracepție). Rezultatele testelor de sarcină trebuie discutate cu pacienta. În cazul apariției unei sarcini, pacientele trebuie instruite să se adreseze medicului.

Micofenolatul este un teratogen uman puternic, cu un risc crescut de avort spontan și malformații congenitale în caz de expunere în timpul sarcinii;

  • Avorturile spontane au fost raportate la 45-49% dintre femeile gravide expuse la micofenolatul de mofetil, comparativ cu o rată raportată cuprinsă între 12 și 33 % la pacienții cu transplant de organe solide tratați cu imunosupresoare, altele decât micofenolatul de mofetil.
  • Conform rapoartelor din literatura de specialitate, malformațiile au apărut la 23-27% din nașteri la femeile expuse la micofenolat de mofetil în timpul sarcinii (comparativ cu 2-3% din nașteri în cazul populației totale și aproximativ 4-5% din nașteri la pacienții cu transplant de organe solide tratați cu imunosupresoare, altele decât micofenolatul de mofetil).

Malformațiile congenitale, inclusiv malformațiile multiple, au fost observate după punerea pe piață la copiii pacienților expuși la micofenolat de mofetil în timpul sarcinii, în asociere cu alte imunosupresoare. Cele mai frecvente malformații raportate au fost următoarele:

  • Anomalii la nivelul urechii (de exemplu anomalii de formare sau absența urechii externe), atrezia de canal auditiv extern (urechea medie).
  • Malformații faciale, precum buza cleft, palatoschizis, micrognație și hipertelorism orbital.
  • Anomalii ale ochilor (de exemplu colobom).
  • Boală cardiacă congenitală, precum defect septal atrial și ventricular.
  • Malformații ale degetelor (de exemplu polidactilie, sindactilie).
  • Malformații traheo-esofagiene (de exemplu atrezie esofagiană).
  • Malformații ale sistemului nervos, precum spina bifida.
  • Anomalii renale.

În plus, au fost raportate cazuri izolate ale următoarelor malformații:

  • Microftalmie,
  • Chist de plex coroid congenital,
  • Agenezie de sept pellucid,
  • Agenezia nervilor olfactivi.

Studiile la animal au arătat toxicitate asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3).

Alăptarea Datele limitate demonstrează că, acidul micofenolic se excretă în laptele uman. Din cauza potenţialului de apariţie la sugarii alimentaţi natural a reacţiilor adverse grave determinate de acidul micofenolic, administrarea Micofenolat mofetil Sandoz este contraindicată la mamele care alăptează (vezi pct. 4.3).

Bărbați Datele clinice limitate nu au indicat un risc crescut de malformații sau avort în urma expunerii tatălui la micofenolat de mofetil. AMF are un efect teratogen puternic. Nu se cunoaște dacă AMF este prezent în materialul seminal. Informațiile extrase din studiile la animal au arătat că, cantitatea maximă de AMF care ar fi putut fi transfertată la femei este foarte mică și este puțin probabil să aibă efect. Micofenolatul s-a dovedit a fi genotoxic în studiile la animal la concentrații care depășesc expunerile terapeutice doar cu intervale înguste la om, astfel încât riscul de efecte genotoxice asupra spermatozoizilor nu poate fi complet exclus. Prin urmare, sunt recomandate următoarele măsuri de precauție: pacienților bărbați activi din punct de vedere sexual sau partenerelor acestora li se recomandă să utilizeze măsuri contraceptive fiabile în timpul tratamentului și încă cel puțin 90 de zile de la întreruperea tratamentului cu micofenolat de mofetil. Pacienții bărbați cu potențial fertil trebuie informați despre sau să dicute cu un profesionist din domeniul sănătății riscurile potențiale dacă doresc să procreeze.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Discutaţi imediat cu un medic dacă observaţi oricare dintre următoarele reacţii adverse grave – este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urgenţă:

  • aveţi un semn de infecţie cum este febra sau durerea în gât
  • vă apar orice vânătăi sau sângerări neaşteptate
  • aveţi o erupţie trecătoare pe piele, umflare a feţei, buzelor, limbii sau gâtului, cu dificultate în respiraţie – este posibil să aveţi o reacţie alergică gravă la medicament (cum sunt anafilaxia, angioedemul).

Probleme obişnuite Unele dintre problemele mai obişnuite sunt diareea, numărul redus de celule albe sau celule roşii în sânge, infecţiile şi vărsăturile. Medicul dumneavoastră vă va face în mod regulat analize ale sângelui pentru a verifica orice modificări ale:

  • numărului de celule sanguine sau semne de infecție

Copiii pot fi mai predispuşi decât adulţii la apariţia unor reacţii adverse. Acestea includ diareea, infecţiile, numărul redus de celule albe şi celule roşii în sânge.

Lupta împotriva infecţiilor Micofenolat mofetil Sandoz reduce apărarea organismului dumneavoastră. Aceasta se întâmplă pentru a-l împiedica să respingă transplantul dumneavoastră. Ca rezultat, organismul dumneavoastră nu va mai putea lupta împotriva infecţiilor atât de bine ca de obicei. Aceasta înseamnă că puteţi face mai multe infecţii decât în mod obişnuit. Acestea includ infecţii cerebrale, ale pielii, gurii, stomacului şi intestinelor, plămânilor şi sistemului urinar.

Cancer limfatic şi al pielii Aşa cum se poate întâmpla la pacienţii care iau acest tip de medicamente (imunosupresoare), un număr foarte mic de pacienţi care iau Micofenolat mofetil Sandoz au făcut cancer limfatic şi al pielii.

Reacţii adverse generale Puteţi prezenta reacţii adverse generale care afectează corpul dumneavoastră ca întreg. Acestea includ reacţii alergice grave (cum ar fi anafilaxie, angioedem), febră, vă simţiţi foarte obosit, tulburări ale somnului, dureri (cum ar fi cea de stomac, toracică, articulară sau musculară), durere de cap, simptome ale gripei şi umflături.

Alte reacţii adverse pot să includă: Probleme ale pielii, cum ar fi:

  • acnee, herpes, varicela-zoster, îngroşarea pielii, căderea părului, erupţie cutanată, senzaţie de mâncărime. Probleme ale aparatului urinar, cum ar fi:
  • sânge în urină

Probleme ale sistemului digestiv şi la nivelul gurii, cum ar fi:

  • umflarea gingiilor şi ulcere la nivelul gurii
  • inflamaţie a pancreasului, colonului sau stomacului
  • tulburări gastro-intestinale inclusiv sângerare,
  • tulburări hepatice,
  • diaree, constipaţie, greaţă (senzație de rău), indigestie, pierdere a poftei de mâncare, balonare.

Probleme ale sistemului nervos, cum ar fi:

  • stare de ameţeală, somnolenţă sau amorţeală
  • tremurături, spasme musculare, convulsii
  • stare de agitaţie sau depresie, modificări ale dispoziţiei sau ale gândirii.

Probleme ale inimii şi ale vaselor de sânge, cum ar fi:

  • modificare a tensiunii arteriale, bătăi rapide ale inimii, lărgire a vaselor de sânge.

Probleme ale plămânilor, cum ar fi:

  • pneumonie, bronşită
  • scurtarea respiraţiei, tuse, care poate fi determinată de bronşiectazie (o afecţiune în care căile respiratorii de la nivelul plămânului sunt dilatate anormal) sau de fibroza pulmonară (cicatrizare a plămânilor). Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă prezentaţi tuse persistentă sau aveţi senzaţia de lipsă de aer.
  • lichid în plămâni sau în piept
  • afecţiuni ale sinusurilor.

Alte probleme, cum ar fi:

  • pierdere în greutate, gută, glicemie crescută, sângerare, vânătăi.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Rezumatul profilului de siguranță Unui total estimat de 1557 de pacienți li s-a administrat micofenolat de mofetil pe parcursul a cinci studii clinice de prevenire a rejetului acut de organ. Dintre aceștia, 991 au fost incluși în cele trei studii privind transplantul renal, 277 au fost incluși într-un studiu privind transplantul hepatic, iar 289 au fost incluși într-un studiu privind transplantul cardiac. În studiile privind transplantul hepatic și transplantul cardiac și în două dintre studiile privind transplantul renal referința utilizată a fost azatioprina, în timp ce al treilea studiu privind transplantul renal a fost controlat cu placebo. Pacienții din toate brațele de studiu au primit, de asemenea, ciclosporină și corticosteroizi. Tipurile de reacții adverse raportate după punerea pe piață a micofenolatului de mofetil sunt similare cu cele observate în studiile controlate de transplant renal, cardiac și hepatic. Diareea, leucopenia, sepsisul și vărsăturile au fost printre cele mai frecvente și/sau grave reacții adverse asociate cu administrarea de micofenolat mofetil în asociere cu ciclosporină și corticosteroizi. Există, de asemenea, dovezi ale unei frecvențe mai mari a anumitor tipuri de infecții (vezi pct. 4.4).

Notă: 991 (2 g / 3 g micofenolat mofetil zilnic), 289 (3 g micofenolat mofetil zilnic) și 277 (2 g intravenos / 3 g micofenolat oral mofetil zilnic) pacienți au fost tratați în studiile de fază III privind prevenția rejetului de transplant renal, cardiac, respectiv, hepatic.

Descrierea reacțiilor adverse selectate Pacienții cărora li se administrează regimuri imunosupresoare care implică combinații de medicamente, inclusiv micofenolat de mofetil, prezintă un risc crescut de apariție a limfoamelor și a altor afecțiuni maligne, în special la nivelul pielii (vezi pct. 4.4). Datele de siguranță pe trei ani la pacienții cu transplant renal și cardiac nu au evidențiat nicio modificare neașteptată a incidenței malignității comparativ cu datele de 1 an. Pacienții cu transplant hepatic au fost urmăriți timp de cel puțin 1 an, dar mai puțin de 3 ani.

Infecții Toți pacienții tratați cu imunosupresoare prezintă un risc crescut de infecții bacteriene, virale și fungice (unele dintre acestea putând avea o evoluție letală), inclusiv cele cauzate de agenți oportuniști și reactivare a virusurilor latente. Riscul crește odată cu încărcarea imunosupresivă totală (vezi pct. 4.4). Cele mai grave infecții au fost sepsis, peritonită, meningită, endocardită, tuberculoză și infecții determinate de micobacterii atipice. Cele mai frecvente infecții cu germeni oportuniști la pacienții cărora li s-a administrat micofenolat de mofetil (2 g sau 3 g pe zi) în asociere cu alte imunosupresoare în studiile clinice controlate la pacienții cu transplant renal, cardiac și hepatic, urmăriți timp de cel puțin 1 an, au fost candida mucocutanată, viremie/sindrom cauzat de citomegalovirus și Herpes simplex.. Proporția pacienților cu viremie/sindrom cauzat de citomegalovirus a fost de 13,5%. La pacienţii trataţi cu medicamente imunosupresoare, inclusiv micofenolat de mofetil, au fost raportate cazuri de neuropatie asociată infecţiei cu virus BK, ca şi leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP) asociată infecţiei cu virus JC.

Tulburări hematologice şi limfatice Citopeniile, inclusiv leucopenia, anemia, trombocitopenia și pancitopenia, sunt riscuri cunoscute asociate administrării micofenolatului mofetil și pot duce sau pot contribui la apariția infecțiilor și hemoragiilor (vezi pct. 4.4). Au fost raportate agranulocitoză și neutropenie; de aceea, se recomandă monitorizarea periodică a pacienților trataţi cu micofenolat de mofetil (vezi pct. 4.4). Au fost raportate cazuri de anemie aplastică și insuficiență a măduvei osoase la pacienții tratați cu micofenolat de mofetil, unele dintre acestea având evoluție letală.

S-au raportat cazuri de aplazie pură a seriei eritrocitare (APSE) la pacienţii trataţi cu micofenolat mofetil (vezi pct.4.4).

La pacienţii trataţi cu micofenolat mofetil s-au raportat cazuri izolate de morfologie anormală a neutrofilelor, incluzând anomalia Pelger-Huet dobândită. Aceste modificări nu sunt asociate cu afectarea funcţiei neutrofilelor. Aceste modificări sunt sugestive pentru o imaturitate a neutrofilelor observată pe parcursul investigaţiilor hematologice, care poate fi greşit interpretată ca un semn de infecţie la pacienţii imunosupresaţi, precum aceia care primesc micofenolat mofetil.

Tulburări gastrointestinale Cele mai grave tulburări gastro-intestinale au fost ulcerațiile și hemoragiile, riscuri cunoscute asociate administrării micofenolatului mofetil. Ulcerele bucale, esofagiene, gastrice, duodenale și intestinale adesea complicate de hemoragie, precum și hematemeza, melena și formele hemoragice de gastrită și colită au fost raportate frecvent în timpul studiilor clinice pivot. Cu toate acestea, cele mai frecvente tulburări gastro-intestinale au fost diareea, greața și vărsăturile. Endoscopia pacienților cu diaree din cauza administrării de micofenolat de mofetil a evidențiat cazuri izolate de atrofie viloasă intestinală (vezi pct. 4.4).

Hipersensibilitate Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate, incluzând angioedem şi anafilaxie.

Sarcina, perioada puerperală și perinatală Au fost raportate cazuri de avorturi spontane la pacienții expuși la micofenolatul de mofetil, în principal în primul trimestru de sarcină, vezi pct. 4.6.

Afecţiuni congenitale Au fost observate malformații congenitale după punerea pe piață la copiii pacienților expuși la micofenolat de mofetil în asociere cu alte imunosupresoare, vezi pct. 4.6.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Au existat raportări izolate referitoare la afecţiuni interstiţiale pulmonare şi fibroză pulmonară la pacienţii trataţi cu micofenolat de mofetil în asociere cu alte imunosupresoare, unele dintre acestea având evoluţie letală. De asemenea, au existat raportări de bronșiectazii la copii și adulți.

Tulburări ale sistemului imunitar A fost raportată hipogamaglobulinemia la pacienții cărora li se administrează micofenolat de mofetil în asociere cu alte imunosupresoare.

Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Edemul, inclusiv edemul periferic, facial și scrotal, a fost raportat foarte frecvent în timpul studiilor pivot. Au fost de asemenea raportate foarte frecvent durerile musculo-scheletice, cum ar fi mialgia, și durerile de gât și spate.

În perioada ulterioară punerii pe piaţă, a fost descris sindromul inflamator acut asociat inhibitorilor sintezei de novo a purinei, ca o reacție proinflamatorie paradoxală, asociată cu micofenolat mofetil și acid micofenolic, caracterizat prin febră, artralgie, artrită, durere musculară și valori crescute ale markerilor inflamatori. Rapoartele de caz din literatură au arătat îmbunătățirea rapidă după întreruperea administrării medicamentului.

Grupe speciale de pacienți

Copii și adolescenți Tipul și frecvența reacțiilor adverse raportate într-un studiu clinic, care a inclus 92 de pacienți copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani cărora li s-a administrat 600 mg/m2 micofenolat mofetil pe cale orală de două ori pe zi, au fost în general similare cu cele observate la pacienții adulți cărora li s-a administrat 1 g micofenolat mofetil de două ori pe zi. Cu toate acestea, următoarele reacții adverse au fost mai frecvente la copii și adolescenți, în special la copiii cu vârsta sub 6 ani, comparativ cu adulții: diaree, sepsis, leucopenie, anemie și infecție.

Vârstnici Pacienții vârstnici (≥65 ani) pot prezenta, în general, un risc crescut de reacții adverse din cauza imunosupresiei. Pacienții vârstnici cărora li se administrează micofenolat de mofetil ca parte a unui tratament imunosupresor combinat pot prezenta un risc crescut pentru anumite tipuri de infecții (inclusiv boala invazivă a țesutului cauzată de citomegalovirus) și posibil hemoragie gastro-intestinală și edem pulmonar, comparativ cu persoanele mai tinere.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Micofenolat mofetil Sandoz

  • Substanţa activă este micofenolatul de mofetil. Fiecare comprimat filmat conţine micofenolat de mofetil 500 mg.
  • Celelalte componente sunt: Nucleu: Celuloză microcristalină, povidonă, talc, stearat de magneziu, croscarmeloză sodică. Film: Hipromeloză, hidroxipropilceluloză, dioxid de titan (E 171), macrogol 400, oxid negru de fer (E 172), oxid roşu de fer (E 172).

Cum arată Micofenolat mofetil Sandoz şi conţinutul ambalajului Comprimate filmate biconvexe, de culoarea lavandei, cu ambele suprafeţe plane.

Blistere din PVC-PE-PVdC/Al Mărimi de ambalaj: 50, 100, 120, 150, 180 şi 250 comprimate filmate.

Flacoane din PEÎD Mărimi de ambalaj: 50, 150 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Sandoz Pharmaceuticals S.R.L. Calea Floreasca, nr. 169A Clădirea A, etaj 1, sector 1, 014459 București, România

Fabricanţii Lek Pharmaceuticals d.d. Trimlini 2D, 9220 Lendava Slovenia

LEK S.A. Ul. Domaniewska 50 C, 02-672 Varşovia, Polonia

Salutas Pharma GmbH Otto-von-Guericke-Alle1,39179 Barleben Germania

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European și Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale:

Austria: Mycophenolat mofetil Sandoz 500 mg – Filmtabletten Belgia: Mycophenolat Mofetil Sandoz 500 mg filmomhulde tabletten Republica Cehă: MYCOPHENOLAT MOFETIL SANDOZ 500 mg Danemarca: Mycophenolatemofetil “Sandoz” Estonia: Mycophenolate Mofetil Sandoz 500 mg Finlanda: Mycophenolate mofetil Sandoz 500 mg kalvopäällysteinen tabletti Franţa: MYCOPHENOLATE MOFETIL SANDOZ 500 mg, comprimé pelliculé Ungaria: Mycophenolate mofetil Sandoz 500 mg filmtabletta Italia: MICOFENOLATO MOFETILE SANDOZ Islanda: Mycophenolate mofetil Sandoz 500 mg filmuhúðaðar töflur. Țările de Jos: Mycofenolaat mofetil Sandoz 500 mg, filmomhulde tabletten Polonia: Mycophenolate mofetil SANDOZ 500 mg tabletki powlekane Portugalia: MICOFENOLATO DE MOFETIL SANDOZ România: Micofenolat mofetil Sandoz 500 mg comprimate filmate Republica Slovacă: Mykofenolát mofetil Sandoz 500 mg filmom obalené tablety Spania: Micofenolato de mofetilo Sandoz 500 mg comprimidos recubiertos con película EFG Suedia: Mycophenolate mofetil Sandoz 500 mg filmdragerade tabletter. Regatul Unit (Irlanda de Nord): Mycophenolate mofetil Sandoz 500mg Film-coated Tablets

Acest prospect a fost revizuit în noiembrie 2023.

Fiecare comprimat filmat conţine micofenolat de mofetil 500 mg.

Excipient cu efect cunoscut: Fiecare comprimat filmat conține sodiu 0,083 mmol (1,90 mg).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Nucleu: Celuloză microcristalină Povidonă Talc Stearat de magneziu Croscarmeloză sodică

Film: Hipromeloză Hidroxipropilceluloză Dioxid de titan (E171) Macrogol 400 Oxid negru de fer (E172) Oxid roşu de fer (E172)

micofenolat de mofetil 500 mg · substanță activă
Nucleu: · excipient
Celuloză microcristalină · excipient
Povidonă · excipient
Talc · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Croscarmeloză sodică · excipient
Hipromeloză · excipient
Hidroxipropilceluloză · excipient
Dioxid de titan (E171) · excipient
Macrogol 400 · excipient
Oxid negru de fer (E172) · excipient
Oxid roşu de fer (E172) · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsați acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie, blister sau etichetă, după “EXP:”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

2 ani

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 150 compr. film. · 4404/2012/04
Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 180 compr. film. · 4404/2012/05
Cutie cu 1 flac. PEID x 50 compr. film. · 4404/2012/06
Cutie cu 1 flac. PEID x 150 compr. film. · 4404/2012/07
Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 250 compr. film. · 4404/2012/08
Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 50 compr. film. · 4404/2012/01
Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 100 compr. film. · 4404/2012/02
Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 120 compr. film. · 4404/2012/03

Documente oficiale