Acasă/ Medicamente/ Levofloxacin Noridem
J01MA12 · Chinolone antibacteriene fluorochinolone Prescripție restrictivă

Levofloxacin Noridem 5 mg/ml

Soluție perfuzabilă · DCI: Levofloxacinum

Denumirea medicamentului dumneavoastră este Levofloxacin.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Denumirea medicamentului dumneavoastră este Levofloxacin. Levofloxacin conține o substanță activă numită levofloxacină. Aceasta aparține unui grup de medicamente denumit antibiotice. Levofloxacina este un antibiotic din clasa „chinolonelor”. Acționează prin distrugerea bacteriilor care provoacă infecții în organismul dumneavoastră.

Levofloxacin poate fi utilizat pentru a trata infecții ale:

  • Plămânilor, la persoanele cu pneumonie.
  • Tractului urinar, inclusiv ale rinichilor sau ale vezicii urinare.
  • Prostatei, atunci când aveți o infecție de lungă durată.
  • Pielii și țesuturilor de sub piele, inclusiv ale mușchilor. Acestea sunt denumite uneori „țesuturi moi”.

În anumite situații speciale, Levofloxacin poate fi utilizat pentru a scădea probabilitatea de apariție a unei boli pulmonare denumite antrax sau de agravare a bolii, după ce ați fost expus la bacteria care provoacă antraxul.

Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă este indicat la adulți pentru tratamentul următoarelor infecții (vezi pct. 4.4 și 5.1):

  • Pielonefrită acută și infecții complicate la nivelul tractului urinar (vezi pct. 4.4).
  • Prostatită bacteriană cronică.
  • Antrax respirator: profilaxie post-expunere și tratament curativ (vezi pct. 4.4).

Pentru infecțiile menționate mai jos, Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă trebuie utilizat numai atunci când se consideră inadecvată utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infecțiilor respective.

  • Pneumonie comunitară
  • Infecții complicate la nivelul pielii și al țesuturilor moi

Trebuie luate în considerare recomandările ghidurilor oficiale cu privire la utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Cum se administrează Levofloxacin

  • Levofloxacin este un medicament care se utilizează în spitale.
  • Vă va fi administrat de către un medic sau o asistentă medicală, sub formă de injecție. Injecţiase va face într-una dintre vene și se va administra pe o anumită durată de timp (aceasta se numește perfuzie intravenoasă).
  • Pentru Levofloxacin 250 mg, durata perfuziei trebuie să fie de 30 de minute sau mai mare.
  • Pentru Levofloxacin 500 mg, durata perfuziei trebuie să fie de 60 de minute sau mai mare.
  • Frecvența cardiacă și tensiunea arterială trebuie monitorizate cu atenție. Motivul este că bătăile inimii neobișnuit de rapide sau scăderea temporară a tensiunii arteriale sunt reacții adverse posibile, care au fost observate în timpul perfuziei cu un medicament antibiotic similar. Dacă tensiunea arterială scade considerabil în timp ce vă este administrată perfuzia, aceasta va fi imediat oprită.

Ce cantitate de Levofloxacin se administrează Dacă nu sunteți sigur de ce vi se administrează Levofloxacin sau dacă aveți orice întrebări referitoare la cantitatea de Levofloxacin care vă este administrată, discutați cu medicul dumneavoastră, cu asistenta medicală sau cu farmacistul.

  • Medicul dumneavoastră va decide ce cantitate de Levofloxacin trebuie să vi se administreze.
  • Doza va depinde de tipul infecției pe care o aveți și de localizarea infecției în organismul dumneavoastră.
  • Durata tratamentului va depinde de cât de gravă este infecția dumneavoastră.

Adulți și vârstnici

  • Pneumonie: 500 mg o dată sau de două ori pe zi.
  • Infecții ale tractului urinar, inclusiv ale rinichilor sau vezicii urinare: 500 mg o dată pe zi.
  • Infecții ale prostatei: 500 mg o dată pe zi.
  • Infecții ale pielii și țesuturilor de sub piele, inclusiv ale mușchilor: 500 mg o dată sau de două ori pe zi.

Adulți și vârstnici cu probleme ale rinichilor Medicul dumneavoastră ar putea fi nevoit să vă administreze o doză mai mică.

Utilizarea la copii și adolescenți Acest medicament nu trebuie administrat la copii sau adolescenți.

Protejați-vă pielea de lumina soarelui Feriți-vă de expunerea directă la lumina soarelui cât timp utilizați acest medicament și timp de 2 zile după ce opriți administrarea acestuia. Motivul este că pielea dumneavoastră va deveni mult mai sensibilă la soare și pot apărea arsuri, furnicături sau erupție severă cu vezicule, dacă nu luați următoarele măsuri de precauție:

  • Asigurați-vă că utilizați o cremă cu factor ridicat de protecție solară.
  • Purtați întotdeauna o pălărie și haine care să vă acopere brațele și picioarele.
  • Evitați solarul.

Dacă ai mai mult Levofloxacin decât trebuie Este puțin probabil ca medicul dumneavoastră sau asistenta medicală să vă administreze prea mult din acest medicament. Medicul dumneavoastră și asistenta vor supraveghea evoluția dumneavoastră și vor verifica medicamentul care vă este administrat. Întrebați întotdeauna dacă nu sunteți sigur de ce vi se administrează o doză de medicament.

Administrarea unei cantități prea mari de Levofloxacin poate determina apariția următoarelor reacții: crize convulsive (convulsii), confuzie, amețeli, afectare a stării de conștiență, tremor și probleme cardiace – care duc la bătăi neregulate ale inimii, precum și la senzație de rău (greață).

Dacă ratezi unei doze de Levofloxacin Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vor avea instrucțiuni referitoare la când să vă administreze acest medicament. Este puțin probabil să nu vi se administreze medicamentul așa cum v-a fost prescris. Cu toate acestea, dacă credeți că a fost omisă o doză, spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Dacă încetați să luațiLevofloxacin Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vor continua să vă administreze Levofloxacin, chiar dacă vă simțiți mai bine. Dacă administrarea este oprită prea devreme, starea dumneavoastră se poate agrava sau bacteria poate deveni rezistentă la medicament. După câteva zile de tratament cu soluție perfuzabilă, medicul dumneavoastră poate decide să o schimbe cu forma de comprimate filmate a acestui medicament, pentru a continua și finaliza tratamentul.

Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră, asistentei medicale sau farmacistului.

Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă se administrează în perfuzie intravenoasă lentă, o dată sau de două ori pe zi. Doza depinde de tipul și severitatea infecției și de sensibilitatea microorganismului patogen suspectat. După utilizarea inițială a formei farmaceutice cu administrare intravenoasă, tratamentul cu Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă poate fi continuat cu o formă farmaceutică cu administrare orală adecvată, conform recomandărilor din Rezumatul

caracteristicilor produsului pentru comprimatele filmate și după cum se consideră adecvat pentru fiecare pacient în parte. Datorită bioechivalenței dintre formele parenterală și orală, se pot utiliza aceleași doze. Doze

Se pot face următoarele recomandări privind doza pentru Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă:

Indicație terapeuticăSchema de tratament pentru administrare zilnică (în funcție de severitate)Durata totală a tratamentului1 (în funcție de severitate)
Pneumonie comunitară500 mg o dată sau de două ori pe zi7 – 14 zile
Pielonefrită acută500 mg o dată pe zi7 – 10 zile
Infecții complicate ale tractului urinar500 mg o dată pe zi7 – 14 zile
Prostatită bacteriană cronică500 mg o dată pe zi28 zile
Infecții complicate la nivelul pielii și al țesuturilor moi500 mg o dată sau de două ori pe zi7 – 14 zile
Antrax respirator500 mg o dată pe zi8 săptămâni
Schema de tratament
250 mg/24 ore500 mg/24 ore500 mg/12 ore
Clearance-ul creatinineiprima doză: 250 mgprima doză: 500 mgprima doză: 500 mg
50 – 20 ml/minutapoi: 125 mg/24 oreapoi: 250 mg/24 oreapoi: 250 mg/12 ore
19 – 10 ml/minutapoi: 125 mg/48 oreapoi: 125 mg/24 oreapoi: 125 mg/12 ore
< 10 ml/minut (inclusiv hemodializă și DPCA)1apoi: 125 mg/48 oreapoi: 125 mg/24 oreapoi: 125 mg/24 ore

Grupe speciale de pacienți

Insuficiență hepatică Nu este necesară ajustarea dozei, deoarece levofloxacina nu este metabolizată hepatic într-o proporție semnificativă și este excretată, în cea mai mare parte, pe cale renală.

Pacienți vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici, cu excepția cazului în care trebuie luată în considerare funcția renală (vezi pct. 4.4 „Tendinită și ruptură de tendon” și „Prelungirea intervalului QT”).

Copii și adolescenți Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă este contraindicat la copii și adolescenți în perioada de creștere (vezi pct. 4.3).

Mod de administrare Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă trebuie administrat numai în perfuzie intravenoasă lentă; se administrează o dată sau de două ori pe zi. Durata perfuziei trebuie să fie de cel puțin 30 de minute pentru Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă 250 mg sau de cel puțin 60 de minute pentru Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă 500 mg (vezi pct. 4.4).

Pentru incompatibilități vezi pct. 6.2, iar pentru compatibilitatea cu alte soluții perfuzabile vezi pct. 6.6.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • Dacă sunteți alergic la levofloxacină, la oricare alt antibiotic chinolonic, cum sunt moxifloxacina, ciprofloxacina sau ofloxacina, sau la oricare dintre celelalte componente ale

acestui medicament (enumerate la pct. 6). Semnele unei reacții alergice includ: erupție pe piele, dificultăți la înghițire sau la respirație, umflare a buzelor, feței, gâtului sau limbii.

  • Ați avut vreodată epilepsie
  • Ați avut vreodată o problemă cu tendoanele, cum este tendinita, care a fost asociată cu tratamentul cu un „antibiotic chinolonic”. Tendonul este un fascicul fibros care leagă mușchiul de scheletul dumneavoastră.
  • Sunteți copil sau adolescent în perioada de creștere.
  • Sunteți gravidă, ați putea să rămâneți gravidă sau credeți că ați putea fi gravidă.
  • Alăptați. Nu utilizați acest medicament în cazul în care vă aflați în oricare dintre situațiile enumerate mai sus. Dacă nu sunteți sigur, discutați cu medicul dumneavoastră, cu farmacistul sau cu asistenta medicală înainte să vi se administreze Levofloxacin.

Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă nu trebuie utilizată:

  • la pacienți cu hipersensibilitate la levofloxacină sau la orice altă chinolonă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1,
  • la pacienți cu epilepsie,
  • la pacienți cu antecedente de afecțiuni ale tendoanelor cauzate de administrarea de fluorochinolonă,
  • la copii sau adolescenți în perioada de creștere,
  • în timpul sarcinii,
  • la femeile care alăptează.
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să vi se administreze medicamentul, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă:

  • Aveți vârsta de 60 de ani sau peste.
  • Utilizați corticosteroizi, denumiți uneori steroizi (vezi pct. „Levofloxacin împreună cu alte medicamente”).
  • Ați primit un transplant.
  • Ați avut vreodată o criză convulsivă (convulsie).
  • Ați avut leziuni cerebrale determinate de un accident vascular cerebral sau alte leziuni cerebrale.
  • Aveți probleme renale.
  • Aveți o afecțiune cunoscută sub denumirea de „deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază”. Sunteți mai predispus la apariția unor probleme grave de sânge atunci când utilizați acest medicament.
  • Ați avut vreodată probleme de sănătate mintală.
  • Ați avut vreodată probleme cu inima: este necesară precauție atunci când utilizați acest fel de medicamente în cazul în care v-ați născut cu sau aveți antecedente familiale de prelungire a intervalului QT (observată pe EKG, o înregistrare a activității electrice a inimii), aveți un dezechilibru al sărurilor din sânge (în special valori scăzute ale potasiului sau magneziului în sânge), aveți un ritm cardiac foarte lent (denumit „bradicardie”), aveți inima slăbită (insuficiență cardiacă), aveți antecedente de atac de cord (infarct miocardic), sunteți femeie sau persoană vârstnică sau luați alte medicamente care determină modificări anormale pe EKG (vezi pct.

Utilizarea levofloxacinei trebuie evitată la pacienții care au prezentat în trecut reacții adverse grave la utilizarea medicamentelor care conțin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul cu levofloxacină al acestor pacienți trebuie inițiat numai în absența unor opțiuni alternative de tratament și după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc (vezi și pct. 4.3).

Risc de rezistență S. aureus rezistent la meticilină este foarte probabil să prezinte rezistență asociată la fluorochinolone, inclusiv la levofloxacină. Prin urmare, levofloxacina nu este recomandată pentru tratamentul infecțiilor diagnosticate sau suspectate cu SARM, cu excepția cazului în care rezultatele testelor de laborator au confirmat sensibilitatea microorganismului la levofloxacină (iar medicamentele antibacteriene recomandate în mod obișnuit pentru tratamentul infecțiilor SARM sunt considerate inadecvate). Rezistența E. coli la fluorochinolone – microorganismul patogen cel mai frecvent implicat în infecțiile tractului urinar – este variabilă pe teritoriul Uniunii Europene. Medicii prescriptori sunt sfătuiți să ia în considerare prevalența rezistenței E. coli la fluorochinolone.

Antrax respirator Utilizarea la om se bazează pe date privind sensibilitatea in vitro a Bacillus anthracis și pe date experimentale obținute la animale, împreună cu date limitate obținute din utilizarea la om. Medicii curanți trebuie să citească documentele privind consensul național și/sau internațional referitor la tratamentul antraxului.

Reacții adverse grave la medicament, prelungite, invalidante și posibil ireversibile La pacienții cărora li s-au administrat chinolone și fluorochinolone, indiferent de vârsta acestora și de factorii de risc preexistenți, au fost raportate cazuri foarte rare de reacții adverse grave la medicament, prelungite (care persistă timp de luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile, care afectează diferite sisteme din organism, uneori fiind implicate mai multe sisteme (musculo-scheletic, nervos, psihic și senzitiv). Administrarea levofloxacinei trebuie oprită imediat, la primele semne sau simptome ale unei reacții adverse grave, iar pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze medicului prescriptor pentru recomandări.

Durata administrării perfuziei Trebuie respectată durata recomandată a perfuziei de cel puțin 30 de minute pentru Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă 250 mg sau de cel puțin 60 de minute pentru Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă 500 mg. Se cunoaște în cazul ofloxacinei că, în timpul administrării perfuziei, pot apărea tahicardia și o scădere temporară a tensiunii arteriale. În cazuri rare, ca o consecință a scăderii marcate a tensiunii arteriale, se poate instala colapsul circulator. Dacă se produce o scădere semnificativă a tensiunii arteriale în timpul perfuziei cu levofloxacină (izomerul levogir al ofloxacinei), perfuzia trebuie întreruptă imediat.

Tendinită și ruptură de tendon Tendinita și ruptura de tendon (mai ales la nivelul tendonului lui Ahile, fără a se limita la acesta), uneori bilaterală, poate surveni în primele 48 ore de la inițierea tratamentului cu chinolone și fluorochinolone, apariția acestora fiind raportată chiar și timp de până la câteva luni de la oprirea tratamentului. Riscul de tendinită și ruptură de tendon este crescut la pacienții tratați cu doze zilnice de levofloxacină 1000 mg, la pacienții vârstnici, la pacienții cu insuficiență renală, la pacienții cu transplant de organ solid și la cei tratați concomitent cu corticosteroizi. Prin urmare, utilizarea concomitentă de corticosteroizi trebuie evitată. La primul semn de tendinită (de exemplu, umflare însoțită de durere, inflamație), tratamentul trebuie oprit și trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Membrul (membrele) afectat(e) trebuie tratat(e) în mod corespunzător (de exemplu, prin imobilizare). Nu trebuie utilizați corticosteroizi dacă apar semne de tendinopatie.

Mioclonie La pacienții cărora li se administrează levofloxacină au fost raportate cazuri de mioclonie (vezi pct. 4.8). Riscul de mioclonie este crescut la pacienții în vârstă și la pacienții cu insuficiență renală dacă doza de levofloxacină nu este ajustată în funcție de clearance-ul creatininei. Administrarea de levofloxacină trebuie întreruptă imediat la prima apariție a miocloniei și trebuie inițiat tratamentul adecvat.

Infecție asociată cu Clostridium difficile Diareea apărută în cursul sau după tratamentul cu levofloxacină (inclusiv la câteva săptămâni după tratament), în special dacă este severă, persistentă și/sau sangvinolentă, poate fi simptomul infecției asociate cu Clostridium difficile (Clostridium difficile-associated disease-CDAD). CDAD poate varia în severitate de la ușoară până la punerea în pericol a vieții, forma sa cea mai severă fiind colita pseudomembranoasă (vezi pct. 4.8). Prin urmare, este important ca acest diagnostic să se ia în considerare la pacienții care dezvoltă diaree gravă în timpul sau după tratamentul cu levofloxacină. În cazul în care este suspectată sau diagnosticată CDAD, administrarea levofloxacinei trebuie oprită imediat și trebuie inițiat fără întârziere tratamentul adecvat. Medicamentele care inhibă peristaltismul intestinal sunt contraindicate în această situație clinică.

Pacienți cu predispoziție la convulsii Chinolonele pot să scadă pragul convulsivant și pot să declanșeze episoade convulsive. Levofloxacina este contraindicată la pacienții cu antecedente de epilepsie (vezi pct. 4.3) și, similar altor chinolone, trebuie administrată cu mare precauție la pacienții cu predispoziție la episoade convulsive sau cu tratament asociat cu substanțe active care scad pragul convulsivant, cum este teofilina (vezi pct. 4.5). În cazul apariției convulsiilor, tratamentul cu levofloxacină trebuie întrerupt (vezi pct. 4.8).

Pacienți cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază Pacienții cu deficit latent sau manifest al activității glucozo-6-fosfat dehidrogenazei pot fi predispuși la reacții hemolitice, atunci când sunt tratați cu chinolone antibacteriene. Prin urmare, în cazul în care levofloxacina trebuie utilizată la acești pacienți, aceștia trebuie monitorizați pentru posibila apariție a hemolizei.

Pacienți cu insuficiență renală Deoarece levofloxacina este excretată, în principal, pe cale renală, doza de Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă trebuie ajustată la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 4.2).

Reacții de hipersensibilitate Levofloxacina poate determina reacții de hipersensibilitate grave, care pot pune viața în pericol (de exemplu, angioedem până la șoc anafilactic), ocazional chiar după administrarea primei doze (vezi pct. 4.8). Pacienții trebuie să întrerupă imediat tratamentul și să se adreseze medicului curant sau unui medic din departamentul de urgență, care va iniția măsurile de urgență adecvate.

Reacții adverse cutanate severe La administrarea levofloxacinei au fost raportate cazuri de reacții adverse cutanate severe (SCAR), incluzând necroliză epidermică toxică (TEN: cunoscută și sub numele de sindromul Lyell), sindrom Stevens Johnson (SJS) și reacție indusă medicamentos însoțită de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), cu risc vital sau letală (vezi pct. 4.8). La momentul prescripției medicale, pacienții trebuie sfătuiți cu privire la semnele și simptomele care însoțesc reacțiile cutanate severe și trebuie monitorizați cu atenție. Dacă apar semne și simptome sugestive pentru aceste reacții, administrarea levofloxacinei trebuie întreruptă imediat și trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă, cum ar fi SJS, TEN sau DRESS la utilizarea levofloxacinei, tratamentul cu levofloxacină nu trebuie reluat la acest pacient în niciun moment.

Modificări ale glicemiei Similar tuturor chinolonelor, au fost raportate modificări ale glicemiei, incluzând atât hipoglicemie, cât și hiperglicemie, care apar mai frecvent la vârstnici, de obicei la pacienții cu diabet zaharat tratați concomitent cu un antidiabetic oral (de exemplu, glibenclamidă) sau cu insulină. Au fost raportate cazuri de comă hipoglicemică. La pacienții cu diabet zaharat, se recomandă monitorizarea atentă a glicemiei (vezi pct. 4.8). Tratamentul cu levofloxacină trebuie întrerupt imediat dacă pacientul raportează modificări ale glicemiei și trebuie luat în considerare un tratament antibacterian alternativ, care să nu conțină medicamente din clasa fluorochinolonelor.

Prevenirea fotosensibilizării La administrarea levofloxacinei, a fost raportată fotosensibilizarea (vezi pct. 4.8). Se recomandă ca pacienții să nu se expună, dacă nu este necesar, la lumină solară puternică sau la raze UV artificiale (de exemplu, lampă cu ultraviolete, solar) în timpul tratamentului și timp de 48 de ore după întreruperea tratamentului, pentru a preveni fotosensibilizarea.

Pacienți tratați cu antagoniști ai vitaminei K Din cauza posibilității creșterii valorilor testelor de coagulare (timp de protrombină/INR) și/sau a apariției sângerărilor, la pacienții tratați cu levofloxacină concomitent cu un antagonist al vitaminei K (de exemplu, warfarină) trebuie monitorizate rezultatele testelor de coagulare (vezi pct. 4.5).

Reacții psihotice Au fost raportate reacții psihotice la pacienții cărora li se administrează chinolone, inclusiv levofloxacină. În cazuri foarte rare, acestea au progresat până la gânduri suicidare și comportament de auto-vătămare, uneori numai după o doză unică de levofloxacină (vezi pct. 4.8). În cazul în care pacientul dezvoltă astfel de reacții, trebuie întreruptă administrarea levofloxacinei imediat ce apar primele semne sau simptome ale acestor reacții, iar pacienții trebuie instruiți să se adreseze medicului prescriptor pentru recomandări. Trebuie luat în considerare un tratament antibacterian alternativ, care să nu conțină medicamente din clasa fluorochinolonelor și trebuie instituite măsuri adecvate. Se recomandă precauție în cazul în care levofloxacina trebuie utilizată la pacienți psihotici sau cu antecedente de afecțiuni psihice.

Prelungirea intervalului QT Se recomandă precauție atunci când sunt utilizate fluorochinolonele, inclusiv levofloxacina, la pacienții cu factori de risc cunoscuți pentru prelungirea intervalului QT, cum sunt, de exemplu:

  • sindrom de interval QT prelungit congenital;
  • utilizarea concomitentă de medicamente despre care se știe că prelungesc intervalul QT (de exemplu, antiaritmice din clasa IA și III, antidepresive triciclice, macrolide, antipsihotice);
  • dezechilibre electrolitice necorectate (de exemplu, hipokaliemie, hipomagneziemie);
  • afecțiuni cardiace (de exemplu, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, bradicardie).

Pacienții vârstnici și femeile pot fi mai sensibili la medicamentele care prelungesc intervalul QT. Prin urmare, se recomandă precauție atunci când sunt utilizate fluorochinolone, inclusiv levofloxacină, la aceste grupe de pacienți (vezi pct. 4.2 Vârstnici, 4.5, 4.8 și 4.9).

Neuropatie periferică La pacienții tratați cu chinolone și fluorochinolone au fost raportate cazuri de polineuropatie senzorială sau senzorial-motorie care determină parestezie, hipoestezie, disestezie sau slăbiciune. Pacienții tratați cu levofloxacină trebuie sfătuiți să informeze medicul, înainte de a continua tratamentul, în cazul în care apar simptome de neuropatie, cum sunt durere, senzație de arsură, furnicături, amorțeală, slăbiciune, în scopul de a preveni apariția unei afecțiuni potențial ireversibile (vezi pct. 4.8).

Tulburări hepatobiliare La administrarea levofloxacinei, au fost raportate cazuri de necroză hepatică mergând până la insuficiență hepatică letală, în special la pacienții cu afecțiuni preexistente severe, de exemplu, septicemie (vezi pct. 4.8). Pacienții trebuie sfătuiți să întrerupă tratamentul și să se adreseze medicului dacă apar semne și simptome de afectare hepatică, cum sunt anorexia, icterul, urina hipercromă, pruritul sau sensibilitatea abdominală.

Agravare a miasteniei gravis Fluorochinolonele, inclusiv levofloxacina, au acțiune blocantă neuromusculară și pot agrava slăbiciunea musculară la pacienții cu miastenia gravis. Reacții adverse grave, raportate după punerea pe piață, inclusiv decese și necesitatea de susținere a funcției respiratorii, au fost asociate cu utilizarea fluorochinolonelor la pacienți cu miastenia gravis. Levofloxacina nu este recomandată la pacienții cu antecedente cunoscute de miastenia gravis.

Tulburări de vedere În cazul afectării vederii sau al apariției oricăror reacții la nivelul ochilor, trebuie solicitat imediat consultul unui medic oftalmolog (vezi pct. 4.7 și 4.8).

Suprainfecții Utilizarea levofloxacinei, în special dacă este prelungită, poate determina proliferarea microorganismelor rezistente. În cazul apariției suprainfecției în timpul tratamentului, trebuie aplicate măsurile adecvate.

Influențarea rezultatelor analizelor de laborator La pacienții tratați cu levofloxacină, determinarea opioidelor în urină poate avea rezultate fals-pozitive. Poate fi necesară confirmarea printr-o metodă mai specifică a rezultatelor pozitive la testele de depistare a opioidelor.

Levofloxacina poate inhiba creșterea Mycobacterium tuberculosis și, prin urmare, poate determina rezultate fals-negative la testele de diagnostic bacteriologic al tuberculozei.

Disecție și anevrism de aortă, regurgitare la nivelul valvei cardiace/incompetență a valvei cardiace Conform studiilor epidemiologice se raportează un risc crescut de disecție și anevrism de aortă, mai ales la pacienții vârstnici, și de regurgitare la nivelul valvei aortice și valvei mitrale după administrarea de fluorochinolone. S-au raportat cazuri de disecție și anevrism de aortă, uneori complicate de ruptură (inclusiv cazuri letale), precum și cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace/incompetență a uneia dintre valvele cardiace la pacienții cărora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.8).

De aceea, fluorochinolonele trebuie utilizate numai după o evaluare atentă a raportului beneficiu-risc și după evaluarea altor opțiuni terapeutice la pacienții cu antecedente familiale de anevrism ori de boală congenitală de valvă cardiacă sau la pacienții cu antecedente de diagnostic de anevrism și/sau disecție de aortă ori boală valvulară cardiacă sau în prezența altor factori de risc sau afecțiuni care determină predispoziție pentru apariția:

  • atât a unui anevrism și a unei disecții de aortă, cât și a regurgitării la nivelul unei valve cardiace/incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, tulburări ale țesutului conjunctiv,

precum sindrom Marfan sau sindrom Ehlers-Danlos, sindrom Turner, boala Behcet, hipertensiune arterială, poliartrită reumatoidă) sau, în plus,

  • anevrismului și disecției de aortă (de exemplu, tulburări vasculare, precum arterită Takayasu sau arterită cu celule gigante, ateroscleroză diagnosticată sau sindrom Sjögren) sau, în plus,
  • regurgitării la nivelul unei valve cardiace/incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, endocardită infecțioasă).

De asemenea, riscul de disecție și anevrism de aortă, precum și de ruptură, poate fi crescut la pacienții tratați concomitent cu corticosteroizi cu administrare sistemică.

Pacienții trebuie instruiți să se adreseze imediat unui medic din departamentul de urgență în cazul apariției bruște a unei dureri abdominale, toracice sau de spate.

Pacienții trebuie instruiți să solicite imediat asistență medicală în caz de dispnee acută, palpitații cardiace nou apărute sau apariție a unui edem la nivelul abdomenului sau al extremităților inferioare.

Pancreatită acută La pacienții care iau levofloxacină ar putea fi observată pancreatita acută. Pacienții trebuie să fie informați cu privire la simptomele caracteristice ale pancreatitei acute. Pacienții care prezintă greață, stare de rău, disconfort abdominal, dureri abdominale acute sau vărsături trebuie să efectueze imediat o evaluare medicală promptă. Dacă se suspectează pancreatita acută, administrarea levofloxacinei trebuie întreruptă; dacă se confirmă, tratamentul cu levofloxacină nu trebuie reînceput. Trebuie manifestată prudență la pacienții cu antecedente de pancreatită (vezi pct. 4.8).

Tulburări ale sângelui În timpul tratamentului cu levofloxacină poate apărea insuficiență medulară, inclusiv leucopenie, neutropenie, pancitopenie, anemie hemolitică, trombocitopenie, anemie aplastică sau agranulocitoză (vezi pct. 4.8). Dacă se suspectează oricare dintre aceste afecțiuni ale sângelui, trebuie să se monitorizeze hemograma. În cazul unor rezultate anormale, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu levofloxacină.

Conținut de sodiu Acest medicament conține sodiu 7,7 mmol (177,1 mg) per doză de 50 ml și 15,4 mmol (354,2 mg) per doză de 100 ml, echivalent cu 8,85 % și 17,7 % din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4
  • Aveți diabet zaharat.
  • Ați avut vreodată probleme cu ficatul.
  • Aveți miastenia gravis.
  • Aveți probleme cu nervii (neuropatie periferică).
  • Ați fost diagnosticat cu o dilatare sau „umflare” a unui vas mare de sânge (anevrism de aortă sau anevrism arterial periferic).
  • Ați avut un episod anterior de disecție de aortă (o ruptură în peretele aortei).
  • Ați fost diagnosticat cu valve ale inimii permeabile (regurgitare la nivelul unei valve a inimii).
  • Aveți antecedente familiale de anevrism de aortă, disecție de aortă sau boală congenitală de valvă cardiacă sau alți factori de risc sau afecțiuni predispozante (de exemplu, tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Turner, sindromul Sjögren [o boală autoimună inflamatorie] sau tulburări vasculare, cum ar fi arterită Takayasu, arterită cu celule gigante, boala Behcet, hipertensiune arterială sau ateroscleroză cunoscută, artrită reumatoidă [o boală a articulațiilor] sau endocardită [o infecție a inimii]).
  • Ați dezvoltat vreodată o erupție severă sau descuamare la nivelul pielii, vezicule pe piele și/sau leziuni însoțite de inflamație la nivelul gurii după administrarea levofloxacinei.

Reacții cutanate grave La utilizarea levofloxacinei au fost raportate reacții grave la nivelul pielii, incluzând sindrom Stevens- Johnson, necroliză epidermică toxică și reacție indusă medicamentos însoțită de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS).

  • SJS/TEN se poate manifesta inițial sub formă de pete de culoare roșie sau zone circulare, adesea cu vezicule situate central, la nivelul trunchiului. De asemenea, pot apărea ulcere la nivelul cavității bucale, gâtului, nasului, organelor genitale și ochilor (ochi roșii și umflați). Aceste erupții cutanate grave sunt adesea precedate de febră și/sau de simptome asemănătoare gripei. Este posibil ca erupțiile pe piele să progreseze până la descuamarea extinsă a pielii și apariția de complicații care amenință viața sau sunt letale.
  • DRESS se manifestă inițial ca simptome asemănătoare gripei și o erupție la nivelul feței, apoi ca o erupție prelungită la nivelul pielii, însoțită de temperatură corporală ridicată, niveluri crescute ale enzimelor ficatului observate la analizele de sânge și o creștere a unui tip de celule sanguine albe (eozinofilie), precum și ganglioni limfatici măriți.

Dacă apare o erupție gravă pe piele sau un alt simptom la nivelul pielii, întrerupeți administrarea levofloxacinei și adresați-vă medicului dumneavoastră sau solicitați imediat asistență medicală.

Nu trebuie să luați medicamente antibacteriene care conțin fluorochinolone/chinolone, inclusiv levofloxacină, dacă în trecut ați manifestat vreo reacție adversă gravă atunci când ați luat un medicament care conține chinolone sau fluorochinolone. În această situație, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră cât mai curând posibil.

Adresați-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale atunci când luați acest medicament:

  • Puteți prezenta reacții psihiatrice atunci când luați levofloxacină, inclusiv atunci când o luați pentru prima dată. În cazuri foarte rare, psihoza poate evolua către gânduri de suicid sau tentative de suicid. Dacă manifestați oricare dintre reacțiile de mai sus, opriți administrarea de Levofloxacin și contactați-l imediat pe medicul dumneavoastră.
  • Dacă simțiți brusc dureri severe în abdomen, în piept sau în spate, care pot fi simptome asociate cu disecția și anevrismul de aortă, mergeți imediat la un serviciu de urgență. Este posibil să fiți expus unui risc crescut dacă sunteți tratat cu corticosteroizi cu administrare sistemică.
  • Dacă începeți să aveți brusc dificultăți la respirație, mai ales când stați întins pe pat, sau observați că vi se umflă gleznele, picioarele sau abdomenul sau apar palpitații ale inimii (senzația că inima bate rapid sau neregulat), trebuie să contactați imediat un medic.
  • Dacă începeți să vă confruntați cu ticuri nervoase involuntare bruște, spasme musculare sau contracții musculare, consultați imediat un medic, deoarece acestea ar putea fi semne de mioclonie. Medicul dumneavoastră ar putea fi nevoit să întrerupă tratamentul cu levofloxacină și să înceapă un tratament adecvat.
  • Dacă vă confruntați cu greață, vă simțiți rău în general, aveți un disconfort sever sau o durere continuă sau o agravare a durerii în zona stomacului sau vărsături, consultați imediat un medic, deoarece acesta ar putea fi un semn de pancreas inflamat (pancreatită acută).
  • Dacă vă confruntați cu oboseală, piele palidă, vânătăi, sângerări necontrolate, febră, dureri în gât și deteriorarea gravă a stării dumneavoastră generale sau senzația că rezistența dumneavoastră la infecții ar putea fi diminuată, consultați imediat un medic, deoarece acestea ar putea fi semne ale unor tulburări de sânge. Medicul dumneavoastră trebuie să vă monitorizeze sângele prin efectuarea de hemograme. În cazul unor rezultate anormale ale hemogramelor, este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să întrerupă tratamentul.

Rareori, pot apărea durere și umflare la nivelul articulațiilor și inflamație sau ruptură de tendoane. Riscul dumneavoastră este crescut dacă sunteți o persoană vârstnică (cu vârsta peste 60 ani), dacă vi s-a efectuat un transplant de organ, dacă aveți probleme renale sau dacă urmați tratament cu corticosteroizi. Inflamația și rupturile de tendoane pot surveni în primele 48 ore de tratament și chiar până la câteva luni de la oprirea tratamentului cu Levofloxacin. La primul semn de durere sau inflamație a unui tendon (de exemplu la nivelul gleznei, articulației mâinii, cotului, umărului sau genunchiului), încetați să luați Levofloxacin, contactați-l pe medicul dumneavoastră și țineți zona dureroasă în repaus. Evitați orice efort inutil, deoarece acesta poate crește riscul de ruptură de tendon. Rareori, puteți manifesta simptome de deteriorare a unor nervi (neuropatie), de exemplu durere, senzație de arsură, furnicături, amorțeală și/sau slăbiciune, mai ales la nivelul labelor picioarelor și picioarelor sau la nivelul mâinilor și brațelor. Dacă se întâmplă acest lucru, încetați să luați Levofloxacin și adresați-vă imediat medicului dumneavoastră, pentru a preveni dezvoltarea unei afecțiuni posibil ireversibile.

Reacții adverse grave, prelungite, invalidante și posibil ireversibile Medicamentele antibacteriene care conțin fluorochinolone/chinolone, inclusiv Levofloxacin, au fost asociate cu reacții adverse foarte rare, dar grave, dintre care unele de lungă durată (care au continuat luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile. Acestea includ dureri ale tendoanelor, mușchilor și articulațiilor la nivelul membrelor superioare și inferioare, dificultăți la mers, senzații anormale, precum înțepături, furnicături, gâdilături, amorțeală sau senzație de arsură (parestezie), tulburări ale simțurilor, inclusiv afectarea vederii, a gustului, a mirosului și a auzului, depresie, afectare a memoriei, oboseală severă și tulburări de somn severe.

Dacă manifestați vreuna dintre aceste reacții adverse după ce ați luat Levofloxacin, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră înainte de a continua tratamentul. Dumneavoastră și medicul dumneavoastră veți decide asupra continuării tratamentului, luând în considerare și utilizarea unui antibiotic din altă clasă.

Dacă nu sunteți sigur că vă aflați în oricare dintre situațiile enumerate mai sus, discutați cu medicul dumneavoastră, cu farmacistul sau cu asistenta medicală înainte să vi se administreze Levofloxacin.

Levofloxacin împreună cu alte medicamente Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizați, ați luat recent sau s-ar putea să utilizați orice alte medicamente. Motivul este că Levofloxacin poate influența modul în care acționează alte medicamente. De asemenea, alte medicamente pot influența modul în care acționează Levofloxacin.

În special, spuneți medicului dumneavoastră dacă luați oricare dintre următoarele medicamente. Motivul este că acestea pot crește probabilitatea de apariție a reacțiilor adverse, atunci când sunt utilizate împreună cu Levofloxacin:

  • Corticosteroizi, denumiți uneori steroizi – utilizați în tratamentul inflamației. Se poate să fiți mai predispus la inflamația și/sau ruptura tendoanelor.
  • Warfarină – utilizată pentru subțierea sângelui. Se poate să fiți mai predispus la a avea o sângerare. Poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă efectueze periodic analize de sânge, pentru a verifica cât de bine vi se coagulează sângele.
  • Teofilină – utilizată în tratamentul problemelor respiratorii. Dacă se administrează împreună cu Levofloxacin, sunteți mai predispus la a avea o criză convulsivă (convulsie).
  • Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – utilizate în tratamentul durerii și inflamației, cum sunt acidul acetilsalicilic, ibuprofenul, fenbufenul, ketoprofenul și indometacina. Dacă se administrează împreună cu Levofloxacin, sunteți mai predispus la a avea o criză convulsivă (convulsie).
  • Ciclosporină – utilizată după transplanturile de organe. Se poate să fiți mai predispus la apariția reacțiilor adverse ale ciclosporinei.
  • Medicamente despre care se știe că afectează modul în care bate inima dumneavoastră. Acestea includ medicamentele utilizate în tratamentul ritmului anormal al inimii (medicamente antiaritmice, cum sunt chinidina, hidrochinidina, disopiramida, sotalolul, dofetilida, ibutilida și amiodarona), al depresiei (medicamente antidepresive triciclice, cum sunt amitriptilina și imipramina), al tulburărilor psihice (medicamente antipsihotice) și al infecțiilor bacteriene (antibiotice „macrolide”, cum sunt eritromicina, azitromicina și claritromicina).
  • Probenecid – utilizat în tratamentul gutei. Dacă aveți probleme renale, medicul dumneavoastră va dori să vă administreze o doză mai mică.
  • Cimetidină – utilizată în tratamentul ulcerului și al senzațiilor de arsură în capul pieptului. Dacă aveți probleme renale, medicul dumneavoastră va dori să vă administreze o doză mai mică.

Spuneți medicului dumneavoastră sau asistentei medicale în cazul în care vă aflați în oricare dintre situațiile enumerate mai sus.

Analize de urină pentru depistarea opioidelor La persoanele care utilizează Levofloxacin, analizele de urină pot indica rezultate „fals pozitive” pentru analgezice puternice numite „opioide”. Dacă medicul dumneavoastră v-a recomandat efectuarea unei analize de urină, spuneti-i că utilizați Levofloxacin.

Analize pentru depistarea tuberculozei Acest medicament poate determina rezultate „fals negative” la anumite analize de laborator utilizate pentru depistarea bacteriei care provoacă tuberculoză.

Efectul altor medicamente asupra Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă

Teofilină, fenbufen sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene similare

Într-un studiu clinic, nu s-au evidențiat niciun fel de interacțiuni farmacocinetice între levofloxacină și teofilină. Cu toate acestea, poate apărea o scădere marcată a pragului convulsivant atunci când chinolonele sunt administrate în asociere cu teofilină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau alte medicamente care scad pragul convulsivant. Concentrațiile plasmatice ale levofloxacinei au fost cu aproximativ 13 % mai mari în prezența fenbufenului, comparativ cu cele după administrarea în monoterapie.

Probenecid și cimetidină

Probenecidul și cimetidina au avut un efect semnificativ statistic asupra eliminării levofloxacinei. Clearance-ul renal al levofloxacinei a fost redus de cimetidină (24 %) și probenecid (34 %). Reducerea clearance-ului renal este determinată de faptul că ambele medicamente sunt capabile să blocheze secreția tubulară renală a levofloxacinei. Cu toate acestea, la dozele testate în studiu, este puțin probabil ca diferențele semnificative statistic privind cinetica să fie relevante din punct de vedere clinic.

Este necesară prudență atunci când levofloxacina este administrată în asociere cu medicamente care afectează secreția tubulară renală, cum sunt probenecidul și cimetidina, în special la pacienții cu insuficiență renală.

Alte informații semnificative

Studiile de farmacologie clinică au arătat că farmacocinetica levofloxacinei nu este influențată într-o măsură relevantă clinic atunci când levofloxacina a fost administrată în asociere cu următoarele medicamente: carbonat de calciu, digoxină, glibenclamidă, ranitidină.

Efectele Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă asupra altor medicamente

Ciclosporină

Timpul de înjumătățire plasmatică al ciclosporinei a crescut cu 33 % când a fost administrată concomitent cu levofloxacina.

Antagoniști ai vitaminei K

La pacienții tratați cu levofloxacină concomitent cu un antagonist al vitaminei K (de exemplu, warfarină) au fost raportate creșteri ale valorilor testelor de coagulare (timp de protrombină/INR) şi/sau sângerări, care pot fi severe. Ca urmare, la pacienții tratați cu antagoniști ai vitaminei K, trebuie monitorizate rezultatele testelor de coagulare (vezi pct. 4.4).

Medicamente despre care se știe că prelungesc intervalul QT

Levofloxacina, similar altor fluorochinolone, trebuie utilizată cu prudență la pacienții tratați cu medicamente despre care se știe că prelungesc intervalul QT (de exemplu, medicamente antiaritmice din clasele IA și III, medicamente antidepresive triciclice, macrolide, antipsihotice. Vezi pct. 4.4 Prelungirea intervalului QT).

Alte informații semnificative Într-un studiu de farmacocinetică privind interacțiunile, levofloxacina nu a influențat farmacocinetica teofilinei (care este un substrat de referință pentru CYP1A2), ceea ce indică faptul că levofloxacina nu este un inhibitor al CYP1A2.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de administrarea acestui medicament.

Sarcina Datele provenite din utilizarea levofloxacinei la femeile gravide sunt limitate. Studiile efectuate la animale nu au evidențiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Cu toate acestea, în absența datelor la om și din cauza faptului că datele experimentale sugerează un risc de afectare de către fluorochinolone a cartilajelor care suportă greutatea corpului la organismul aflat în perioada de creștere, levofloxacina nu trebuie utilizat la femeile gravide (vezi pct. 4.3 și 5.3).

Alăptarea Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă este contraindicat la femeile care alăptează. Informațiile existente cu privire la excreția levofloxacinei în laptele uman sunt insuficiente; cu toate acestea, alte fluorochinolone se excretă în laptele uman. În absența datelor la om și din cauza faptului că datele experimentale sugerează un risc de afectare de către fluorochinolone a cartilajelor care suportă greutatea corpului la organismul aflat în perioada de creștere, levofloxacina nu trebuie utilizat la femeile care alăptează (vezi pct. 4.3 și 5.3).

Fertilitatea Levofloxacina nu a determinat afectarea fertilității sau a funcției de reproducere la șobolan.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Aceste reacții sunt de obicei ușoare sau moderate și adesea dispar după o perioadă scurtă de timp. Opriți administrarea Levofloxacin și adresați-vă imediat unui medic sau unei asistente medicale dacă observați oricare dintre următoarele reacții adverse grave:

Informațiile prezentate mai jos se bazează pe datele furnizate din studii clinice efectuate la peste 8.300 de pacienți și pe o vastă experiență după punerea pe piață.

Clasificare pe Frecvente Mai puțin Rare (≥ 1/10 000 Cu frecvență aparate, (≥ 1/100 și < frecvente și < 1/1 000) necunoscută (care sisteme și 1/10) (≥ 1/1 000 și < nu poate fi organe 1/100) estimată din datele disponibile) Infecții și Infecții fungice, infestări inclusiv infecții cu Candida Rezistență a microorganismului patogen Tulburări Leucopenie Trombocitopenie Insuficiență de hematologice și Eozinofilie Neutropenie măduvă osoasă, limfatice inclusiv anemie aplastică, pancitopenie, agranulocitoză, anemie hemolitică Tulburări ale Angioedem Șoc anafilactic a sistemului Hipersensibilitate Șoc anafilactoid a imunitar (vezi pct. 4.4) (vezi pct. 4.4)

Tulburări Sindrom de endocrine secreție inadecvată a hormonului antidiuretic (SIADH) Tulburări Anorexie Hipoglicemie, în Hiperglicemie (vezi metabolice și de special la pct. 4.4) nutriție pacienții cu diabet zaharat Comă hipoglicemică (vezi pct. 4.4)

Tulburări Insomnie Anxietate Reacții psihotice Tulburări psihotice psihice Stare de confuzie (de exemplu, cu cu comportament de Nervozitate halucinații, auto-vătămare, paranoia) inclusiv ideație Depresie suicidară sau Agitație tentativă de suicid Vise anormale (vezi pct. 4.4) Coșmaruri Manie Delir Tulburări ale Cefalee Somnolență Convulsii (vezi Neuropatie sistemului Amețeli Tremor pct. 4.3 și 4.4) periferică senzitivă nervos Disgeuzie Parestezii (vezi pct. 4.4) Tulburări de Neuropatie memorie periferică senzorială-motorie (vezi pct. 4.4) Parosmie, inclusiv anosmie Diskinezie Tulburări extrapiramidale Ageuzie Sincopă Hipertensiune intracraniană benignă Mioclonie Tulburări Tulburări de Pierdere tranzitorie a oculare vedere, precum vederii (vezi pct. vederea 4.4) încețoșată (vezi Uveită pct. 4.4) Tulburări Vertij Tinitus Pierdere a auzului acustice și Afectare a auzului vestibulare Tulburări Tahicardie Tahicardie cardiace Palpitații ventriculară, care poate duce la stop cardiac. Aritmii ventriculare și torsada vârfurilor (raportată predominant la pacienții cu factori de risc pentru prelungirea intervalului QT),

prelungire a intervalului QT observată pe electrocardiogramă (vezi pct. 4.4 și 4.9) Tulburări Valabil doar Hipotensiune vasculare pentru forma arterială farmaceutică cu

administrare intravenoasă: Flebită Tulburări Dispnee Bronhospasm respiratorii, Pneumonită alergică toracice și mediastinale

Tulburări Diaree Durere Diaree – gastrointestinale Vărsături abdominală hemoragică, care în Greață Dispepsie cazuri foarte rare Flatulență poate să indice o Constipație enterocolită, inclusiv colită pseudomembranoasă (vezi pct. 4.4) Pancreatită (vezi pct. 4.4) Tulburări Creștere a Creștere a Icter și leziuni hepatobiliare valorilor bilirubinemiei hepatice severe, enzimelor inclusiv cazuri de hepatice insuficiență hepatică (ALAT/ASAT, acută letală, în fosfatază special la pacienții alcalină, GGT) cu afecțiuni preexistente severe (vezi pct. 4.4) Hepatită Afecțiuni Erupții trecătoare Reacții la Necroliză cutanate și ale pe piele medicament epidermică toxică țesutului Prurit asociate cu Sindrom Stevens-subcutanat b Urticarie eozinofilie și Johnson Hiperhidroză simptome Eritem polimorf sistemice Reacții de (DRESS) (vezi fotosensibilizare pct. 4.4) (vezi pct. 4.4) Vasculită Erupție leucocitoclastică medicamentoasă Stomatită fixă Hiperpigmentare a pielii Tulburări Artralgie Afecțiuni ale Rabdomioliză musculo- Mialgie tendoanelor (vezi Ruptură de tendon scheletice și ale pct. 4.3 și 4.4), (de exemplu, a țesutului inclusiv tendinită tendonului lui conjunctiv (de exemplu, la Ahile) (vezi pct. 4.3 nivelul și 4.4) tendonului lui Ruptură de ligament Ahile) Ruptură musculară Slăbiciune Artrită musculară, care poate avea o importanță deosebită la pacienții cu

miastenia gravis (vezi pct. 4.4) Tulburări renale Creștere a Insuficiență și ale căilor creatininemiei renală acută (de urinare exemplu, din cauza nefritei interstițiale) Tulburări Valabil doar Astenie Febră Durere (inclusiv generale și la pentru forma dureri de spate, locul de farmaceutică toracice și la nivelul administrare cu extremităților) administrare intravenoasă: Reacție la nivelul locului de administrare a perfuziei (durere, eritem) a Reacțiile anafilactice și anafilactoide pot apărea, uneori, chiar și după prima doză. b Reacțiile cutaneo-mucoase pot apărea, uneori, chiar și după prima doză.

Alte reacții adverse care au fost asociate cu administrarea de fluorochinolone includ:

  • atacuri de porfirie la pacienții cu porfirie.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conține Levofloxacin

  • Substanța activă este levofloxacină. Levofloxacin este disponibil în flacoane de polipropilenă de 100 ml care conțin levofloxacină 500 mg sub formă de levofloxacină hemihidrat. Un mililitru de soluție perfuzabilă conține levofloxacină 5 mg.
  • Celelalte componente sunt: clorură de sodiu, hidroxid de sodiu, acid clorhidric și apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Levofloxacin și conținutul ambalajului Levofloxacin este o soluție limpede, de culoare galben-verzui, fără particule vizibile. Este disponibil în flacoane din polipropilenă, cu un capac din plastic turnat, o garnitură din cauciuc (tip II) și un inel de tragere sau cu un capac cu două orificii, care include o garnitură din cauciuc (tip II) în interior și două inele de tragere în exterior.

Fiecare flacon de 100 ml este introdus într-un ambalaj din plastic metalizat. Sunt disponibile ambalaje cu 10 flacoane.

Ca alternativă:

Flacoanele de 100 ml sunt introduse într-o cutie. Sunt disponibile ambalaje cu 1 sau 10 de flacoane.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deținătorul autorizației de punere pe piață și fabricantul

Deținătorul autorizației de punere pe piață Noridem Enterprises Limited Evagorou & Makariou Mitsi Building 3, Office 115 1065 Nicosia Cipru

Fabricantul DEMO S.A. PHARMACEUTICAL INDUSTRY 21st Km National Road Athens–Lamia, 14568 Krioneri, Attiki Grecia T: +30 210 8161802, F: +30 2108161587

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spațiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:

Germania LEVOfloxacin 5mg/ml Infusionslösung Austria Levofloxacin Noridem 5 mg/ml Infusionslösung Irlanda Levofloxacin 5 mg/ml Solution for infusion Spania Levofloxacino Kern Pharma 5 mg/ml solución para perfusión EFG Cipru Levofloxacin Noridem 5 mg/mL Διάλυμα για έγχυση Levofloxacin Noridem 5 mg/ml solution pour perfusion / infusionslösung / Belgia oplossing voor infusie Danemarca Levofloxacin Noridem Finlanda Levofloxacin Noridem 5 mg/ml infuusioneste, liuos Franța LEVOFLOXACIN NORIDEM 5 mg/ml solution pour perfusion Ungaria Levofloxacin Noridem 5 mg/ml oldatos infúzió Italia Levofloxacina Noridem Țările de Jos Levofloxacine Noridem 5 mg/ml oplossing voor infusie Norvegia Levofloxacin Noridem Polonia Levofloxacin Noridem România Levofloxacin Noridem 5 mg/ml soluție perfuzabilă Suedia Levofloxacin Noridem

Acest prospect a fost revizuit în Octobrie 2025.

Fiecare 100 ml de soluție perfuzabilă conține levofloxacină 500 mg sub formă de levofloxacină hemihidrat.

Excipient(ți) cu efect cunoscut: 100 ml de soluție perfuzabilă conține sodiu 15,4 mmol (354,2 mg). Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Clorură de sodiu Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Apă pentru preparate injectabile (concentrație de Na +: 154 mmol/l).

Clorură de sodiu · excipient
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
(concentrație de Na +: 154 mmol/l) · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.

Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj, pe flacon și pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Flacoane cu ambalaj exterior: A se păstra flaconul în ambalajul exterior, pentru a fi protejat de lumină. A se utiliza imediat după scoaterea din ambalaj.

Flacoanele fără ambalaj exterior trebuie păstrate în cutie, pentru a fi protejate de lumină. A se utiliza imediat după scoaterea din cutie.

În cursul perfuziei nu este necesară protejarea de lumină.

Odată ce flaconul de perfuzie a fost deschis (dopul de cauciuc perforat), soluția trebuie utilizată imediat pentru a preveni orice contaminare bacteriană.

Nu utilizați acest medicament dacă observați că soluția nu este limpede și/sau conține particule.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani.

Perioada de valabilitate după îndepărtarea ambalajului exterior sau a cutiei: a se utiliza imediat după scoaterea flacoanelor din ambalaj sau cutie.

Diluarea nu este necesară înainte de administrare. Pentru produsul diluat, stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării a fost demonstrată timp de 2 ore la 25 oC. Din punct de vedere microbiologic, soluția perfuzabilă trebuie utilizată imediat după deschidere. Dacă nu se utilizează imediat, durata și condițiile de păstrare în timpul utilizării constituie responsabilitatea utilizatorului, cu excepția cazului în care reconstituirea/diluarea a avut loc în condiții controlate și validate.

Flacoane cu ambalaj exterior: A se păstra flaconul în ambalajul exterior, pentru a fi protejat de lumină. A se utiliza imediat după scoaterea din ambalaj (vezi pct. 6.3). Flacoanele fără ambalaj exterior trebuie păstrate în cutie, pentru a fi protejate de lumină. A se utiliza imediat după scoaterea din cutie (vezi pct. 6.3). În cursul perfuziei nu este necesară protejarea de lumină. A se inspecta vizual înainte de utilizare. Se vor utiliza doar soluțiile limpezi, care nu conțin particule.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 10 flac. din PP x 100 ml sol. perf. ( fiecare flac. are ambalaj exterior) · 16286/2025/01
Cutie cu 1 flac. din PP x 100 ml sol. perf. (fara ambalaj exterior) · 16286/2025/02
Cutie cu 10 flac. din PP x 100 ml sol. perf. (fara ambalaj exterior) · 16286/2025/03

Documente oficiale