L04AK01 · Imunosupresoare inhibitori ai dihidroorotat dehidrogenazei (dhodh) Prescripție restrictivă

Leflon 20 mg

Comprimate filmate · DCI: Leflunomidum

Leflon aparţine unui grup de medicamente numite medicamente antireumatice.

Cum citiți informația

De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Indicații

Prospect · pct. 1 RCP · pct. 4.1

Leflon aparţine unui grup de medicamente numite medicamente antireumatice. Aceasta conţine substanţa activă leflunomidă. Leflunomida se utilizează pentru a trata pacienţi adulţi cu artrită reumatoidă activă sau artrită psoriazică activă.

Simptomele artritei reumatoide includ inflamaţia articulaţiilor, umflături, dificultăţi la mişcare şi dureri. Alte simptome care afectează întregul organism includ pierdere a poftei de mâncare, febră, lipsa energiei şi anemie (scădere a numărului de celule roşii din sânge).

Simptomele artritei psoriazice includ inflamaţia articulaţiilor, umflături, dificultăţi la mişcare, dureri şi pete roşii pe piele, care se exfoliază (leziuni ale pielii).

Leflunomida este indicată pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu:

artrită reumatoidă activă, ca „medicament antireumatic modificator al bolii” (MAMB),
artrită psoriazică activă.

Tratamentul recent sau concomitent cu MAMB hepatotoxice sau hematotoxice (de exemplu metotrexat) poate determina creşterea riscului de reacţii adverse grave; prin urmare, iniţierea tratamentului cu leflunomidă trebuie să ia în considerare cu atenţie aceste aspecte ale raportului risc/beneficiu. Suplimentar, trecerea de la leflunomidă la un alt MAMB fără a urma procedura de eliminare (vezi pct. 4.4) poate, de asemenea, să crească riscul de reacţii adverse grave chiar şi după un timp îndelungat de la schimbarea tratamentului.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza iniţială obişnuită este de 100 mg leflunomidă, administrată o dată pe zi în primele trei zile. După aceasta, majoritatea pacienţilor necesită o doză de:

Pentru artrită reumatoidă: 10 până la 20 mg leflunomidă o dată pe zi, în funcţie de severitatea bolii.
Pentru artrită psoriazică: 20 mg leflunomidă o dată pe zi.

Leflon este pentru administrare orală. Înghiţiţi comprimatul întreg cu apă suficientă.

Linia mediană are numai rolul de a vă ajuta să rupeți comprimatul în cazul în care aveți dificultăți să-l înghițiți intreg.

Poate să dureze 4 săptămâni sau mai mult până când veţi începe să simţiţi o ameliorare a stării dumneavoastră. Unii pacienţi pot să simtă o ameliorare suplimentară, după 4 până la 6 luni de tratament. În mod normal, veţi lua Leflon pe o perioadă îndelungată de timp.

Dacă luaţi mai mult Leflon decât trebuie Dacă luaţi mai mult Leflon decât trebuie, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau altui medic. Dacă este posibil, luaţi cu dumneavoastră comprimatele sau cutia, pentru a le arăta medicului.

Dacă uitaţi să luaţi Leflon Dacă uitaţi să luaţi o doză, luaţi-o imediat ce vă amintiţi, cu excepţia cazului în care se apropie ora la care luaţi următoarea doză. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

Tratamentul trebuie să fie iniţiat şi supravegheat de specialişti cu experienţă în tratamentul artritei reumatoide şi al artritei psoriazice.

Concentraţia plasmatică a alanin aminotransferazei (ALAT) sau a transferazei glutamat piruvice (TGP) şi o hemoleucogramă completă, incluzând numărătoarea diferenţială a leucocitelor şi numărătoarea trombocitelor, trebuie să fie determinate simultan şi cu aceeaşi periodicitate:

înainte de iniţierea tratamentului cu leflunomidă,
la intervale de 2 săptămâni în timpul primelor 6 luni de tratament şi
ulterior la intervale de 8 săptămâni (vezi pct. 4.4).

Doze

În artrita reumatoidă: Tratamentul cu leflunomidă este iniţiat de obicei cu o doză de încărcare de 100 mg o dată pe zi, timp de 3 zile. Omiterea dozei de încărcare poate scădea riscul de evenimente adverse (vezi pct. 5.1).

Doza de întreţinere recomandată este între 10 mg şi 20 mg leflunomidă o dată pe zi, în funcţie de severitatea (activitatea) bolii.

În artrita psoriazică: tratamentul cu leflunomidă este iniţiat cu o doză de încărcare de 100 mg o dată pe zi, timp de 3 zile.

Doza de întreţinere recomandată este de 20 mg leflunomidă o dată pe zi (vezi pct. 5.1).

Efectul terapeutic survine de obicei după 4 până la 6 săptămâni şi poate fi ameliorat în următoarele 4-6 luni.

Nu se recomandă ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţi cu vârsta peste 65 de ani.

Copii şi adolescenţi Utilizarea Leflon nu este recomandată la pacienţii cu vârsta sub 18 ani, deoarece nu au fost stabilite eficacitatea şi siguranţa în poliartrita reumatoidă juvenilă (PRJ) (vezi pct. 5.1 şi 5.2).

Mod de administrare

Comprimatele Leflon se administrează oral. Comprimatele trebuie înghiţite cu o cantitate suficientă de lichid. Gradul de absorbţie a leflunomidei nu este influenţat în cazul administrării împreună cu alimente.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2

Contraindicații

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.3

dacă aţi avut vreodată o reacţie alergică la leflunomidă (în special o reacţie gravă a pielii, adesea însoţită de febră, dureri articulare, pete roşii pe piele, sau de vezicule, ca de exemplu sindrom Stevens-Johnson) sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6), sau dacă sunteți alergic la teriflunomidă (utilizată în tratamentul sclerozei multiple),
dacă aveţi orice probleme ale ficatului,
dacă aveţi probleme moderate sau severe ale rinichilor,
dacă aveţi concentraţii foarte scăzute ale proteinelor din sânge (hipoproteinemie),
dacă aveţi vreo problemă care vă afectează sistemul imunitar (de exemplu SIDA),
dacă aveţi orice problemă cu măduva osoasă sau dacă aveţi un număr scăzut de celule roşii sau albe în sânge sau un număr scăzut de plachete din sânge,
dacă aveţi o infecţie gravă,
dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau alăptaţi.

Hipersensibilitate (în special antecedente de sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică, eritem polimorf) la substanţa activă, la metabolitul activ principal teriflunomidă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică.

Pacienţi cu imunodeficienţă severă, de exemplu SIDA.

Pacienţi cu afectare severă a funcţiei medulare sau anemie semnificativă, leucopenie, neutropenie sau trombocitopenie semnificativă, din alte cauze decât artrita reumatoidă sau psoriazică.

Pacienţi cu infecţii grave (vezi pct. 4.4).

Pacienţi cu insuficienţă renală moderată spre severă, deoarece nu există suficientă experienţă clinică la această categorie de pacienţi.

Pacienţi cu hipoproteinemie severă, de exemplu în sindromul nefrotic.

Femei gravide sau femei cu potenţial fertil care nu utilizează mijloace contraceptive eficace în timpul tratamentului cu leflunomidă şi ulterior, atâta timp cât concentraţiile plasmatice ale metabolitului activ sunt peste 0,02 mg/L (vezi pct. 4.6). Înainte de iniţierea tratamentului cu leflunomidă trebuie exclusă posibilitatea existenţei unei sarcini.

Femei care alăptează (vezi pct. 4.6).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să luați Leflon, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului

dacă aţi avut vreodată inflamație a plămânilor (boală pulmonară interstiţială).
dacă aţi avut vreodată tuberculoză sau dacă aţi intrat în contact cu cineva care are sau a avut tuberculoză. Este posibil ca medicul dumneavoastră să efectueze analize pentru a vedea dacă aveţi tuberculoză.
dacă sunteţi bărbat şi doriţi să concepeţi un copil. Deoarece nu poate fi exclus faptul că leflunomida trece în spermă, în timpul tratamentului cu Leflon trebuie utilizate metode contraceptive sigure. Bărbaţii care doresc să conceapă un copil trebuie să se adreseze medicului, care îi poate sfătui să întrerupǎ utilizarea Leflon şi să ia anumite medicamente pentru a elimina leflunomida în mod rapid şi suficient din organism. După aceea, veţi avea nevoie de o analiză a sângelui, pentru a determina dacă leflunomida a fost eliminată în cantitate suficientă din organismul dumneavoastră, după care trebuie să aşteptaţi cel puţin încă 3 luni înainte de a încerca să concepeţi un copil.
dacă urmează să faceți o analiză de sânge specifică (nivelul de calciu). Pot fi detectate niveluri de calciu fals reduse.

Leflon poate determina, uneori, unele probleme ale sângelui, ficatului, plămânilor sau nervilor de la nivelul braţelor şi picioarelor. De asemenea, poate determina unele reacţii alergice grave (inclusiv Reacţie la Medicament asociată cu Eozinofilie şi Simptome Sistemice [RMESS]) sau poate creşte riscul unei infecţii severe. Pentru mai multe informaţii despre acestea, vă rugăm să citiţi pct. 4 (Reacţii adverse posibile).

RMESS se manifestă iniţial prin simptome similare gripei şi o erupţie pe piele la nivelul feţei iar apoi prin erupţie pe piele generalizată însoţită de creşterea temperaturii corporale, iar la analizele de sânge se poate observa creşterea valorilor enzimelor hepatice şi o creştere a unui anumit tip de globule albe (eozinofilie) şi de asemenea mărirea ganglionilor limfatici.

Medicul dumneavoastră vă va efectua analize de sânge la intervale regulate, înainte şi în timpul tratamentului cu Leflon, pentru a monitoriza celulele din sânge şi ficatul. De asemenea, medicul dumneavoastră vă va verifica cu regularitate tensiunea arterială, deoarece leflunomida poate determina creştere a tensiunii arteriale.

Spuneți-i medicului dumneavoastră dacă aveți diaree cronică. Acesta vă poate efectua teste suplimentare pentru diagnostic.

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă apare ulcer la nivelul pielii în timpul tratamentului cu Leflon (vezi, de asemenea, punctul 4).

Nu este recomandată administrarea concomitentă a MAMB hepatotoxice sau hematotoxice (de exemplu metotrexat).

Metabolitul activ al leflunomidei, A771726, are un timp de înjumătăţire plasmatică lung, în general cuprins între 1 şi 4 săptămâni. Pot apărea reacţii adverse grave (de exemplu hepatotoxicitate, hematotoxicitate sau reacţii alergice, vezi mai jos), chiar dacă tratamentul cu leflunomidă a fost oprit. Prin urmare, în cazul în care apar astfel de efecte toxice sau dacă, din orice alte motive, este necesară eliminarea rapidă a A771726 din organism, trebuie urmată procedura de eliminare. Procedura poate fi repetată dacă se consideră necesar din punct de vedere clinic.

Pentru procedurile de eliminare şi alte acţiuni recomandate în cazul apariţiei, dorite sau nu, a unei sarcini, vezi pct. 4.6.

Reacţii hepatice

În timpul tratamentului cu leflunomidă au fost raportate cazuri rare de afectare hepatică severă, inclusiv cazuri cu evoluţie letală. Majoritatea cazurilor au apărut în timpul primelor 6 luni de tratament. Tratamentul concomitent cu alte medicamente hepatotoxice a fost prezent frecvent. Este esenţial ca recomandările privind monitorizarea să fie respectate cu stricteţe.

ALAT (TGP) trebuie determinată înainte de iniţierea tratamentului cu leflunomidă şi cu aceeaşi periodicitate ca şi hemoleucograma completă (la intervale de 2 săptămâni) în timpul primelor 6 luni de tratament şi ulterior la intervale de 8 săptămâni.

În cazul creşterii concentraţiei plasmatice a ALAT (TGP) de 2 până la 3 ori limita superioară a normalului, poate fi luată în considerare reducerea dozei de la 20 mg la 10 mg şi monitorizarea săptămânală. În cazul în care creşterea concentraţiei plasmatice a ALAT (TGP) de peste 2 ori limita superioară a normalului persistă sau în cazul în care creşterea ALT este mai mare de 3 ori limita superioară a normalului, tratamentul cu leflunomidă trebuie întrerupt şi va fi iniţiată procedura de eliminare. Se recomandă ca monitorizarea enzimelor hepatice să continue şi după întreruperea tratamentului cu leflunomidă, până la revenirea la normal a concentraţiilor plasmatice a enzimelor hepatice.

Din cauza unor potenţiale efecte hepatotoxice cumulative, se recomandă evitarea consumului de alcool etilic în timpul tratamentului cu leflunomidă.

Deoarece metabolitul activ al leflunomidei, A771726, are o afinitate crescută pentru proteine şi este eliminat prin metabolizare hepatică şi excreţie biliară, sunt anticipate concentraţii plasmatice ale A771726 crescute la pacienţii cu hipoproteinemie. Leflon este contraindicat la pacienţii cu hipoproteinemie severă sau insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.3).

Reacţii hematologice Odată cu determinarea concentraţiei plasmatice a ALT, înainte de iniţierea tratamentului cu leflunomidă şi la intervale de 2 săptămâni în timpul primelor 6 luni de tratament şi ulterior la intervale de 8 săptămâni, trebuie efectuată hemoleucograma completă, incluzând numărătoarea diferenţială a leucocitelor şi numărătoarea trombocitelor.

Riscul de afecţiuni hematologice este crescut la pacienţii cu anemie, leucopenie şi/sau trombocitopenie preexistentă, ca şi la pacienţii cu afectarea funcţiei medulare sau cei cu risc de mielosupresie. În cazul în care apar astfel de efecte, trebuie luată în considerare o perioadă de eliminare (vezi mai jos) pentru a reducere concentraţiile plasmatice ale A771726.

În cazul reacţiilor hematologice severe, inclusiv pancitopenie, Leflon şi orice tratament mielosupresiv administrat concomitent trebuie întrerupt şi va fi iniţiată procedura de eliminare pentru leflunomidă.

Asocieri cu alte tratamente

Utilizarea leflunomidei în asociere cu antimalaricele utilizate în boala reumatică (de exemplu clorochina şi hidroxiclorochina), sărurile de aur administrate intramuscular sau oral, D-penicilamina, azatioprina şi alte medicament imunosupresoare, inclusiv alfa-inhibitorii factorului de necroză tumorală, nu a fost studiată până acum în studiile randomizate (cu excepţia metotrexatului, vezi pct. 4.5). Riscul tratamentului asociat, în special pe termen lung, nu este cunoscut. Nu este recomandată asocierea cu alte MAMB (de exemplu metotrexat) deoarece un astfel de tratament poate determina toxicitatea cumulativă sau chiar sinergică (de exemplu hepato-sau hematotoxicitate).

Administrarea concomitentă a teriflunomidei cu leflunomidă nu este recomandată, deoarece leflunomida este compusul părinte al teriflunomidei.

Trecerea la alte tratamente

Deoarece leflunomida persistă în organism timp îndelungat, trecerea la un alt MAMB (de exemplu metotrexat) fără a urma procedura de eliminare (vezi mai jos) poate să crească posibilitatea riscurilor cumulative chiar şi la un timp îndelungat de la schimbarea tratamentului (şi anume interacţiune cinetică, toxicitate de organ).

În mod similar, tratamentul recent cu medicamente hepatotoxice sau hematotoxice (de exemplu metotrexat) poate determina creşterea frecvenţei reacţiilor adverse; de aceea, iniţierea tratamentului cu leflunomidă trebuie să ia în considerare cu atenţie aceste aspecte ale raportului risc/beneficiu, iar în etapa iniţială după schimbarea tratamentului se recomandă monitorizarea atentă.

Reacţii cutanate

Trebuie întreruptă administrarea leflunomidei în cazul în care apare stomatita ulcerativă.

La pacienţii trataţi cu leflunomidă au fost raportate cazuri foarte rare de sindrom Stevens-Johnson sau necroliză epidermică toxică și Reacţie la Medicament asociată cu Eozinofilie şi Simptome Sistemice (RMESS). Imediat ce sunt observate reacţii cutanate şi/sau mucoase care ridică suspiciunea unor astfel de reacţii severe, Leflon şi orice tratament posibil asociat trebuie întrerupt şi va fi iniţiată imediat procedura de eliminare pentru leflunomidă. O eliminare completă este esenţială în astfel de cazuri. În astfel de cazuri, reexpunerea la leflunomidă este contraindicată (vezi pct. 4.3).

După utilizarea leflunomidei a fost raportată apariţia psoriazisului pustular şi agravarea psoriazisului. Retragerea tratamentului poate fi luată în considerare, în funcţie de afecţiunea pe care o are pacientul şi de istoricul pacientului. La pacienții care urmează tratament cu leflunomidă pot apărea ulcerații cutanate. Dacă se suspectează ulcerul cutanat asociat cu leflunomida sau dacă ulcerațiile cutanate persistă în ciuda tratamentului adecvat, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu leflunomidă și o procedură completă de eliminare a medicamentului. Decizia de a relua administrarea leflunomidei după apariția ulcerațiilor cutanate trebuie să se bazeze pe raționamentul clinic al vindecării adecvate a plăgii.

La pacienții cărora li se administrează leflunomidă poate apărea vindecarea deficitară a plăgilor după intervenția chirurgicală. Pe baza unei evaluări a fiecărui caz, se poate lua în considerare întreruperea tratamentului cu leflunomidă în perioada peri-chirurgicală și urmată de administrarea unei proceduri de eliminare, după cum este descris mai jos. În cazul întreruperii, decizia de a relua administrarea leflunomidei trebuie să se bazeze pe evaluarea clinică a vindecării adecvate a plăgii.

Infecţii

Este cunoscut faptul că medicamentele cu proprietăţi imunosupresive – ca leflunomida – pot creşte susceptibilitatea pacienţilor la infecţii, inclusiv infecţii oportuniste. Infecţiile pot fi de natură mai severă şi, de aceea, pot necesita un tratament precoce şi intensiv. În cazul în care apar infecţii severe, necontrolate, poate fi necesară întreruperea tratamentului cu leflunomidă şi administrarea unei proceduri de eliminare, după cum este descris mai jos.

Cazuri rare de leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP) au fost raportate la pacienţi cărora li s-a administrat leflunomidă concomitent cu alte medicamente imunosupresoare.

Înainte de începerea tratamentului, toţi pacienţii trebuie să fie evaluaţi pentru a depista tuberculoza activă şi inactivă („latentă”), în conformitate cu recomandările locale. Această evaluare poate include antecedentele medicale, contactul anterior posibil cu tuberculoza şi/sau screening-ul adecvat, precum radiografie, testul la tuberculină şi/sau testul eliberării de interferon-gamma, după caz. Medicii prescriptori sunt atenţionaţi cu privire la riscul de rezultate fals negative la testul cutanat la tuberculină, în special la pacienţii care sunt grav bolnavi sau imunocompromişi. Pacienţii cu antecedente de tuberculoză trebuie să fie monitorizaţi cu atenţie, din cauza posibilităţii de reactivare a infecţiei.

Reacţii respiratorii

În timpul tratamentului cu leflunomidă au fost raportate cazuri de boală pulmonară interstiţială precum și cazuri rare de hipertensiune pulmonară (vezi pct. 4.8). Riscul apariţiei acestora poate crește la pacienţii cu pneumopatie interstiţială în antecedente. Boala pulmonară interstiţială este o afecţiune potenţial letală, care poate apărea brusc în timpul tratamentului. Simptomele pulmonare, cum sunt tusea şi dispneea, pot constitui un motiv pentru întreruperea tratamentului şi pentru investigaţii ulterioare, dacă este cazul.

Neuropatie periferică

La pacienţii cărora li s-a administrat Leflon au fost raportate cazuri de neuropatie periferică. La majoritatea pacienţilor, starea acestora s-a ameliorat după întreruperea tratamentului cu Leflon. Cu toate acestea, a existat o variabilitate mare în ceea ce priveşte rezultatul final, astfel încât la unii pacienţi neuropatia a dispărut, iar alţii au prezentat simptome persistente. Riscul de apariţie a neuropatiei periferice poate fi crescut în cazurile cu vârsta peste 60 de ani, medicaţie neurotoxică concomitentă şi diabet. În cazul în care la un pacient căruia i se administrează Leflon apare neuropatia periferică, va fi luată în considerare întreruperea tratamentului cu Leflon şi aplicarea procedurii de eliminare a medicamentului (vezi pct. 4.4). Colită

Colita, inclisiv colita microscopică a fost raportată la pacienții tratați cu leflunomidă. La pacienții tratați cu leflunomidă care prezintă diaree cronică inexplicabilă, trebuie efectuate proceduri de diagnostic adecvate.

Tensiune arterială

Tensiunea arterială trebuie determinată înainte de iniţierea tratamentului cu leflunomidă şi periodic după aceea.

Procrearea (recomandări pentru bărbaţi)

Pacienţii de sex masculin trebuie să fie avertizaţi cu privire la posibila toxicitate fetală de origine paternă. În timpul tratamentului cu leflunomidă trebuie utilizate mijloace contraceptive eficace.

Nu există date specifice privind riscul de toxicitate fetală de origine paternă. Cu toate acestea, nu au fost efectuate studii la animale care să evalueze acest risc specific. Pentru a reduce la minimum orice risc posibil, bărbaţii care doresc să procreeze trebuie să ia în considerare întreruperea utilizării leflunomidei şi administrarea colestiraminei 8 g de 3 ori pe zi timp de 11 zile sau a pulberii de cărbune activat 50 g de 4 ori pe zi timp de 11 zile.

În oricare dintre cazuri, concentraţia plasmatică a A771726 va fi măsurată pentru prima dată după aplicarea procedurii. După aceea, concentraţia plasmatică a A771726 trebuie determinată din nou la un interval de cel puţin 14 zile. În cazul în care ambele concentraţii plasmatice sunt sub 0,02 mg/L şi după o perioadă de aşteptare de cel puţin 3 luni, riscul de toxicitate fetală devine foarte scăzut.

Procedura de eliminare

Se administrează colestiramină 8 g de 3 ori pe zi. În mod alternativ, se administrează pulbere de cărbune activat 50 g de 4 ori pe zi. Durata unei perioade de eliminare complete este de 11 zile. Durata poate fi modificată în funcţie de variabilele clinice sau de laborator.

Lactoză

Leflon conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Interferență cu determinarea nivelurilor de calciu ionic

Măsurarea nivelurilor de calciu ionic poate indica valori fals reduse în timpul tratamentului cu leflunomidă și/sau teriflunomidă (metabolitul activ al leflunomidei), în funcție de tipul de analizor al calciului ionic utilizat (de ex. analizor pentru gazele sanguine). Prin urmare, plauzabilitatea nivelurilor reduse de calciu ionic observate trebuie pusă sub semnul întrebării la pacienții tratați cu leflunomidă sau teriflunomidă. În cazul unor măsurători nesigure, se recomandă determinarea concentrației totale de calciu seric corectate în funcție de albumină.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Interacțiuni

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.5

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau este posibil să luaţi orice alte medicamente. Acestea includ medicamentele fără prescripție medicală.

Acest lucru este important în mod special dacă luaţi:

alte medicamente pentru artrită reumatoidă, cum sunt antimalaricele (de exemplu clorochină şi hidroxiclorochină), sărurile de aur administrate pe cale orală sau intramusculară, D-penicilamina, azatioprina şi alte medicamente imunosupresoare (de exemplu metotrexat), deoarece aceste asocieri nu sunt recomandate,
warfarină şi alte medicamente orale utilizate pentru subţierea sângelui, deoarece monitorizarea este necesară pentru a reduce riscul de reacţii adverse la acest medicament
teriflunomidă pentru scleroză multiplă
repaglinidă, pioglitazonă, nateglinidă sau rosiglitazonă pentru diabet
daunorubicină, doxorubicină, paclitaxel sau topotecan pentru cancer
duloxetină pentru depresie, incontinenţă urinară sau în boala renală la diabetici
alosetron pentru controlul diareei severe
teofilină pentru astmul bronșic
tizanidină, un relaxant muscular
contraceptive orale (care conţin etinilestradiol şi levonorgestrel)
cefaclor, benzilpenicilină (penicilina G), ciprofloxacină pentru infecţii
indometacină, ketoprofen pentru durere şi inflamaţie
furosemidă pentru boală cardiacă (diuretic, medicament pentru eliminarea apei)
zidovudin pentru infecţia cu HIV
rosuvastatină, simvastatină, atorvastatină, pravastatină pentru hipercolesterolemie (colesterol crescut)
sulfasalazină pentru boala intestinală inflamatorie sau artrita reumatoidă
un medicament denumit colestiramină (utilizat pentru scăderea colesterolului ridicat în sânge) sau cărbune activat, deoarece aceste medicamente pot scădea cantitatea de leflunomidă care este absorbită de organism,

În cazul în care luaţi deja un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) şi/sau corticosteroizi, puteţi să continuaţi să-i luaţi şi după începerea tratamentului cu Leflon.

Vaccinări Dacă trebuie să vi se administreze un vaccin, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru sfaturi. Unele vaccinuri nu trebuie administrate în timp ce luaţi Leflon şi o anumită perioadă de timp după încetarea tratamentului.

Leflon împreună cu alimente, băuturi şi alcool Leflon poate fi luat împreună cu sau fără alimente. Nu se recomandă să beţi alcool etilic în timpul tratamentului cu leflunomidă. Consumul de alcool etilic în timpul tratamentului cu Leflon poate creşte riscul de afectare a ficatului.

Studiile privind interacţiunile au fost efectuate doar la adulţi.

Creşterea frecvenţei reacţiilor adverse poate apărea în cazul utilizării recente sau concomitente a medicamentelor hepatotoxice sau hematotoxice sau când tratamentul cu leflunomidă este urmat de administrarea unor astfel de medicamente fără aplicarea procedurii de eliminare (vezi, de asemenea, recomandările privind asocierea cu alte tratamente, pct. 4.4.). Prin urmare, în etapa iniţială după schimbarea tratamentului se recomandă monitorizarea mai atentă a concentraţiei enzimelor hepatice şi a parametrilor hematologici.

Metotrexat

În cadrul unui studiu restrâns (n=30) privind administrarea concomitentă a leflunomidei (între 10 şi 20 mg pe zi) cu metotrexat (între 10 şi 25 mg pe săptămână), la 5 din 30 pacienţi a fost observată o creştere de 2 până la 3 ori a concentraţiei plasmatice a enzimelor hepatice. În toate cazurile, concentraţiile plasmatice a enzimelor hepatice au revenit la normal, în 2 cazuri cu continuarea ambelor tratamente, iar în 3 cazuri după întreruperea tratamentului cu leflunomidă. La alţi 5 pacienţi a fost observată o creştere mai mare de 3 ori. Şi în toate aceste cazuri, concentraţiile plasmatice ale enzimelor hepatice au revenit la normal, în 2 cazuri cu continuarea ambelor tratamente, iar în 3 cazuri după întreruperea tratamentului cu leflunomidă.

La pacienţii cu artrită reumatoidă, nu a fost demonstrată nicio interacţiune farmacocinetică între leflunomidă (între 10 şi 20 mg pe zi) şi metotrexat (între 10 şi 25 mg pe săptămână).

Vaccinări

Nu sunt disponibile date clinice privind eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor în timpul tratamentului cu leflunomidă. Cu toate acestea, nu este recomandată vaccinarea cu vaccinuri cu virusuri vii atenuate. Atunci când se ia în considerare administrarea unui vaccin cu virus viu atenuat după încetarea administrării Leflon, trebuie luat în considerare timpul de înjumătăţire plasmatică îndelungat al leflunomidei.

Warfarină şi alte anticoagulante cumarinice

Au fost raportate cazuri de creştere a timpului de protrombină, atunci când leflunomida şi warfarina au fost administrate concomitent. În cadrul unui studiu clinic de farmacologie a fost observată o interacţiune farmacodinamică cu warfarină cu A771726 (vezi mai jos). De aceea, în cazul administrării concomitente a warfarinei sau a unui alt anticoagulant cumarinic, se recomandă urmărirea şi monitorizarea cu atenţie a raportului normalizat internaţional (INR).

AINS/corticosteroizi

În cazul în care pacientului i se administrează deja medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) şi/sau corticosteroizi, tratamentul cu acestea poate continua după începerea tratamentului cu leflunomidă.

Efectul altor medicamente asupra leflunomidei:

Colestiramină sau cărbune activat

Se recomandă ca pacienţii cărora li se administrează leflunomidă să nu utilizeze tratament cu colestiramină sau pulbere de cărbune activat, deoarece aceasta determină o scădere rapidă şi semnificativă a concentraţiei plasmatice a A771726 (metabolitul activ al leflunomidei; vezi şi pct. 5). Se consideră că mecanismul se datorează întreruperii circuitului enterohepatic şi/sau dializei gastrointestinale a A771726.

Inhibitori şi inductori ai izoenzimelor CYP450

Studiile in vitro privind inhibarea efectuate asupra microzomilor hepatici umani sugerează că izoenzimele citocromului P450 (CYP) 1A2, 2C19 şi 3A4 sunt implicate în metabolizarea leflunomidei. Un studiu privind interacţiunea in vivo cu leflunomidă şi cimetidină (inhibitor nespecific slab al citocromului P450 [CYP]) a demonstrat o lipsă semnificativă asupra expunerii la A771726. După administrarea concomitentă a unei singure doze de leflunomidă la subiecţi cărora li se administrează doze multiple de rifampicină (inductor nespecific al citocromului P450), concentraţiile maxime ale A771726 au crescut cu aproximativ 40%, însă ASC nu a fost modificată semnificativ. Mecanismul acestui efect nu este clar.

Efectul leflunomidei asupra altor medicamente:

Contraceptive orale

În cadrul unui studiu în care leflunomida a fost administrată concomitent cu o pastilă contraceptivă orală trifazică cu un conţinut de 30 μg etinilestradiol la voluntari sănătoşi de sex feminin, nu a fost observată nicio reducere a activităţii contraceptive a pilulei, iar farmacocinetica A771726 a fost în limitele anticipate. A fost observată o interacţiune farmacocinetică a A771726 cu contraceptivele orale (vezi mai jos).

Următoarele studii de interacţiune farmacocinetică şi farmacodinamică au fost efectuate cu A771726 (metabolitul activ principal al leflunomidei). Deoarece interacţiunile similare între medicamente nu pot fi excluse pentru leflunomida în dozele recomandate, la pacienţii trataţi cu leflunomidă trebuie să fie luate în considerare următoarele rezultate ale studiilor şi recomandări:

Efectul asupra repaglinidei (substrat al izoenzimei CYP2C8) A existat o creştere a mediei Cmax şi a ASC pentru repaglinidă (de 1,7 ori şi respectiv 2,4 ori) după doze repetate de A771726, sugerând că A771726 este un inhibitor al izoenzimei CYP2C8 in vivo. De aceea, se recomandă monitorizarea pacienţilor care utilizează concomitent medicamente metabolizate prin intermediul izoenzimei CYP2C8, precum repaglinidă, paclitaxel, pioglitazonă sau rosiglitazonă, deoarece poate fi amplificată expunerea la acestea.

Efecte asupra cofeinei (substrat al izoenzimei CYP1A2) Administrarea de doze repetate de A771726 a scăzut media Cmax şi ASC pentru cofeină (substrat al izoenzimei CYP1A2) cu 18% şi respectiv 55%, sugerând că A771726 poate fi un inductor slab al izoenzimei CYP1A2 in vivo. De aceea, medicamentele metabolizate prin intermediul izoenzimei CYP1A2 (precum duloxetină, alosetron, teofilină şi tizanidină) trebuie utilizate cu precauţie în timpul tratamentului, deoarece pot cauza reducerea eficacităţii acestor medicamente.

Efectul asupra substraturilor transportorului anionic organic 3 (OAT3) A existat o creştere a mediei Cmax şi a ASC pentru cefaclor (de 1,43 şi respectiv 1,54 ori) după doze repetate de A771726, sugerând că A771726 este un inhibitor al OAT3 in vivo. De aceea, se recomandă precauţie în timpul administrării concomitente cu substraturi ale OAT3, precum cefaclor, benzilpenicilină, ciprofloxacină, indometacină, ketoprofen, furosemidă, cimetidină, metotrexat, zidovudină.

Efectul asupra BRCS (proteina de rezistenţă la cancerul de sân) şi/sau asupra substraturilor polipeptidelor transportoare de anioni organici B1 şi B3 (OATP1B1/B3) A existat o creştere a mediei Cmax şi a ASC pentru rosuvastatină (de 2,65 şi respectiv 2,51 ori), după doze repetate de A771726. Cu toate acestea, nu a existat nicio influenţă evidentă a acestei expuneri plasmatice crescute la rosuvastatină asupra activităţii reductazei HMG-CoA. Dacă sunt utilizate împreună, doza de rosuvastatină nu trebuie să depăşească 10 mg o dată pe zi. Pentru alte substraturi ale BRCS (de exemplu metotrexat, topotecan, sulfasalazină, daunorubicină, doxorubicină) şi familia OATP, în special inhibitorii reductazei HMG-CoA (de exemplu simvastatină, atorvastatină, pravastatină, metotrexat, nateglinidă, repaglinidă, rifampicină), administrarea concomitentă trebuie efectuată, de asemenea, cu precauţie. Pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru depistarea semnelor şi simptomelor expunerii excesive la medicamente şi trebuie luată în considerare reducerea dozei acestor medicamente.

Efectul asupra contraceptivelor orale (0,03 mg etinilestradiol şi 0.15 mg levonorgestrel) A existat o creştere a mediei Cmax şi a ASC0-24 pentru etinilestradiol (de 1,58 şi respectiv 1,54 ori) şi a Cmax şi ASC0-24 pentru levonorgestrel (de 1,33 şi respectiv 1,41 ori) după doze repetate de A771726. Deşi nu este anticipat un efect advers al acestei interacţiuni asupra contraceptivelor orale, trebuie acordată atenţie tipului de tratament cu contraceptive orale.

Efectul asupra warfarinei (substrat al izoenzimei CYP2C9) Doze repetate de A771726 nu au avut niciun efect asupra farmacocineticii S-warfarinei, indicând că A771726 nu este un inhibitor sau inductor al izoenzimei CYP2C9. Cu toate acestea, a fost observată o creştere a raportului normalizat internaţional (INR) de vârf atunci când A771726 a fost administrat concomitent cu warfarina, comparativ cu warfarina în monoterapie. De aceea, urmărirea şi monitorizarea cu atenţie a INR este recomandată în timpul administrării concomitente cu warfarina..

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Nu luaţi Leflon dacă sunteţi sau credeţi că puteţi fi gravidă. Dacă sunteţi gravidă sau rămâneţi gravidă în timp ce luaţi leflunomidă, riscul de a avea un copil cu defecte congenitale grave este mai mare. Femeile cu potenţial fertil nu trebuie să urmeze tratament cu Leflon fără a utiliza mijloace contraceptive eficace.

Spuneţi-i medicului dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămâneţi gravidă după încetarea tratamentului cu Leflon, deoarece, înainte de a încerca să rămâneţi gravidă, trebuie să vă asiguraţi că leflunomida a fost complet eliminată din organismul dumneavoastră. Acest lucru poate dura până la 2 ani. Această perioadă de aşteptare poate fi redusă la câteva săptămâni dacă luaţi anumite medicamente care grăbesc eliminarea leflunomidei din organismul dumneavoastră.

În ambele cazuri, veţi avea nevoie de o analiză a sângelui, pentru a determina dacă leflunomida a fost eliminată în cantitate suficientă din organismul dumneavoastră, după care trebuie să aşteptaţi cel puţin încă o lună înainte de a rămâne gravidă.

Pentru mai multe informaţii despre analizele de laborator, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Dacă bănuiţi că aţi rămas gravidă în timp ce luaţi leflunomidă sau în cei doi ani care urmează după încetarea tratamentului, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră imediat, pentru a efectua un test de sarcină. În cazul în care testul confirmă că sunteţi gravidă, medicul dumneavoastră vă poate sugera tratamentul cu anumite medicamente pentru a grăbi eliminarea leflunomida în mod rapid şi suficient din organismul dumneavoastră, deoarece astfel poate scădea riscul pentru copilul dumneavoastră.

Nu luaţi Leflon atunci când alăptaţi, deoarece leflunomida trece în laptele matern.

Sarcina

Metabolitul activ al leflunomidei, A771726, este suspectat de cauzarea unor malformaţii congenitale grave în cazul în care aceasta este administrată în timpul sarcinii. Leflon este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Femeile cu potenţial fertil trebuie să utilizeze mijloace contraceptive eficace în timpul tratamentului şi până la 2 ani după tratament (vezi „perioada de aşteptare” de mai jos) sau până la 11 zile după tratament (vezi „perioada de eliminare” prescurtată de mai jos).

Pacientele trebuie avertizate că dacă există o întârziere a menstruaţiei sau orice alt motiv de suspiciune a unei sarcini, trebuie să-l anunţe imediat pe medic pentru a efectua un test de sarcină, iar, dacă rezultatul este pozitiv, medicul va discuta cu pacienta despre riscul pentru sarcină. Este posibil ca o scădere rapidă a concentraţiei sanguine a metabolitului activ, prin instituirea procedurii de eliminare descrise mai jos, la prima întârziere a menstruaţiei, să poată scădea riscul leflunomidei asupra fătului.

În cadrul unui studiu restrâns prospectiv efectuat la femei (n=64) care au rămas gravide în mod neplanificat şi au utilizat leflunomidă nu mai mult de trei săptămâni după concepţie, după care au urmat o procedură de eliminare, nu au fost observate diferenţe semnificative (p=0,13) în incidenţa generală a malformaţiilor structurale majore (5,4%) faţă de oricare dintre grupele de comparaţie (4,2% în grupa de paciente afectate de boală [n=108] şi 4,2% la gravidele sănătoase [n=78]).

În cazul femeilor care utilizează tratament cu leflunomidă şi doresc să rămână gravide, se recomandă una dintre următoarele proceduri, pentru a evita expunerea fătului la concentraţii toxice de A771726 (concentraţia-ţintă este sub 0,02 mg/L):

Perioada de aşteptare

Concentraţiile plasmatice ale A771726 pot fi anticipate la o valoare de peste 0,02 mg/L pentru o perioadă de timp îndelungată. Concentraţia plasmaticăpoate scădea sub 0,02 mg/L la aproximativ 2 ani de la încetarea tratamentului cu leflunomidă.

După o perioadă de aşteptare de 2 ani, concentraţia plasmatică a A771726 va fi măsurată pentru prima dată. După aceea, concentraţia plasmatică a A771726 trebuie determinată din nou la un interval de cel puţin 14 zile. În cazul în care concentraţiile plasmatice sunt sub 0,02 mg/L, nu se anticipează niciun risc teratogen.

Pentru mai multe informaţii privind analiza probelor, vă rugăm să-l contactaţi pe deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă sau pe reprezentantul legal al acestuia (vezi pct. 7).

Procedura de eliminare

După încetarea tratamentului cu leflunomidă:

se administrează colestiramină 8 g de 3 ori pe zi, timp de 11 zile,

în mod alternativ, se administrează pulbere de cărbune activat 50 g de 4 ori pe zi, timp de 11 zile.

Cu toate acestea, după oricare dintre procedurile de eliminare, este necesară verificarea prin 2 analize separate efectuate la interval de cel puţin 14 zile şi o perioadă de aşteptare de o lună şi jumătate între prima concentraţie plasmatică sub 0,02 mg/L şi fertilizare.

Femeile cu potenţial fertil trebuie avertizate că înainte de a rămâne gravide este necesară o perioadă de aşteptare de 2 ani de la întreruperea tratamentului. În cazul în care o perioadă de aşteptare de până la aproximativ 2 ani, timp în care s-ar utiliza o metodă contraceptivă eficace, este considerată impracticabilă, se recomandă instituirea profilactică a unei proceduri de eliminare.

Atât colestiramina, cât şi pulberea de cărbune activat, pot influenţa absorbţia estrogenilor şi progestogenilor, astfel încât eficacitatea contraceptivelor orale nu poate fi garantată în timpul procedurii de eliminare cu colestiramină sau pulbere de cărbune activat. Nu este recomandată utilizarea metodelor contraceptive alternative.

Alăptarea

Studiile efectuate la animale indică faptul că leflunomida sau metaboliţii săi trec în laptele matern. De aceea, femeile care alăptează nu trebuie să utilizeze leflunomidă.

Fertilitatea

Rezultatele studiilor privind fertilitatea animalelor nu au arătat niciun efect asupra fertilității masculine și feminine, dar reacțiile adverse la organele de reproducere masculine au fost observate în studiile de toxicitate după doze repetate (vezi pct. 5.3).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Reacții adverse

Prospect · pct. 4 RCP · pct. 4.8

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră şi încetaţi să luaţi Leflon:

dacă simţiţi slăbiciune, stare de confuzie sau ameţeală sau aveţi dificultăţi la respiraţie, deoarece acestea pot fi semne ale unei reacţii alergice grave,
dacă apar erupţii trecătoare pe piele sau ulceraţii la nivelul gurii, deoarece acestea pot indica reacţii severe, care uneori pot pune viaţa în pericol (de exemplu sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică, eritem polimorf, reacţie la medicament cu eozinofilie şi simptome sistemice [sindromul RMESS]), vezi punctul 2.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă apar:

paloare, oboseală sau vânătăi, deoarece acestea pot indica tulburări ale sângelui determinate de un dezechilibru între diferitele tipuri de celule care intră în compoziţia sângelui,
oboseală, durere abdominală sau icter (colorare în galben a albului ochilor sau a pielii), deoarece acestea pot indica afecţiuni grave, cum este insuficienţa hepatică, care poate fi letală,
orice simptome de infecţie, cum sunt febră, durere în gât sau tuse, deoarece acest medicament poate creşte riscul de infecţii severe, care pot pune viaţa în pericol,
tuse sau dificultăţi la respiraţie, deoarece acestea pot indica probleme ale plămânilor (boală pulmonară interstiţială sau hipertensiune pulmonară),
senzaţie neobişnuită de furnicături, slăbiciune sau durere la nivelul mâinilor sau picioarelor, deoarece acestea pot indica probleme ale nervilor (neuropatie periferică).

Rezumatul profilului de siguranţă

Cel mai frecvent raportate reacţii adverse la leflunomidă sunt: creştere uşoară a tensiunii arteriale, leucopenie, parestezie, cefalee, ameţeală, diaree, greaţă, vărsături, afecţiuni ale mucoasei orale (cum sunt stomatită aftoasă, ulceraţie bucală), dureri abdominale, accentuarea căderii părului, eczeme, erupţii cutanate tranzitorii(inclusiv erupţie maculo-papulară), prurit, xerodermie, tenosinovită, creşterea CPK, anorexie, scăderea în greutate (de obicei nesemnificativă), astenie, reacţii alergice uşoare şi creştere a parametrilor hepatici (transaminaze (în special ALT), cu o frecvenţă mai scăzută gamma-GT, fosfataza alcalină, bilirubina).

Clasificarea în funcţie de frecvenţă:

În cadrul fiecărei grupări de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Infecţii şi infestări Rare: infecţii severe, inclusiv sepsis, care poate fi letal.

Similar altor medicamente cu potenţial imunosupresiv, leflunomida poate creşte susceptibilitatea pacienţilor la infecţii, inclusiv infecţii oportuniste (vezi şi pct. 4.4). Astfel, incidenţa generală a infecţiilor (în special a rinitei, bronşitei şi pneumoniei) poate creşte.

Tumori benigne, maligne şi nespecificate (inclusiv chisturi şi polipi) Riscul de tumori maligne, în special tulburări limfoproliferative, creşte odată cu utilizarea unora dintre medicamentele imunosupresoare.

Recent, utilizarea concomitentă sau consecutivă a medicamentelor potenţial mielotoxice poate fi asociată cu un risc mai ridicat de efecte hematologice.

Tulburări ale sistemului imunitar Frecvente: reacţii alergice uşoare Foarte rare: reacţii anafilactice/anafilactoide severe, vasculită, inclusiv vasculită cutanată necrotizantă

Tulburări metabolice şi de nutriţie Frecvente: creştere a CPK Mai puţin frecvente: hipopotasemie, hiperlipidemie, hipofosfatemie Rare: creştere a LDH Cu frecvenţă necunoscută: hipouricemie

Tulburări psihice Mai puţin frecvente: anxietate

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: parestezie, cefalee, ameţeală, neuropatie periferică

Tulburări cardiace Frecvente: creşterea uşoară a tensiunii arteriale Rare: creştere severă a tensiunii arteriale

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Rare: boala pulmonară interstiţială (inclusiv penumonită interstiţială), care poate fi letală Cu frecvență necunoscută: hepertensiune pulmonară

Tulburări gastrointestinale Frecvente: Colită, inclusiv colită microscopică, cum ar fi colita limfocitară, colita colagenoasă,,diaree, greaţă, vărsături, tulburări ale mucoasei orale (de exemplu stomatită aftoasă, ulceraţie bucală), dureri abdominale Mai puţin frecvente: tulburări ale gustului Foarte rare: pancreatită

Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente: accentuare a căderii părului, eczemă, erupţie cutanată tranzitorie (inclusiv erupţie maculo-papulară), prurit, xerodermie Mai puţin frecvente: urticarie Foarte rare: necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson, eritem polimorf Cu frecvenţă necunoscută: lupus eritematos cutanat, psoriazis pustular sau psoriazis agravant, reacţie la medicament cu eozinofilie şi simptome sistemice (RMESS), ulcer cutanat

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Frecvente: tenosinovită Mai puţin frecvente: ruptură de tendon

Tulburări renale şi ale căilor urinare Cu frecvenţă necunoscută: insuficienţă renală

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Cu frecvenţă necunoscută: scăderi uşoare (reversibile) ale concentraţiei spermei, numărului total de spermatozoizi şi motilităţii rapid progresive

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente: anorexie, scăderea în greutate (de obicei nesemnificativă), astenie

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Leflon Substanţa activă este leflunomidă. Un comprimat filmat conţine leflunomidă 20 mg.

Celelalte componente sunt:

Nucleul comprimatului:

Celuloză microcristalină Lactoză monohidrat Amidon de porumb pregelatinizat Povidonă K 30 (E1201) Crospovidonă (E1202) Dioxid de siliciu coloidal anhidru Stearat de magneziu (E470b)

Filmul comprimatului:

Dioxid de titan (E171) Talc Hipromeloză (E464) Macrogol 6000 Oxid galben de fer (E172)

Cum arată Leflon şi conţinutul ambalajului

Leflon 20 mg comprimate filmate sunt rotunde, biconvexe, de culoare galbenă, cu o linie mediană pe una dintre feţe şi diametrul de aproximativ 8,1 mm. Medicamentul este ambalat în cutie de carton care conţine blistere din PA-Al-PVC /Aluminiu sau un flacon opac de culoare albă din PEÎD închis cu capac şi sigiliu şi cu plic desicant.

Mărimile de ambalaj Blister: 28, 30, 50, 60, 90, 100 comprimate filmate Flacon: 28, 30, 50, 60, 90, 100 comprimate filmate

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă SC Neola Pharma S.R.L. Str. Biharia nr. 67-77, clădire corp F, sector 1, 013981, Bucureşti România

Fabricanţi Pharmathen S.A. 6, Dervenakion str., Pallini Attiki, Hellas, Grecia

Pharmathen International S.A. Industrial Park Sapes, Rodopi Prefecture, Block No 5 Rodopi 69300, Hellas, Grecia

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale: Germania: Leflon 20 mg Filmtabletten Cipru: Leflon 20 mg film-coated tablets Republica Cehia: Leflon 20 mg România: Leflon 20 mg comprimate filmate

Acest prospect a fost revizuit în septembrie 2023.

Leflon 20 mg comprimate filmate: fiecare comprimat conţine leflunomidă 20 mg. Excipient (excipienţi) cu efect cunoscut: fiecare comprimat conţine lactoză 36,48 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Nucleul comprimatului: Celuloză microcristalină Lactoză monohidrat Amidon de porumb pregelatinizat Povidonă K 30 (E1201) Crospovidonă (E1202) Dioxid de siliciu coloidal anhidru Stearat de magneziu (E470b)

Filmul comprimatului: Leflon 20 mg Dioxid de titan (E171) Talc Hipromeloză (E464) Macrogol 6000 Oxid galben de fer (E172)

leflunomidă 20 mg · substanță activă

Celuloză microcristalină · excipient

Lactoză monohidrat · excipient

Amidon de porumb pregelatinizat · excipient

Povidonă K 30 (E1201) · excipient

Crospovidonă (E1202) · excipient

Dioxid de siliciu coloidal anhidru · excipient

Stearat de magneziu (E470b) · excipient

Dioxid de titan (E171) · excipient

Talc · excipient

Hipromeloză (E464) · excipient

Macrogol 6000 · excipient

Oxid galben de fer (E172) · excipient

Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe blister/flacon şi ambalaj secundar după “EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu blist. PA-Al-PVC/Al x 28 compr. film. · 8893/2016/01

Cutie cu blist. PA-Al-PVC/Al x 30 compr. film. · 8893/2016/02

Cutie cu blist. PA-Al-PVC/Al x 50 compr. film. · 8893/2016/03

Cutie cu blist. PA-Al-PVC/Al x 60 compr. film. · 8893/2016/04

Cutie cu blist. PA-Al-PVC/Al x 100 compr. film. · 8893/2016/05

Cutie cu 1 flac. PEID x 28 compr. film. · 8893/2016/06

Cutie cu 1 flac. PEID x 30 compr. film. · 8893/2016/07

Cutie cu 1 flac. PEID x 50 compr. film. · 8893/2016/08

Cutie cu 1 flac. PEID x 60 compr. film. · 8893/2016/09

Cutie cu 1 flac. PEID x 100 compr. film. · 8893/2016/10

Cutie cu blist. PA-Al-PVC/Al x 90 compr. film. · 8893/2016/11

Cutie cu 1 flac. PEID x 90 compr. film. · 8893/2016/12

Documente oficiale

RCPRezumatul caracteristicilor produsuluiDeschide PDF · ANMDMR ProspectProspect — informații pentru pacientDeschide PDF · ANMDMR AmbalajInformații privind etichetareaDeschide PDF · ANMDMR