Lecigon 20 mg/5 mg/20 mg/ml

Doze

Pentru administrare intestinală (vezi pct. 6.6). Doza trebuie ajustată individual pentru obținerea unui răspuns clinic optim, ceea ce înseamnă maximizarea timpului funcțional ON în timpul zilei prin reducerea la minim a numărului și duratei episoadelor OFF (bradikinezie) și reducerea la minim a timpului ON cu diskinezie invalidantă.

Doza totală zilnică de Lecigon include trei doze ajustate individual: doza bolus de dimineață, doza continuă de întreținere și doze bolus suplimentare. De regulă, tratamentul se limitează la perioada în care pacientul este treaz. Dacă se justifică din punct de vedere medical, Lecigon poate fi administrat până la 24 ore/zi. Doza maximă zilnică recomandată este de 100 ml (ceea ce corespunde cu 2000 mg levodopa, 500 mg carbidopa monohidrat și 2000 mg entacaponă – vezi și pct. 4.4).

În timpul administrării dozei de întreținere, profilul concentrație plasmatică/timp al levodopa are un aspect ușor diferit, concentrația plasmatică de levodopa crescând treptat pe parcursul zilei, comparativ cu aspectul observat anterior la gelul intestinal care conține exclusiv levodopa/carbidopa. Un exemplu de profil concentrație plasmatică/timp în cazul utilizării Lecigon se găsește la pct. 5.2. Dacă există necesități individuale, pompa poate fi programată în prealabil pentru a administra până la 3 doze de întreținere în decursul unei zile/perioade de 24 ore. În caz de diskinezie în ultima parte a zilei, pot fi relevante reducerile de 10-20% la mijlocul zilei. Toate dozele de întreținere trebuie ajustate până la obținerea efectului clinic dorit.

De asemenea, poate fi utilă funcția de doze de întreținere multiple, de exemplu la pacienții cu diskinezie sau rigiditate persistentă care au nevoie în mod repetat de doze suplimentare în ultima parte a zilei sau la pacienții cu tratament pe parcursul a 24 ore care au nevoie de o reducere a dozei de întreținere pe timpul nopții.

Doza de dimineață Doza de dimineață este administrată cu ajutorul pompei pentru a atinge rapid nivelul dozei terapeutice (în 30 minute). Doza se ajustează în trepte a câte 0,1 ml (2 mg). Doza totală de dimineață este de regulă de 5-10 ml, ceea ce corespunde cu 100-200 mg levodopa. Doza totală de dimineață nu trebuie să depășească 15 ml (300 mg levodopa).

Doza continuă de întreținere Doza continuă de întreținere este administrată cu ajutorul pompei pentru a menține nivelul dozei terapeutice. Doza de întreținere se ajustează în trepte a câte 2 mg/oră (0,1 ml/oră). De regulă, doza de întreținere este de 0,7-5,0 ml/oră (15-100 mg levodopa/oră). Doza maximă zilnică recomandată este 100 ml (2000 mg levodopa).

Doze bolus suplimentare Dozele suplimentare se administrează în cazul în care este necesar, dacă pacientul devine hipokinetic. În mod normal, doza suplimentară este sub 3 ml, dar se ajustează individual. Dacă necesarul de doze suplimentare depășește 5 doze pe zi, trebuie avută în vedere creșterea dozei continue de întreținere.

Titrare în timpul tranziției de la levodopa/carbidopa la Lecigon Lecigon conține entacaponă, care potențează efectul levodopa. Prin urmare, poate fi necesară reducerea dozei zilnice totale de Lecigon, în medie cu 20-35%, comparativ cu doza anterioară de levodopa și carbidopa a pacientului, care nu conținea inhibitori de catecol-O-metiltransferază (COMT). Întrucât efectul entacaponei asupra levodopa este dependent de doză, la pacienții care iau doze crescute se anticipează o reducere mai mare a dozei.

Valoarea dozei inițiale se bazează pe doza zilnică de levodopa administrată pacientului. Concentrația dozei de dimineață trebuie să fie aceeași cu cea a dozei de levodopa de dimineață administrată anterior pentru a atinge cât mai rapid posibil o concentrație plasmatică terapeutică, plus volumul necesar pentru umplerea tubului. Doza continuă de întreținere trebuie să se bazeze pe doza zilnică de levodopa administrată pacientului (excluzând doza de dimineață) și se reduce inițial la 65% din doza zilnică anterioară de levodopa. Apoi dozele se titrează treptat, în funcție de simptomele clinice, până când se obține efectul dorit.

Exemplu de valoare a dozei inițiale înainte de titrare: Doza totală zilnică anterioară de levodopa: 1360 mg Doza de dimineață anterioară de levodopa: 100 mg Doza zilnică anterioară de levodopa (excluzând doza de dimineață): 1260 mg/zi

Doza de dimineață: 100 mg Corespunde unui volum de: 100 mg / 20 mg/ml = 5 ml Doza totală de dimineață: 5 ml + 3 ml (volum pentru umplerea tubului) = 8 ml

Doza continuă de întreținere: 1260 mg/zi Doza continuă de întreținere redusă la 65%: 1260 mg/zi x 0,65 = 819 mg/zi Doză administrată pe oră (calculată pe baza a 16 ore de administrare pe zi): 819 mg / 16 ore = 51 mg/oră Corespunde unui debit orar de: 51 mg/oră / 20 mg/ml = 2,5-2,6 ml/oră

Titrare în timpul tranziției de la levodopa/benserazidă la Lecigon Entacapona determină creșterea biodisponibilității levodopa din preparatele standard cu levodopa/benserazidă puțin mai mult (5-10%) decât din preparatele standard cu levodopa/carbidopa. Tranziția de la levodopa/benserazidă la Lecigon nu a fost studiată.

Titrare în timpul tranziției de la levodopa/carbidopa/entacaponă la Lecigon Valoarea dozei inițiale se bazează pe doza zilnică de levodopa administrată pacientului. Concentrația inițială a dozei de dimineață trebuie să fie aceeași cu cea a dozei de levodopa de dimineață administrată anterior, plus volumul necesar pentru umplerea tubului. Doza continuă de întreținere se convertește 1:1 și se bazează pe doza zilnică de levodopa administrată pacientului (excluzând doza de dimineață). Apoi dozele se titrează treptat, în funcție de simptomele clinice, până când se obține efectul dorit.

Tranziția de la tratamentul asociat conținând levodopa/inhibitor DDC/tolcaponă la Lecigon nu a fost studiată.

Tranziție de la tratamentul cu levodopa/carbidopa concomitent cu un agonist de dopamină la Lecigon Atunci când are loc tranziția de la tratamentul cu un agonist de dopamină la Lecigon administrat în monoterapie, trebuie luat în considerare riscul simptomelor de sevraj la agonistul de dopamină și trebuie evitată oprirea bruscă a administrării agonistului de dopamină.

Monitorizarea tratamentului După titrarea inițială, doza de dimineață și doza de întreținere se ajustează ușor în decurs de câteva săptămâni. Inițial, Lecigon se administrează în monoterapie. Dacă este necesar, pot fi administrate concomitent și alte medicamente împotriva bolii Parkinson (pentru tratamentul concomitent al bolii Parkinson, vezi și pct. 4.3 și 4.5). Dacă tratamentul cu alte medicamente împotriva bolii Parkinson este oprit sau modificat, poate fi necesară ajustarea dozelor de Lecigon.

O deteriorare bruscă a răspunsului la tratament, cu fluctuații motorii recurente, trebuie să ridice suspiciunea ca tubul duodenal/jejunal să se fi dislocat în stomac. Localizarea tubului trebuie efectuată radiografic. Dacă poziția este incorectă, capătul tubului trebuie repoziționat în duoden/jejunul superior.

Tratament în legătură cu demența În caz de demență suspectată sau diagnosticată, cu un prag de confuzie scăzut, pompa trebuie manipulată numai de către un profesionist din domeniul sănătății sau de către un aparținător.

Abuz de medicament Dacă se suspectează abuzul de medicament, în pompa utilizată împreună cu Lecigon (Crono LECIG) există o funcție de blocare. Această funcție împiedică pacientul să modifice setările pompei.

Grupe speciale de pacienți

Copii și adolescenți Lecigon nu prezintă utilizare relevantă la copii și adolescenți în indicația boala Parkinson avansată cu fluctuații motorii severe și hiperkinezie/diskinezie.

Vârstnici Experiența utilizării combinației levodopa/carbidopa/entacaponă la pacienții vârstnici este considerabilă. Dozele pentru toți pacienții, inclusiv pentru vârstnici, sunt ajustate individual.

Insuficiență hepatică Doza de Lecigon se ajustează individual prin titrarea dozei care asigură un efect optim (care corespunde cu expunerea plasmatică optimizată individual la levodopa, carbidopa și entacaponă). Prin urmare, orice efecte ale insuficienței hepatice asupra expunerii la levodopa, carbidopa și entacaponă sunt luate în calcul la titrarea dozei. Nu au fost efectuate studii de farmacocinetică cu carbidopa și levodopa la pacienți cu insuficiență hepatică. Eliminarea entacaponei este redusă la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată. Prin urmare, se recomandă ca titrarea dozei să se efectueze cu prudență la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată. Poate fi necesară reducerea dozei (vezi pct. 5.2). Lecigon nu trebuie utilizat la pacienții cu insuficiență hepatică severă; vezi pct. 4.3.

Insuficiență renală Doza de Lecigon se ajustează individual prin titrarea dozei care asigură un efect optim (care corespunde cu expunerea plasmatică optimizată individual la levodopa, carbidopa și entacaponă). Prin urmare, orice efecte ale insuficienței renale asupra expunerii la levodopa, carbidopa și entacaponă sunt luate în calcul la titrarea dozei. Insuficiența renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost efectuate studii de farmacocinetică specifice cu levodopa și carbidopa la pacienți cu insuficiență renală. Prin urmare, se recomandă ca titrarea dozei să se efectueze cu prudență la pacienții cu insuficiență renală severă, inclusiv la cei cărora li se efectuează tratament prin dializă (vezi pct. 5.2).

Întreruperea tratamentului

Tratamentul cu Lecigon poate fi întrerupt în orice moment îndepărtând tubul și lăsând plaga să se vindece. Pacienții trebuie monitorizați atent în cazul în care este necesară o reducere bruscă a dozei sau dacă devine necesară oprirea tratamentului cu Lecigon, în special dacă pacientului i se administrează antipsihotice; vezi pct. 4.4. Dacă tratamentul este oprit, pacientului trebuie să i se administreze un tratament alternativ.

Mod de administrare

Lecigon este un gel cu administrare intestinală continuă (administrare în duoden sau jejunul superior). Pentru administrarea Lecigon poate fi utilizată doar pompa Crono LECIG (CE 0476). Un manual cu instrucțiunile de utilizare a pompei portabile este furnizat împreună cu pompa.

Pentru a stabili dacă pacientul răspunde favorabil la această metodă de tratament înainte de introducerea unui tub jejunal (PEG-J) permanent montat prin gastrostomie endoscopică percutană, trebuie avută în vedere utilizarea unui tub nazoduodenal/nazojejunal temporar. În cazul în care medicul consideră că această evaluare nu este necesară, se poate renunța la etapa de testare nazojejunală și tratamentul poate fi început direct cu amplasarea PEG-J.

Pentru administrarea pe termen îndelungat, gelul trebuie administrat cu ajutorul unei pompe portabile, direct în duoden sau în porțiunea superioară a jejunului, printr-un tub permanent montat prin gastrostomie endoscopică percutană, cu un tub extern transabdominal și un tub intestinal intern. Alternativ, se poate lua în considerare o gastro-jejunostomie efectuată sub control radiologic, în cazul în care gastrostomia endoscopică percutană nu este recomandată dintr-un anumit motiv. Intervenția chirurgicală și ajustarea dozei trebuie efectuate în cooperare cu o clinică neurologică.

Înlocuirea cartușului

Pentru a utiliza un cartuș nou, acesta trebuie atașat la pompa portabilă și la sistemul conectat la tub pentru administrare, în conformitate cu instrucțiunile furnizate.

Cartușul este destinat unei singure utilizări și nu trebuie utilizat pentru o perioadă mai lungă de 24 ore. Pompa de administrare cu cartușul instalat poate fi purtată aproape de corp timp de până la 16 ore. Pe parcursul tratamentului pe timpul nopții, pompa nu trebuie purtată aproape de corp, ci, de exemplu, poate fi ținută pe noptieră.

După ce a fost deschis, un cartuș poate fi utilizat în ziua următoare, adică până la 24 ore de la prima deschidere. Cartușul se scoate din pompă după 24 ore de utilizare sau în momentul în care s-a consumat, în funcție de care dintre aceste situații survine prima.

Spre sfârșitul perioadei de valabilitate, gelul poate deveni ușor gălbui/roșiatic. Acest lucru nu influențează concentrația medicamentului sau efectul tratamentului.

Lecigon nu este recomandat pentru tratamentul reacțiilor extrapiramidale induse de medicament.

Lecigon trebuie administrat cu prudență la pacienții cu boală cardiacă ischemică, boală cardiovasculară sau pulmonară severă, astm bronșic, boală renală, hepatică sau endocrină sau antecedente de ulcer peptic sau convulsii.

La pacienții cu antecedente de infarct miocardic care au aritmii atriale nodale sau ventriculare reziduale, funcția cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenție în perioada de ajustare a dozei inițiale.

Toți pacienții aflați în tratament cu Lecigon trebuie monitorizați cu atenție în ceea ce privește apariția tulburărilor psihice, a depresiei cu tendințe suicidare și a altor tulburări psihice grave. Pacienții cu psihoze în antecedente sau în prezent trebuie tratați cu prudență.

Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăți de blocare a receptorilor dopaminergici, în special a antagoniștilor de receptori D2, trebuie efectuată cu precauție, pacientul fiind monitorizat cu atenție în ceea ce privește scăderea efectului antiparkinsonian sau agravarea simptomelor parkinsoniene; vezi pct. 4.5.

Pacienții cu glaucom cronic cu unghi deschis pot fi tratați cu precauție cu Lecigon, cu condiția ca tensiunea intraoculară să fie bine controlată și pacientul să fie monitorizat cu atenție în ceea ce privește modificările tensiunii intraoculare

Lecigon poate induce hipotensiune arterială ortostatică. Prin urmare, Lecigon trebuie administrat cu precauție la pacienții care iau și alte medicamente care pot determina hipotensiune arterială ortostatică; vezi pct. 4.5.

Substanțele active din Lecigon au fost asociate cu somnolență și episoade de instalare bruscă a somnului la pacienții cu boala Parkinson. Prin urmare, este necesară prudență în cazul conducerii de vehicule sau al folosirii de utilaje (vezi pct. 4.7 și 4.8)

Atunci când administrarea medicamentelor antiparkinsoniene a fost oprită brusc, a fost raportată apariția unui sindrom complex, similar sindromului neuroleptic malign (SNM), ce include rigiditate musculară, febră, tulburări psihice (de exemplu agitație, confuzie, comă) și creștere a concentrațiilor serice de creatin-fosfokinază. Rar a fost observată rabdomioliza secundară SNM sau diskinezie severă la pacienții cu boala Parkinson. De când a fost introdusă entacapona pe piață, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special după reducerea bruscă a dozei sau oprirea administrării acesteia și a altor medicamente dopaminergice administrate concomitent. De aceea, pacienții trebuie monitorizați cu atenție atunci când doza de Lecigon este redusă sau tratamentul este oprit brusc, în special dacă pacientului i se administrează și medicamente antipsihotice/neuroleptice.

Pacienții trebuie monitorizați periodic pentru depistarea eventualelor tulburări de control al impulsurilor. Pacienții și aparținătorii trebuie avertizați că simptomele comportamentale ale tulburărilor de control al impulsurilor, inclusiv dependența patologică de jocuri de noroc, libidoul crescut, hipersexualitatea, cheltuielile sau cumpărăturile compulsive, mâncatul compulsiv sau „binge eating” pot să apară la pacienții tratați cu agoniști dopaminergici și/sau alte tratamente dopaminergice conținând levodopa, inclusiv Lecigon. Dacă apar astfel de simptome, se recomandă reevaluarea tratamentului.

Studiile epidemiologice au arătat că pacienții cu boala Parkinson prezintă un risc mai mare de apariție a melanomului față de populația generală. Nu este clar dacă riscul crescut observat este determinat de boala Parkinson sau de alți factori, cum sunt medicamentele utilizate pentru tratamentul bolii Parkinson. Prin urmare, în cazul utilizării de Lecigon, pacienților și aparținătorilor li se recomandă monitorizarea periodică a pacienților pentru depistarea melanomului. În mod ideal, ar trebui efectuate examene cutanate periodice de către o persoană calificată corespunzător (de exemplu dermatolog).

Dacă este necesară efectuarea unei anestezii generale, tratamentul cu Lecigon poate fi continuat atât timp cât pacientului i se permite administrarea pe cale orală de lichide și medicamente. Dacă tratamentul cu Lecigon trebuie oprit temporar, este permisă reluarea tratamentului cu aceeași doză ca cea utilizată anterior, imediat ce este posibilă administrarea orală de lichide.

Este posibil să fie necesară ajustarea dozei de Lecigon, prin reducerea acesteia, pentru a evita diskinezia indusă de levodopa.

În cazul tratamentului de lungă durată cu Lecigon, se recomandă evaluarea periodică a funcțiilor hepatice, hematopoietice, cardiovasculare și renale.

Lecigon conține hidrazină, un produs de degradare al carbidopa, care poate fi genotoxic și posibil carcinogen. Doza zilnică medie recomandată de Lecigon este 46 ml (corespunde cu 1,6 mg hidrazină/zi), iar doza zilnică maximă recomandată de Lecigon este 100 ml (corespunde cu maxim 3,5 mg hidrazină/zi). Semnificația clinică a acestei expuneri la hidrazină nu este cunoscută.

Intervențiile chirurgicale anterioare la nivelul etajului abdominal superior pot determina dificultăți în efectuarea gastrostomiei sau jejunostomiei.

Complicațiile raportate în cazul levodopa/carbidopa în studiile clinice și observate după punerea pe piață includ abces, bezoar, ileus, eroziune/ulcer la locul de implant, hemoragie intestinală, ischemie intestinală, ocluzie intestinală, perforație intestinală, invaginație, pancreatită, peritonită, pneumonie (inclusiv pneumonie de aspirație), pneumoperitoneu, infecție postoperatorie a plăgii și septicemie. Bezoarurile sunt concrețiuni de produse greu de digerat (cum sunt fibrele vegetale sau fibrele din fructe nedigerabile) reținute în tractul intestinal. Un bezoar format în jurul vârful tubului jejunal poate funcționa ca punct de plecare pentru ocluzie intestinală sau invaginație. Cele mai multe bezoaruri se întâlnesc în stomac, dar bezoarurile pot fi întâlnite și în altă parte a tractului intestinal. Durerea abdominală poate fi un simptom al complicațiilor enumerate mai

sus. Unele dintre aceste evenimente pot duce la efecte grave, cum sunt necesitatea unei intervenții chirurgicale sau deces. Pacienții trebuie sfătuiți să își informeze medicul dacă manifestă oricare dintre simptomele asociate cu evenimentele de mai sus.

Capacitatea scăzută de manevrare a sistemului (pompă, tuburi) poate duce la apariția complicațiilor. În astfel de cazuri, pacientul trebuie asistat de o persoană (de exemplu asistentă medicală, asistentă care acordă îngrijire la domiciliu sau o rudă apropiată).

O agravare bruscă sau treptată a bradikineziei poate indica o obstrucție în sistemul de tuburi, dintr-un anumit motiv, și trebuie investigată.

Scăderea ponderală a fost asociată cu substanțele active din Lecigon și, prin urmare, aparținătorii trebuie să fie atenți la aceasta. Se recomandă monitorizarea greutății corporale pentru a evita scăderea ponderală severă. Acest lucru este valabil în special la pacienții cu diaree. Pentru pacienții care se confruntă cu diaree, se recomandă o monitorizare a greutății pentru a evita o potențială scădere excesivă a acesteia. Diareea prelungită sau persistentă care apare în timpul utilizării entacaponei poate fi un semn de colită. În caz de diaree prelungită sau persistentă, medicamentul trebuie oprit și trebuie avută în vedere o terapie medicală adecvată și efectuarea unor investigații.

Dacă se consideră necesar, înlocuirea Lecigon cu un tratament cu levodopa și un inhibitor DDC fără entacaponă sau cu alt tratament dopaminergic trebuie efectuată lent. Poate fi necesară creșterea dozei de levodopa.

La pacienții care manifestă anorexie progresivă, astenie și scădere ponderală într-un interval de timp relativ scurt, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală care va include evaluarea funcției hepatice.

Levodopa/carbidopa poate determina rezultate fals pozitive dacă se utilizează o bandeletă de test pentru testul cetonelor urinare, iar această reacție nu se modifică prin fierberea probei de urină. Utilizarea metodelor cu glucozoxidază poate furniza rezultate fals negative pentru glicozurie.

Sindromul de dereglare a dopaminei (SDD) este o tulburare de tip adictiv care duce la utilizarea excesivă a medicamentului la unii dintre pacienții tratați cu levodopa/carbidopa. Înainte de inițierea tratamentului, pacienții și aparținătorii trebuie avertizați cu privire la riscul potențial de apariție a SDD (vezi și pct. 4.8).

Dacă se suspectează abuzul de medicament, în pompa utilizată împreună cu Lecigon (Crono LECIG) există o funcție de blocare.

Polineuropatia a fost raportată la pacienții tratați cu Duodopa ( levodopa/carbidopa gel intestinal). Înainte de a începe tratamentul cu Lecigon se evaluează pacienții pentru antecedente sau semne de polineuropatie și factori de risc cunoscuți și ulterior periodic.

Acest medicament conține 3,5 mg sodiu per ml. Fiecare cartuș conține 166 mg sodiu echivalent a 8,3% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Rezumatul profilului de siguranță Profilul de siguranță anticipat pentru Lecigon se bazează pe datele disponibile din studii clinice și pe experiența ulterioară punerii pe piață a gelului intestinal cu levodopa/carbidopa și a asocierii levodopa/carbidopa/entacaponă cu administrare orală.

Reacțiile adverse asociate medicamentului, care apar frecvent în cazul gelului intestinal cu levodopa/carbidopa și care, prin urmare, ar putea surveni în cazul Lecigon includ greață și diskinezie. Reacțiile adverse asociate dispozitivului și procedurii, care apar frecvent în cazul gelului intestinal cu levodopa/carbidopa și care, prin urmare, ar putea surveni în cazul Lecigon includ durere abdominală, complicații la introducerea tubului, țesut de granulație în exces, eritem la locul inciziei, infecție postoperatorie a plăgii, scurgere post-procedurală, durere asociată procedurii și reacție la locul inciziei. Majoritatea acestor reacții adverse au fost raportate la începutul studiilor, ca urmare a procedurii de gastrostomie endoscopică percutană, și au survenit în primele 28 zile.

Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent în cazul administrării orale a asocierii levodopa/carbidopa/entacaponă sunt diskinezie (afectează aproximativ 19% dintre pacienți); simptome gastro-intestinale, incluzând greață și diaree (afectează aproximativ 15%, respectiv 12% dintre pacienți); tulburări musculare și ale țesutului conjunctiv (afectează aproximativ 12% dintre pacienți); și colorare maronie inofensivă a urinei (cromaturie) (afectează aproximativ 10% dintre pacienți). În studiile clinice efectuate cu asocierea levodopa/carbidopa/entacaponă sau cu entacaponă în asociere cu levodopa/inhibitor DDC, administrate oral, au fost identificate reacții adverse grave de hemoragie gastro-intestinală (mai puțin frecvente) și angioedem (rare). Hepatita gravă cu elemente în principal colestatice, rabdomioliza și sindromul neuroleptic malign pot surveni în cazul administrării orale a asocierii levodopa/carbidopa/entacaponă, deși în studiile clinice nu a fost identificat niciun caz.

A fost efectuat un studiu de farmacocinetică cu Lecigon care a inclus 11 pacienți cu boala Parkinson avansată. Reacțiile adverse considerate a fi asociate cu Lecigon au fost cefalee, greață și amețeală. În cadrul acestui studiu cu durata de 2 zile nu au fost raportate reacții adverse grave. Nu au existat reacții adverse care să se considere a fi asociate cu pompa în timpul administrării Lecigon.

Pentru asocierea levodopa/carbidopa/entacaponă cu administrare orală, reacțiile adverse prezentate în Tabelul 1 au fost compilate din studii clinice în regim dublu-orb, iar pentru tratamentul asociat cu levodopa/inhibitor DDC au fost colectate date în cadrul experienței ulterioare punerii entacaponei pe piață.

Reacții adverse asociate medicamentului Infecții și Infecție la infestări nivelul tractului urinar Tulburări Anemie Leucopenie, Agranulocitoză hematologi trombocitope ce și nie limfatice Tulburări Reacție ale anafilactică sistemului imunitar

Tulburări Scădere Concentrație metabolice ponderală crescută de și de aminoacizi nutriție (concentrație crescută a acidului metilmalonic) Concentrație sanguină crescută a homocisteinei Scădere a apetitului alimentar, creștere ponderală, deficit de vitamina B6, deficit de vitamina B12 Tulburări Anxietate, Coșmaruri, Suicid Gânduri Sindrom de psihice depresie, agitație, finalizat, anormale dereglare a insomnie stare de dezorientare, dopamineia confuzie, euforie, halucinații, frică, tulburări de libido crescut control al (vezi pct. 4.4) impulsurilor, Tentativă de tulburări suicid/compor psihotice, tament episoade de suicidar instalare bruscă a somnului, tulburări ale somnului Tulburări Diskinezie, Amețeală, Ataxie, Sindrom ale boala distonie, convulsii neuroleptic sistemului Parkinson/ cefalee, malign, tulburări nervos exacerbare a hipoestezia, de memorie, parkinsonismu fenomen demență lui (de „on-off”, exemplu parestezie, bradikinezie) polineuropatie, somnolență, sincopă, tremor Hiperkinezie

Tulburări Vedere Glaucom cu oculare încețoșată unghi închis, blefarospasm, diplopie, neuropatie ischemică optică Tulburări Frecvență Palpitații, cardiace cardiacă infarct neregulată, miocardic boală cardiacă ischemică, alta decât infarctul miocardic (de exemplu angină pectorală) Tulburări Hipotensiune Hipertensiune Flebită vasculare arterială arterială, ortostatică hipotensiune arterială Tulburări Dispnee, Disfonie Tipar respiratorii, durere respirator toracice și orofaringiană, anormal mediastinal pneumonie de e aspirație Tulburări Greață, Distensie Colită, Bruxism, gastro-constipație, abdominală, hemoragie glosodinie, intestinale diaree durere gastro-sughiț, abdominală, intestinală, modificare disconfort hipersalivație de culoare a abdominal, salivei xerostomie, disgeuzie, dispepsie, disfagie, flatulență, vărsături Tulburări Valori Hepatită cu hepatobilia anormale la elemente în re testele principal funcționale colestatice hepatice

Afecțiuni Dermatită de Alopecie, Melanom cutanate și contact, eritem, malign (vezi ale hiperhidroză, urticarie, pct. 4.3) țesutului prurit, modificare de Angioedem subcutanat erupție culoare a cutanată pielii, părului, tranzitorie unghiilor și transpirației Tulburări Durere la Artralgie, Rabdomioliză musculo-nivelul Spasme scheletice mușchilor și musculare, și ale țesuturilor și durere țesutului durere cervicală conjunctiv musculo-scheletică Tulburări Cromaturie Incontinență renale și urinară, ale căilor retenție urinară urinare Tulburări Priapism ale aparatului genital și sânului Tulburări Astenie, Stare generală generale și durere toracică, de rău la nivelul oboseală, locului de tulburări ale administrar mersului, e Durere, edem periferic Leziuni, Cădere intoxicații și complicații legate de procedurile utilizate Reacții adverse asociate dispozitivului și procedurii Infecții și Infecție Celulită la Abces Septicemie infestări postoperatorie locul inciziei, postoperator la nivelul infecție post-plăgii procedură

Tulburări Durere Disconfort Bezoar, colită Perforație gastro-abdominală abdominal, ischemică, gastrică, intestinale durere la ischemie perforație gastro-nivelul gastro-intestinală, abdomenului intestinală, ischemie la superior, ocluzie nivelul peritonită, gastro-intestinului pneumoperiton intestinală, subțire, eu pancreatită, perforație la hemoragie la nivelul nivelul intestinului intestinului subțire subțire, ulcer la nivelul intestinului subțire, perforație la nivelul colonului, invaginație Afecțiuni Țesut de cutanate și granulație în ale exces țesutului subcutanat Tulburări Complicații Dislocare a generale și ale dispozitivului, la nivelul introducerii ocluzie a locului de dispozitivuluib dispozitivului administrar e

Leziuni, Eritem la locul Complicații ale intoxicații inciziei, stomei gastro-și scurgere post-intestinale, complicații procedurală, durere la locul legate de durere inciziei, procedurile procedurală, ileus utilizate reacție la locul postoperator, procedurii complicații post-procedurale, disconfort post-procedural, hemoragie post-procedurală a Sindromul de dereglare a dopaminei (SDD) este o tulburare de tip adictiv observată la unii dintre pacienții tratați cu levodopa/carbidopa. Pacienții afectați manifestă un tipar compulsiv de utilizare necorespunzătoare a medicamentului dopaminergic peste dozele adecvate pentru controlul simptomelor motorii, ceea ce poate duce, în unele cazuri, la diskinezie severă (vezi pct. 4.4). b Complicațiile introducerii dispozitivului au fost raportate ca reacții adverse frecvente atât pentru tubul nazojejunal, cât și pentru PEG-J. Această reacție adversă a fost raportată concomitent cu una sau mai multe dintre următoarele reacții adverse pentru tubul nazojejunal: durere orofaringiană, distensie abdominală, durere abdominală, disconfort abdominal, durere, iritație în gât, leziune gastro-intestinală, hemoragie esofagiană, anxietate, disfagie și vărsături. Pentru PEG-J, această reacție adversă a fost raportată concomitent cu una sau mai multe dintre următoarele reacții adverse: durere abdominală, disconfort abdominal, distensie abdominală, flatulență sau pneumoperitoneu.. Alte reacții adverse care au fost raportate concomitent cu complicații ale introducerii dispozitivului au inclus disconfort abdominal, ulcer duodenal, hemoragie, duodenită erozivă, gastrită erozivă, hemoragie gastro-intestinală, peritonită, pneumoperitoneu și ulcer la nivelul intestinului subțire.

Dislocarea tubului intestinal înapoi în stomac sau o obstrucție a dispozitivului duce la reapariția fluctuațiilor motorii.

Următoarele reacții adverse au fost observate în cazul administrării orale a asocierii levodopa/carbidopa și au fost clasificate ca fiind rare (≥1/10000 și <1/1000): anemie hemolitică, trismus, sindrom Horner, midriază, crize oculogire și purpură Henoch-Schönlein. Următoarea reacție adversă suplimentară a fost raportată ca fiind foarte rară (<1/10000): agranulocitoză

Valori de laborator: Următoarele valori anormale de laborator au fost raportate în timpul tratamentului cu levodopa/carbidopa: creștere a uremiei, a valorilor fosfatazei alcaline, a valorilor S-AST, S-ALT, LDH, bilirubinemiei, glicemiei, creatininemiei, acidului uric, test Coombs pozitiv și scădere a valorilor hemoglobinei și hematocritului. A fost raportată prezența în urină a leucocitelor, bacteriilor și sângelui.

Descrierea reacțiilor adverse selectate Introducerea entacaponei într-un tratament existent cu levodopa/inhibitor DDC poate determina o creștere inițială a activității dopaminergice (de exemplu diskinezie, greață și vărsături). Scăderea dozei de levodopa determină reducerea severității și a frecvenței acestor reacții dopaminergice.

Tulburări de control al impulsurilor Dependența compulsivă de jocuri de noroc, creșterea libidoului, hipersexualitatea, cheltuielile sau cumpărăturile compulsive, mâncatul compulsiv sau „binge eating” pot să apară la pacienții tratați cu agoniști dopaminergici și/sau alte tratamente dopaminergice conținând levodopa, inclusiv Lecigon (vezi pct. 4.4).

Somnolență și episoade de instalare bruscă a somnului Entacapona, în asociere cu levodopa, a fost asociată cu somnolență și episoade de instalare bruscă a somnului la pacienții cu boala Parkinson. Prin urmare, este necesară prudență în cazul conducerii de vehicule sau al folosirii de utilaje (vezi pct. 4.4 și 4.7)

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011487- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro