Ketoprofen Dompé 50 mg
Granule pentru soluție orală in plic · DCI: Ketoprofenum
Ketoprofen Dompé 50 mg granule pentru soluție orală conține substanța activă ketoprofen, care aparține unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care ameliorează durerea și reduc inflamația.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Ketoprofen Dompé 50 mg granule pentru soluție orală conține substanța activă ketoprofen, care aparține unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care ameliorează durerea și reduc inflamația.
Ketoprofen Dompé este utilizat la
adulți pentru tratamentul simptomatic al durerii și inflamației în afecțiuni precum:
- poliartrită reumatoidă (boală inflamatorie cronică în care sistemul imunitar atacă articulațiile)
- inflamație pe termen lung a articulațiilor de la nivelul coloanei vertebrale
- inflamație asociată cu durere la nivelul articulațiilor
- boală reumatică care afectează structurile din afara articulațiilor
- inflamație în urma unui traumatism
- afecțiuni inflamatorii asociate cu durere la nivelul gurii sau dinților, gâtului, nasului, urechilor, tractului urinar și tractului respirator.
adolescenți cu vârsta de cel puțin 16 ani pentru tratamentul simptomatic și de scurtă durată al durerii și inflamației, cu sau fără febră, în caz de:
- afecțiuni la nivelul oaselor și articulațiilor
- durere după intervenție chirurgicală
- inflamație la nivelul urechii.
Adulți Ketoprofen Dompé 50 mg granule pentru soluție orală în plic este indicat la adulți pentru tratamentul simptomatic al afecțiunilor inflamatorii asociate cu durere, printre care: poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, artrită dureroasă, reumatism extra-articular, inflamație post-traumatică, afecțiuni inflamatorii asociate cu durere în sfera stomatologiei, otorinolaringologiei, urologiei și pneumologiei.
Copii și adolescenți Ketoprofen Dompé 50 mg granule pentru soluție orală în plic este indicat la adolescenți cu vârsta de cel puțin 16 ani pentru tratamentul simptomatic și de scurtă durată al durerii și inflamației, asociată sau nu cu febră, în afecțiuni precum cele ale sistemului osteoarticular, durere post-chirurgicală și otită.
- dacă sunteți alergic la ketoprofen sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
- dacă sunteți alergic la alte AINS (de exemplu acid acetilsalicilic, ibuprofen).
- dacă aveți astm bronșic
- dacă aveți insuficiență cardiacă severă.
- dacă aveți o boală de rinichi sau ficat severă;
- dacă aveți ulcer gastro-duodenal activ sau sângerare gastrică, boală Crohn, o boală a tractului digestiv (colită ulceroasă) sau inflamație a mucoasei care căptușește stomacul (gastrită)
- dacă aveți antecedente de ulcere gastro-duodenale repetate, sângerări, ulcerații, perforații la nivelul stomacului sau intestinului, indigestie cronică, orificii la nivelul stomacului sau esofagului (perforație gastro-intestinală)
- dacă aveți o scădere a numărului de celule din sânge (leucocitopenie sau trombocitopenie), sângerare activă sau tendință de sângerare în cazul în care vi se administrează tratament cu medicamente care pot preveni formarea cheagurilor de sânge (anticoagulante)
- dacă vi se administrează tratament diuretic intensiv (pentru a scădea cantitatea de lichid în vasele de sânge).
- dacă sunteți în ultimele trei luni de sarcină.
Ketoprofen Dompé 50 mg granule pentru soluție orală în plic nu trebuie administrat în următoarele cazuri:
- hipersensibilitate la substanța activă, la alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau la oricare dintre excipienți;
- pacienți cu antecedente de reacții de hipersensibilitate, cum sunt bronhospasm, crize de astm bronșic, rinită acută, urticarie, polipi nazali, angioedem sau alte reacții alergice la ketoprofen sau la substanțe cu același mecanism de acțiune (de exemplu, acid acetilsalicilic sau alte AINS). La acești pacienți au fost observate reacții anafilactice severe, rareori letale (vezi pct. 4.8);
- pacienți cu astm bronșic în antecedente;
- insuficiență cardiacă severă;
- ulcer gastro-duodenal activ sau hemoragie gastrică, sau antecedente de hemoragie recurentă/ulcere gastro-duodenale (două sau mai multe episoade de hemoragie sau ulcer distincte, diagnosticate);
- antecedente de hemoragie gastro-intestinală, ulcerații sau perforații sau dispepsie cronică;
- antecedente de hemoragie sau perforație gastro-intestinală în urma tratamentului precedent cu AINS;
- leucopenie sau deficit de trombocite;
- boală Crohn sau colită ulcerativă;
- gastrită;
- insuficiență hepatică severă (ciroză hepatică, hepatită severă);
- insuficiență renală severă;
- diateză hemoragică și alte tulburări de coagulare, persoane cu tulburări hemostatice;
- persoane care urmează o terapie diuretică intensivă;
- al treilea trimestru de sarcină.
Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizați, ați utilizat recent sau s-ar putea să utilizați orice alte medicamente.
Trebuie să spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați oricare dintre următoarele medicamente:
- Alte AINS (de exemplu, acid acetilsalicilic, ibuprofen) sau paracetamol, deoarece acestea pot crește riscul de sângerare la nivelul stomacului și intestinului.
- medicamente care îmbunătățesc fluxul sanguin, cum sunt anticoagulantele (acid acetilsalicilic, warfarină, heparină, ticlopidină sau clopidogrel), trombolitice (reteplază, streptokinază)
- medicamente utilizate pentru anumite tipuri de boli mintale și depresie (de exemplu litiu și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS))
- medicamente utilizate pentru tratamentul cancerului (de exemplu erlotinib, metotrexat)
- medicamente utilizate pentru tratamentul epilepsiei (de exemplu hidantoină, difenilhidantoină)
- anumite antibiotice (de exemplu chinolone, sulfonamide)
- medicamente care pot favoriza creșterea concentrațiilor de potasiu în sânge (de exemplu clorură de potasiu)
- medicamente utilizate după un transplant de organ pentru a ajuta la prevenirea respingerii (de de exemplu ciclosporină, tacrolimus)
- medicamente anti-retrovirale utilizate pentru tratamentul infecțiilor cu HIV (de exemplu zidovudină, tenofovir)
- diuretice (comprimate care elimină apa) cum este bendroflumetiazidă, deoarece există un risc mai mare de dezvoltare a insuficienței renale, iar efectul diureticelor poate fi redus.
- medicamente utilizate pentru tratamentul tensiunii arteriale mari (de exemplu inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II, beta-blocante)
- glucocorticosteroizi (hormoni steroizi, precum hidrocortizonul sau prednisolonul)
- relaxante musculare, cum este baclofenul
- medicamente utilizate pentru tratamentul insuficienței cardiace și pentru a controla frecvența bătăilor inimii (de exemplu digoxină, digitoxină)
- medicamente pentru tratamentul diabetului zaharat (de exemplu gliclazidă)
- medicamente pentru tratamentul gutei (de exemplu probenecid)
- pentoxifilină – un medicament utilizat pentru tratamentul durerii musculare
- penicilamină – un medicament utilizat pentru tratamentul poliartritei reumatoide
- medicamente utilizate pentru avortul indus medical (de de exemplu gemeprost, mifepristonă) sau dacă utilizați dispozitive intrauterine, deoarece efectul acestora ar putea fi redus.
Ketoprofen Dompé împreună cu alcool Evitați consumul de alcool în timpul tratamentului cu ketoprofen lizină.
Administrări concomitente nerecomandate
- Alte AINS (inclusiv inhibitori ai ciclooxigenazei-2) sau doze mari de salicilați (> 3 g pe zi): administrarea concomitentă a unor AINS diferite poate crește riscul de ulcere și hemoragii gastro-intestinale, ca rezultat al unui efect sinergic.
- Anticoagulante (heparină și warfarină): AINS pot crește efectele anticoagulantelor, cum este warfarina (vezi pct. 4.4). Risc hemoragic crescut, din cauza inhibării funcției plachetare și lezării mucoasei gastro-intestinale (vezi pct. 4.4). Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacienții trebuie monitorizați strict.
- Inhibitori ai agregării plachetare (ticlopidină și clopidogrel): risc crescut de sângerare, ca urmare a inhibării funcției plachetare și lezării mucoasei gastro-intestinale (vezi pct. 4.4). Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, pacienții trebuie monitorizați strict.
- Litiu (descris în cazul unor AINS diverse): AINS măresc concentrațiile plasmatice de litiu (excreția renală a litiului este scăzută), ceea ce poate duce la concentrații toxice. Ca urmare, acest parametru trebuie monitorizat, iar doza de litiu trebuie adaptată în timpul și după tratamentul cu ketoprofen și alte AINS.
- Metotrexat, utilizat în doze mai mari de 15 mg/săptămână: toxicitate hematologică crescută a metotrexatului, în special dacă este administrat în doze mari (>15 mg/săptămână), probabil corelată cu deplasarea metotrexatului de la nivelul situsurilor de legare de proteinele plasmatice și cu clearance-ul renal scăzut indus de medicamentele antiinflamatoare, în general. Este necesar să se aștepte cel puțin 12 ore între oprirea sau începerea tratamentului cu ketoprofen și administrarea metotrexatului.
- Hidantoină și sulfonamide: efectele toxice ale acestor substanțe pot crește.
Administrări concomitente care necesită precauție
- Medicamente sau grupe terapeutice care pot induce hiperpotasemie: unele medicamente sau grupe terapeutice, și anume clorura de potasiu, diuretice care economisesc potasiul, inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II, AINS, heparină (cu greutate moleculară joasă sau nefracționată), ciclosporină, tacrolimus și trimetoprim, pot induce hiperpotasemia. Debutul hiperpotasemiei poate depinde de prezența unor cofactori. Riscul este crescut dacă medicamentele menționate mai sus sunt administrate concomitent.
- Tenofovir: administrarea concomitentă a fumaratului de tenofovir disoproxil și a AINS poate crește riscul de insuficiență renală.
- Diuretice: pacienții cărora li se administrează diuretice, și dintre aceștia, în mod special cei care sunt deshidratați, prezintă un risc mai mare de dezvoltare a insuficienței renale, ca urmare a scăderii fluxului sanguin renal, provocat de inhibarea prostaglandinelor. Acești pacienți trebuie rehidratați înainte de a începe tratamentul concomitent și este necesară monitorizarea strictă a funcției renale după începerea tratamentului (vezi pct. 4.4). AINS pot reduce efectul diureticelor.
- Inhibitori ai ECA și antagoniști ai angiotensinei II: la pacienții cu insuficiență renală (de exemplu pacienți deshidratați și pacienți vârstnici), administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA sau a unui antagonist al angiotensinei II și a medicamentelor inhibitoare ale ciclooxigenazei poate duce la deteriorarea ulterioară a funcției renale, care poate include insuficiența renală acută. Prin urmare, administrarea concomitentă trebuie efectuată cu prudență, în special la pacienții vârstnici. Pacienții trebuie hidratați corespunzător și trebuie avută în vedere monitorizarea funcției renale după începerea tratamentului concomitent.
- Metotrexat, utilizat în doze mai mici de 15 mg pe săptămână: toxicitate hematologică crescută a metotrexatului, ca urmare a scăderii clearance-ului renal al acestuia indus medicamentelor antiinflamatoare, în general. Se impune monitorizarea săptămânală a hemoleucogramei în timpul primelor săptămâni de administrare concomitentă. Monitorizarea trebuie intensificată în cazul agravării, chiar ușoare, a funcției renale, precum și la vârstnici.
- Corticosteroizi: risc crescut de ulcerații sau sângerare gastro-intestinale (vezi pct. 4.4).
- Pentoxifilină: risc crescut de sângerare. Trebuie intensificată monitorizarea clinică iar timpul de sângerare trebuie controlat mai frecvent.
- Zidovudină: risc de toxicitate crescută la nivelul liniilor celulare eritrocitare, din cauza acțiunii asupra
reticulocitelor, cu anemie severă, care se manifestă la o săptămână după începerea tratamentului cu AINS. Trebuie efectuată monitorizarea hemoleucogramei complete și a numărului de eritrocite după una sau două săptămâni după începerea tratamentului cu AINS.
- Sulfoniluree: AINS pot crește efectul hipoglicemic al sulfonilureelor prin deplasarea acestora de pe locurile de legare de proteinele plasmatice.
- Glicozide cardioactive: AINS pot exacerba insuficiența cardiacă congestivă, pot scădea rata filtrării glomerulare și pot crește concentrațiile plasmatice ale glicozidelor cardiace; totuși, interacțiunea farmacocinetică între ketoprofen și glicozidele active nu a fost demonstrată.
Administrări concomitente care trebuie avute în vedere
- Medicamente antihipertensive (beta-blocante, inhibitori ai ECA, diuretice): AINS pot reduce efectul medicamentelor antihipertensive. Tratamentul concomitent cu un AINS le poate scădea efectul antihipertensiv, prin inhibarea sintezei prostaglandinelor vasodilatatoare.
- Mifepristonă: teoretic, eficacitatea metodei contraceptive poate fi redusă, ca rezultat al proprietăților antiprostaglandinice ale medicamentelor antiinflamatoare (AINS), inclusiv acid acetilsalicilic. Există unele dovezi care sugerează că administrarea concomitentă a AINS în ziua administrării dozei de prostaglandină nu influențează în mod negativ acțiunea mifepristonei sau prostaglandinei asupra maturării cervicale sau contractilității uterine și nu reduce eficacitatea clinică a avortului medical.
- Dispozitive intrauterine (DIU): eficacitatea dispozitivului poate fi redusă, cu risc crescut de sarcină.
- Ciclosporină și tacrolimus: tratamentul concomitent cu AINS poate duce la un risc crescut de nefrotoxicitate, în special la subiecții vârstnici.
- Trrombolitice: risc crescut de sângerare.
- Medicamentele anticoagulante (ticlopidină și clopidogrel) și inihibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).
- Probenecid: administrarea concomitentă a probenecidului poate reduce în mod marcat clearance-ul plasmatic al ketoprofenului și, în consecință, concentrațiile plasmatice ale ketoprofenului pot crește; această interacțiune poate fi determinată de un mecanism inhibitor asupra secreției tubulare renale și glucuronoconjugării și necesită ajustarea dozei de ketoprofen.
- Antibiotice chinolone: datele provenite de la animale indică faptul că AINS pot crește riscul de apariție a convulsiilor în cazul administrării concomitente cu antibiotice chinolone. Pacienții cărora li se administrează AINS concomitent cu chinolone pot prezenta un risc crescut de apariție a convulsiilor.
- Difenilhidantoină și sulfonamide: deoarece legarea ketoprofenului de proteinele plasmatice este crescută, poate fi necesară reducerea dozei de difenilhidantoină sau sulfonamide, dacă acestea se administrează concomitent.
- Gemeprost: eficacite redusă a gemeprost.
- Trebuie evitat consumul de alcool.
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu luați ketoprofen dacă sunteți gravidă în ultimele 3 luni de sarcină deoarece ar putea afecta fătul sau ar putea cauza probleme la naștere. Acesta poate cauza probleme la nivelul rinichilor și inimii copilului dumneavoastră nenăscut. Poate afecta tendința dumneavoastră și a copilului la sângerare și poate întârzia sau prelungi travaliul. Nu trebuie să luați ketoprofen în primele 6 luni de sarcină, numai dacă este absolut necesar și recomandat de medicul dumneavoastră. Dacă aveți nevoie de tratament în această perioadă sau când încercați să rămâneți însărcinată, trebuie să utilizați cea mai mică doză pentru cea mai scurtă durată de timp posibilă. Dacă este luat mai mult de câteva zile începând cu săptămâna 20 de sarcină, ketoprofenul poate cauza probleme la nivelul rinichilor fătului, care au ca și consecință scăderea lichidului amniotic care înconjoară copilul (oligohidramnios) sau îngustarea unui vas de sânge (canal arterial) la nivelul inimii copilului. Dacă aveți nevoie de tratament pentru mai mult de câteva zile, medicul dumneavoastră vă poate recomanda monitorizare suplimentară.
Nu se recomandă alăptarea dacă utilizați Ketoprofen Dompé. Nu se cunoaște dacă Ketoprofen Dompé trece în laptele uman.
Utilizarea Ketoprofen Dompé poate scădea fertilitatea la femei și nu se recomandă la femeile care intenționează să rămână gravide.
Sarcina Trebuie evitată administrarea ketoprofenului în primul și al doilea trimestru de sarcină. Inhibarea sintezei de prostaglandine poate avea un efect negativ asupra sarcinii și/sau dezvoltării embrionare. Unele studii epidemiologice sugerează un risc crescut de avort și malformație cardiacă și gastroschizis după administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de malformații cardiace a crescut de la mai puțin de 1 % la aproximativ 1,5 %. Se consideră că riscul crește cu doza și durata tratamentului. La animale, s-a demonstrat că administrarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine determină o creștere a avorturilor pre-și postimplantare și a letalității embrio-fetale. În plus, la animalele cărora li s-au administrat inhibitori ai sintezei de prostaglandine în timpul perioadei de organogeneză s-a raportat o frecvență crescută a malformațiilor, incluzând malformații cardiovasculare. Începând cu săptămâna 20 de sarcină, utilizarea de ketoprofen poate cauza oligohidroaminos ca urmare a disfuncției renale fetale. Acesta poate apărea la scurt timp după inițierea tratamentului și este, de obicei, reversibil odată cu întreruperea tratamentului. În plus, au existat raportări privind constricția canalului arterial după tratament în cel de-al doilea trimestru, dintre care majoritatea cazurilor s-au rezolvat după întreruperea tratamentului. Prin urmare, pe parcursul primului și celui de-al doilea trimestru de sarcină, ketoprofenul nu trebuie administrat numai dacă este neapărat necesar.
Dacă ketoprofenul este utilizat de către o femeie care încearcă să rămână gravidă sau care se află în timpul primului sau celui de al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie menținută cât mai redusă iar durata tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil. Monitorizarea prenatală pentru oligohidroamnios și constricția canalului arterial trebuie avută în vedere după expunerea la ketoprofen pentru mai multe zile, începând cu săptămâna 20 de sarcină. Tratamentul cu ketoprofen trebuie întrerupt dacă se descoperă oligohidroamnios sau constricția canalului arterial.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fătul la:
- toxicitate cardio-pulmonară (constricție/închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pumonară);
- disfuncție renală, care poate evolua până la insuficiență renală cu oligohidramnios (vezi mai sus); mama și nou-născutul, la sfârșitul sarcinii, la:
- prelungirea posibilă a timpului de sângerare și un efect anticoagulant care poate apărea chiar și la doze foarte mici.
- inhibarea contracțiilor uterine, care poate duce la întârzirea declanșării sau la prelungirea travaliului.
Utilizarea medicamentului în apropierea nașterii poate duce la modificări hemodinamice ale circulației pulmonare la făt, cu consecințe grave asupra respirației.
Prin urmare, ketoprofenul este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea Nu există informații disponibile cu privire la excreția ketoprofenului în laptele matern. Ketoprofenul nu este recomandat în timpul alăptării.
Fertilitatea Utilizarea AINS poate reduce fertilitatea feminină și nu este recomandată la femeile care intenționează să rămână gravide. Utilizarea Ketoprofen Dompé granule, similar oricăror medicamente inhibitoare ale sintezei de prostaglandine și ciclooxigenază, nu este recomandată la femeile care intenționează să rămână gravide. Administrarea AINS, ca și cea a Ketoprofen Dompé granule, trebuie oprită la femeile cu probleme de fertilitate sau la femeile cărora li se efectuează teste de fertilitate.
Ce conține Ketoprofen Dompé
- Substanța activă este ketoprofen lizinat. Un plic cu două compartimente conține ketoprofen 50 mg, care corespunde la 80 mg ketoprofen lizinat.
- Celelalte componente sunt manitol, clorură de sodiu, dioxid de siliciu coloidal, glicirizinat de amoniu, povidonă K 25, zaharină de sodiu, aromă de mentă extra 125.
Cum arată Ketoprofen Dompé și conținutul ambalajului Ketoprofen Dompé se prezintă sub formă de granule de culoare albă până la ivorie, cu miros ușor de mentă. Ketoprofen Dompé este disponibil în cutii cu 10, 20 sau 30 plicuri cu două compartimente. Deținătorul autorizației de punere pe piață Dompé farmaceutici S.p.A. Via San Martino 12 Milano, MI 20122, Italia
Fabricantul Dompé farmaceutici S.p.A. Via Campo di Pile – L’Aquila Italia
Acest prospect a fost revizuit în Februarie 2024.
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spațiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:
Ungaria Ketoprofen Dompé 50 mg granulátum belsőleges oldathoz tasakban Malta Ketoprofen Dompé 50 mg granules for oral solution in sachet Polonia Ketoprofen Dompé Bulgaria Кетопрофен Dompé 50 mg гранули за перорален разтвор в саше Croaţia Ketoprofen Dompé 0 mg granule za oralnu otopinu u vrećici
Ketoprofen Dompé 50 mg granule pentru soluție orală în plic Fiecare plic cu două compartimente conține: 50 mg ketoprofen (echivalent cu ketoprofen lizinat 80 mg).
Excipienți cu efect cunoscut: Manitol (E421) 1700 mg Sodiu 9,55 mg Sucroză 9 mg
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
Manitol (E 421) Clorură de sodiu Dioxid de siliciu coloidal anhidru Glicirizinat de amoniu Povidonă K 25 Zaharină sodică (E 954) Aromă de mentă (extra 125) (Substanță (e) aromatică naturală(e), preparat(e) aromat(e), gumă arabică (E414), sucroză, fosfat de calciu (E341))
Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.
Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Data de expirare este valabilă pentru produsele păstrate corect în ambalajul original intact.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
3 ani.
Data de expirare precizată pe etichetă este valabilă pentru medicamentele păstrate în mod corect în ambalajul original, intact.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.