Imipenem/Cilastatin Steriscience 500 mg/500 mg

Doze Dozele recomandate pentru imipenem/cilastatin reprezintă cantitatea de Imipenem/Cilastatin Steriscience care trebuie administrată.

Doza zilnică de Imipenem/Cilastatin Steriscience trebuie stabilită în funcție de tipul și severitatea infecției, de agentul(ții) patogen(i) izolat(ți), de funcția renală și de greutatea corporală a pacientului (vezi și pct. 4.4 și 5.1).

Adulți și adolescenți Pentru pacienții cu funcție renală normală (clearance-ul creatininei > 70 ml/minut/1,73 m²) sunt recomandate doze de: 500 mg imipenem/500 mg cilastatină la fiecare 6 ore sau 1 000 mg/1 000 mg la fiecare 8 ore SAU la fiecare 6 ore

Se recomandă ca infecțiile suspicionate sau dovedite a se datora unor specii bacteriene mai puțin sensibile (cum ar fi Pseudomonas aeruginosa) și infecțiile foarte severe (de exemplu, la pacienții neutropenici cu febră) să fie tratate cu 1000 mg imipenem/1000 mg cilastatină administrate la fiecare 6 ore.

Este necesară o reducere a dozei atunci când:

• Clearance-ul creatininei este ≤ 70 ml/minut/1,73 m2 (vezi Tabelul 1) sau
• Greutatea corporală este < 70 kg. Doza proporțională pentru pacienții cu greutatea corporală < 70 kg trebuie calculată folosind următoarea formulă:

Greutatea corporală reală (kg) X doza standard 70 (kg) Doza zilnică totală maximă nu trebuie să fie mai mare de 4000 mg imipenem/4000 mg cilastatină pe zi.

Insuficiență renală Pentru a stabili doza redusă pentru adulții cu insuficiență renală:

1. Trebuie selectată doza zilnică totală (de exemplu, 2000 mg imipenem/2000 mg cilastatină, 3000 mg imipenem/3000 mg cilastatină și 4000 mg imipenem/4000 mg cilastatină) care ar fi aplicabilă în mod normal la pacienții cu funcție renală normală.

2. Din Tabelul 1, se selectează schema de doză redusă adecvată în funcție de clearance-ul creatininei pacientului. Pentru timpii de perfuzie, vezi Mod de administrare.

Tabelul 1: Clearance-ul Dacă doza zilnică Dacă doza zilnică Dacă doza zilnică creatininei totală este de totală este de totală este de (ml/minut) 2000 mg/zi 3000 mg/zi 4000 mg/zi 500 mg 1000 mg 1000 mg ≥ 90 (normal) la fiecare 6 ore la fiecare 8 ore la fiecare 6 ore Doză redusă la pacienții cu insuficiență renală 400 mg 500 mg 750 mg < 90- ≥ 60 la fiecare 6 ore la fiecare 6 ore la fiecare 8 ore 300 mg 500 mg 500 mg < 60- ≥ 30 la fiecare 6 ore la fiecare 8 ore la fiecare 6 ore 200 mg 500 mg 500 mg < 30- ≥ 15 la fiecare 6 ore la fiecare 12 ore la fiecare 12 ore

Pacienți cu clearance-ul creatininei ≤ 5 ml/minut/1,73 m²

Acești pacienți nu trebuie să primească Imipenem/Cilastatin Steriscience decât dacă este instituită hemodializa în termen de 48 de ore.

Pacienți aflați sub hemodializă La tratamentul pacienților cu clearance-ul creatininei ≤ 5 ml/minut/1,73 m2 cărora li se efectuează hemodializă, se va utiliza recomandarea de doză pentru pacienții cu clearance-ul creatininei de 6 până la 20 ml/minut/1,73 m² (vezi Tabelul 1).

Atât imipenemul, cât și cilastatina sunt eliminate din circulație în timpul hemodializei. Pacientul trebuie să primească Imipenem/Cilastatin Steriscience după hemodializă și la un interval de 12 ore, programat de la terminarea tratamentului prin hemodializă. Pacienții dializați, în special cei cu afecțiuni de fond ale sistemului nervos central (SNC), trebuie monitorizați cu atenție; pentru pacienții aflați sub hemodializă, Imipenem/Cilastatin Steriscience este recomandat numai atunci când beneficiul depășește riscul potențial de convulsii (vezi pct. 4.4).

În prezent, nu există date adecvate pentru a recomanda utilizarea Imipenem/Cilastatin Steriscience la pacienții aflați sub dializă peritoneală.

Insuficiență hepatică Nu se recomandă ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică (vezi pct. 5.2).

Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici cu funcție renală normală (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți cu vârsta ≥ 1 an Pentru copii și adolescenți cu vârsta ≥ 1 an, doza recomandată este de 15 mg/15 mg sau 25 mg/25 mg /kg și doză, administrată la fiecare 6 ore.

Se recomandă ca infecțiile suspicionate sau dovedite a se datora unor specii bacteriene mai puțin sensibile (cum ar fi Pseudomonas aeruginosa) și infecțiile foarte severe (de exemplu, la pacienții neutropenici cu febră) să fie tratate cu 25 mg/25 mg per kg administrate la fiecare 6 ore.

Copii cu vârsta < 1 an Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda administrarea dozelor la copiii cu vârsta sub 1 an.

Copii și adolescenți cu insuficiență renală Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda administrarea dozelor la copii și adolescenți cu insuficiență renală (creatinină serică > 2 mg/dl). Vezi pct. 4.4.

Mod de administrare Pentru administrare intravenoasă după reconstituire și diluție (vezi pct. 6.2, 6.3 și 6.6). Fiecare doză ≤ 500 mg/500 mg trebuie administrată prin perfuzie intravenoasă pe parcursul a 20 până la 30 de minute. Fiecare doză > 500 mg imipenem/500 mg cilastatină trebuie administrată prin perfuzie pe parcursul a 40 până la 60 de minute. La pacienții care prezintă greață în timpul perfuziei, viteza de perfuzie poate fi încetinită.

Pentru instrucțiuni privind reconstituirea și diluarea medicamentului, vezi pct. 6.6.

Aspecte generale Alegerea imipenemului/cilastatinei pentru tratarea unui pacient trebuie să țină cont de măsura în care utilizarea unui agent antibacterian din clasa carbapenemilor este adecvată, pe baza unor factori precum severitatea infecției, prevalența rezistenței la alți agenți antibacterieni adecvați și riscul de selectare a bacteriilor rezistente la carbapenem.

Hipersensibilitate Au fost raportate reacții de hipersensibilitate (anafilactice) grave și ocazional letale la pacienții cărora li se administrează tratament cu beta-lactamice. Aceste reacții sunt mai susceptibile de a apărea la persoanele cu antecedente de sensibilitate la mai mulți alergeni. Înainte de începerea tratamentului cu Imipenem/Cilastatin Steriscience, trebuie efectuată o investigare atentă cu privire la reacțiile de hipersensibilitate anterioare la carbapenemi, peniciline, cefalosporine, alte beta-lactamice și alți alergeni (vezi pct. 4.3). Dacă apare o reacție alergică la Imipenem/Cilastatin Steriscience, se întrerupe imediat tratamentul. Reacțiile anafilactice grave necesită tratament de urgență imediat.

Funcția hepatică Funcția hepatică trebuie monitorizată îndeaproape în timpul tratamentului cu imipenem/cilastatină din cauza riscului de toxicitate hepatică (cum ar fi creșterea transaminazelor, insuficiență hepatică și hepatită fulminantă).

Utilizarea la pacienții cu afecțiuni hepatice: pacienților cu afecțiuni hepatice preexistente trebuie să li se monitorizeze funcția hepatică în timpul tratamentului cu imipenem/cilastatină. Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.2).

Hematologie În timpul tratamentului cu cefiderocol, poate apărea un rezultat pozitiv la testul Coombs direct sau indirect.

Spectrul antibacterian Înainte de a începe orice tratament empiric, trebuie luat în considerare spectrul antibacterian al imipenemului/cilastatinei, în special în cazul afecțiunilor cu risc vital. În plus, din cauza sensibilității limitate a agenților patogeni specifici asociați, de exemplu, cu infecții bacteriene ale pielii și ale țesuturilor moi, la imipenem/cilastatină, trebuie să se acționeze cu prudență. Utilizarea imipenemului/cilastatinei nu este adecvată pentru tratamentul acestor tipuri de infecții, cu excepția cazului în care agentul patogen este deja documentat și se știe că este susceptibil sau există o suspiciune foarte mare ca agentul sau agenții cei mai probabili să fie adecvați pentru tratament. Utilizarea concomitentă a unui agent anti-MRSA adecvat poate fi indicată atunci când se suspicionează sau se dovedește că sunt implicate infecții cu MRSA în indicațiile aprobate. Utilizarea concomitentă a unei aminoglicozide poate fi indicată atunci când se suspicionează sau se dovedește că sunt implicate infecții cu Pseudomonas aeruginosa în indicațiile aprobate (vezi pct. 4.1).

Interacțiune cu acidul valproic Nu se recomandă utilizarea concomitentă de imipenem/ și acid valproic/valproat de sodiu (vezi pct. 4.5).

Clostridium difficile Colita asociată antibioticelor și colita pseudomembranoasă au fost raportate în cazul administrării de imipenem/cilastatin și cu aproape toate celelalte medicamente antibacteriene și pot varia de la severitate ușoară până la cea care pune în pericol viața. Este important să se ia în considerare acest diagnostic la pacienții care prezintă diaree în timpul sau după utilizarea imipenemului/cilastatinului (vezi pct. 4.8). Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu imipenem/cilastatin și

administrarea unui tratament specific pentru Clostridium difficile. Nu trebuie să se administreze medicamente care inhibă peristaltismul.

Meningită Imipenem/Cilastatin Steriscience nu este recomandat pentru tratamentul meningitei.

Insuficiență renală Imipenemul/cilastatin se acumulează la pacienții cu funcție renală redusă. Pot apărea reacții adverse la nivelul SNC dacă doza nu este adaptată la funcția renală, vezi pct. 4.2 și 4.4 „Sistemul nervos central” de la acest punct.

Sistemul nervos central Au fost raportate reacții adverse la nivelul SNC, cum ar fi activitate mioclonică, stări de confuzie sau convulsii, în special atunci când au fost depășite dozele recomandate pe baza funcției renale și greutății corporale. Aceste experiențe au fost raportate cel mai frecvent la pacienții cu tulburări ale SNC (de exemplu, leziuni cerebrale sau antecedente de convulsii) și/sau cu funcție renală compromisă, la care ar putea avea loc o acumulare a entităților administrate. Prin urmare, se recomandă respectarea strictă a schemelor de dozare recomandate, în special la acești pacienți (vezi pct. 4.2). Tratamentul anticonvulsivant trebuie continuat la pacienții cu o tulburare convulsivă cunoscută.

Trebuie să se acorde o atenție deosebită simptomelor neurologice sau convulsiilor la copiii cu factori de risc cunoscuți pentru convulsii sau aflați sub tratament concomitent cu medicamente care scad pragul convulsiilor.

Pacienții care manifestă tremor focal, crize mioclonice sau convulsii trebuie evaluați din punct de vedere neurologic și trebuie să înceapă tratamentul anticonvulsivant dacă nu urmează deja unul. În cazul în care simptomele SNC continuă, doza de Imipenem/Cilastatin Steriscience trebuie diminuată sau întreruptă definitiv.

Pacienții cu un clearance al creatininei ≤ 5 ml/minut/1,73 m² nu trebuie să primească Imipenem/Cilastatin Steriscience decât dacă li se efectuează hemodializă în decurs de 48 de ore. Pentru pacienții în hemodializă, Imipenem/Cilastatin Steriscience este recomandat numai atunci când beneficiul depășește riscul potențial de convulsii (vezi pct. 4.2).

Utilizarea la copii și adolescenți Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda utilizarea Imipenem/Cilastatin Steriscience la copiii cu vârsta sub 1 an sau la copiii și adolescenții cu funcție renală deficitară (creatinină serică > 2 mg/dl). Vezi și mai sus la Sistemul nervos central.

Conținut de sodiu

Acest medicament conține 36,1 mg (1,57 mmol) sodiu pe flacon, echivalent cu 1,805% din doza maximă zilnică, recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

În studiile clinice care au inclus 1723 de pacienți tratați cu imipenem/cilastatin pe cale intravenoasă, cele mai frecvent raportate reacții adverse sistemice despre care s-a considerat că sunt cel puțin posibil legate de tratament au fost greață (2. 0%), diaree (1,8%), vărsături (1,5%), erupții cutanate tranzitorii

(0,9%), febră (0,5%), hipotensiune arterială (0,4%), convulsii (0,4%) (vezi pct. 4.4), amețeli (0,3%), prurit (0,3%), urticarie (0,2%), somnolență (0,2%). În mod similar, cele mai frecvent raportate reacții adverse locale au fost flebită/tromboflebită (3,1%), durere la locul injecției (0,7%), eritem la locul injecției (0,4%) și indurație venoasă (0,2%). De asemenea, sunt raportate frecvent creșteri ale transaminazelor serice și ale fosfatazei alcaline.

Următoarele reacții adverse au fost raportate în studiile clinice sau în timpul experienței după punerea pe piață.

În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro