Imipenem/Cilastatin Atb 500 mg/500 mg

Doze

Doza recomandată de Imipenem/Cilastatin Atb reprezintă cantitatea de imipenem/cilastatin care trebuie administrată.

Doza zilnică de Imipenem/Cilastatin Atb trebuie calculată în funcţie de tipul sau severitatea infecţiei, a microorganismului (microorganismelor) izolate, funcţia renală şi greutatea corporală a pacientului (vezi de asemenea pct. 4.4. şi 5.1.)

Adulţi şi adolescenţi Pentru pacienţii cu funcţie renală normală (clearance al creatininei >70 ml/min şi 1,73 m ), schemele de administrare recomandate sunt:

500 mg/500 mg la fiecare 6 ore SAU 1000 mg/1000 mg la fiecare 8 ore SAU la fiecare 6 ore.

Pentru cazul infecţiilor suspectate sau demonstrate a fi datorate tulpinilor bacteriene mai puţin susceptibile (cum ar fi Pseudomonas aeruginosa) şi a infecţiilor foarte severe (de exemplu la pacienţi neutropenici febrili) se recomandă să fie trataţi cu 1000 mg/1000 mg administrate la fiecare 6 ore.

Este necesară reducerea dozei când:

• clearance al creatininei este ≤ 70 ml/min şi 1,73 m (vezi Tabelul 1) sau
• greutatea corporală este < 70 kg. Doza proporţionată pentru cazul pacienţilor cu greutate corporală < 70 kg, ar trebui calculată folosind următoarea formulă:

Greutatea corporală actuală (kg) X doza standard /70 (kg)

Doza totală maximă zilnică nu trebuie să depăşească 4000 mg/4000 mg pe zi.

Insuficienţă renală Pentru a determina scăderea dozei la pacienţii adulţi cu insuficienţă renală: 1. Trebuie aleasă doza zilnică totală (spre exemplu 2000/2000, 3000/3000 sau 4000/4000 mg) care în mod uzual este pentru cazul pacienţilor cu funcţie renală normală.

2. Modul de administrare al dozei scăzute corespunzător tabelului 1 este selectat în funcţie de clearance-ul creatininei pacientului. Pentru timpii de perfuzie vezi pct. Mod de administrare. Tabelul 1: Scăderea dozei la pacienţi adulţi cu insuficienţă renală şi greutate corporală ≥70 kg Doza zilnică totală pentru pacienţi 2 Clearance al creatininei (ml/min şi 1,73 m ) cu funcţie renală normală (mg/zi) doza în mg (intervale orare) 41-70 21-40 6-20 2000/2000 500/500 (8) 250/250 (6) 250/250 (12) 3000/3000 500/500 (6) 500/500 (8) 500/500 (12) 4000/4000 750/750 (8) 500/500 (6) 500/500 (12) O ulterioară scădere proporţională a dozei administrate trebuie efectuată la pacienţii cu greutate corporală <70 kg. Doza proporţională pentru pacienţii cu greutate corporală <70 kg va fi calculată prin împărţirea greutăţii corporale actuale (în kg) a pacientului la 70 kg şi înmulţirea cu doza corespunzătoare pentru indicaţia recomandată în Tabelul 1. Dacă se utilizează o doză de 500 mg/500 mg la pacienţi cu clearance al creatininei de 6 până la 20 ml/min şi 1,73 m, există un risc crescut de apariţie a crizelor convulsive.

Pacienţi cu clearance al creatininei ≤5 ml/min şi 1,73 m La aceşti pacienţi nu trebuie să li se administreze Imipenem/Cilastatin Atb decât dacă hemodializa este iniţiată în 48 ore.

Pacienţi hemodializaţi 2 Dacă pacienţii trataţi au clearance al creatininei ≤ 5 ml/min şi 1,73 m şi sunt supuşi dializei,2 se recomandă utilizarea dozei pentru pacienţii cu clearance al creatininei de 6 până la 20 ml/min şi 1,73 m (vezi tabelul 1).

Atât imipenemul cât şi cilastatinul sunt eliminate din circulaţie în timpul hemodializei. Pacientului trebuie să i se administreze Imipenem/Cilastatin Atb după hemodializă şi la intervale de 12 ore de la sfârşitul şedinţei de hemodializă. Pacienţii dializaţi, în special cei cu antecedente de afecţiuni ale sistemului nervos central (SNC), trebuie atent monitorizaţi; pentru pacienţii supuşi hemodializei, Imipenem/Cilastatin Atb este recomandat numai dacă beneficiul terapeutic depăşeşte riscul potenţial de apariţie a crizelor convulsive (vezi pct. 4.4).

Datele disponibile în prezent sunt inadecvate pentru a recomanda utilizarea Imipenem/Cilastatin Atb la pacienţii supuşi dializei peritoneale.

Insuficienţă hepatică Nu se impun ajustări ale dozelor pentru cazul pacienţilor cu funcţie hepatică alterată (vezi pct. 5.2).

Pacienţi vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici cu funcţie renală normală (vezi pct 5.2).

Copii şi adolescenţi cu vârsta ≥1 an Pentru copii şi adolescenţi cu vârsta ≥1 an, doza recomandată este de 15/15 sau 25/25 mg/kg/doză administrată la fiecare 6 ore.

Infecţiile suspectate sau confirmate a fi cu specii bacteriene mai puţin sensibile (cum ar fi Pseudomonas aeruginosa) şi infecţiile severe (de exemplu la pacienţi neutropenici febrili) se recomandă să fie tratate cu 25/25 mg/kg la fiecare 6 ore.

Copii cu vârsta <1 an Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda doze pentru copii cu vârsta mai mică de 1 an.

Copii şi adolescenţi cu insuficienţă renală Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda doze pentru copii şi adolescenţi cu insuficienţă renală (creatinina serică > 2 mg/dl). Vezi pct. 4.4.

Mod de administrare Imipenem/Cilastatin Atb trebuie reconstituit şi apoi diluat (vezi pct. 6.2, 6.3 şi 6.6) înainte de administrare. Fiecare doză ≤ 500/500 mg trebuie administrată în perfuzie intravenoasă timp de 20 până la 30 minute. Fiecare doză >500/500 mg trebuie perfuzată timp de 40 până la 60 minute. La pacienţii care prezintă greaţă în timpul perfuziei, rata de perfuzare poate fi scăzută.

Generale Alegerea imipenem/cilastatin pentru a trata un anumit pacient trebuie să ia în considerare utilizarea corespunzătoare de antibiotice carbapenemice pe baza factorilor cum sunt severitatea infecţiei, prevalenţa rezistenţei la alte antibiotice interschimbabile şi riscul de selectare a bacteriilor rezistente la carbapeneme.

Hipersensibilitate Reacţiile de hipersensibilitate (anafilactice) grave şi ocazional letale au fost raportate la pacienţii la care s-a administrat terapie cu antibiotice beta-lactamice. Aceste reacţii sunt mult mai probabil să apară la subiecţii cu antecedente de hipersensibilitate la multipli alergeni. Înainte de iniţierea tratamentului cu Imipenem/Cilastatin Atb, trebuie efectuată o atentă anamneză privind antecedentele de reacţii de hipersensibilitate la carbapeneme, peniciline, cefalosporine, alte beta-lactamice şi alţi alergeni (vezi pct. 4.3). Dacă apare o reacţie alergică la Imipenem/Cilastatin Atb, tratamentul trebuie imediat întrerupt. Reacţiile anafilactice grave necesită imediat tratament de urgenţă.

Afectare hepatică Funcţia hepatică trebuie atent monitorizată în timpul tratamentului cu imipenem/cilastatin datorită riscului de toxicitate hepatică (cum sunt creşterea transaminazelor, insuficienţă hepatică şi hepatită fulminantă). Utilizarea la pacienţi cu afecţiuni hepatice: pacienţilor cu afecţiuni hepatice pre-existente trebuie să li se monitorizeze funcţia hepatică în timpul tratamentului cu imipenem/cilastatin. La aceşti pacienţi nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.2).

Afectare hematologică În timpul tratamentului cu imipenem/cilastatin poate să apară pozitivarea testului Coombs direct sau indirect.

Spectrul antibacterian Spectrul antibacterian al imipenem/cilastatin trebuie luat în considerare în special în cazul afecţiunilor care pun viaţa în pericol înainte de iniţierea oricărui tratament empiric. În plus, datorită sensibilităţii limitate la imipenem/cilastatin a microorganismelor patogene specifice asociate de exemplu cu infecţii bacteriene cutanate şi ale ţesuturilor moi, trebuie manifestată prudenţă. Utilizarea imipenem/cilastatin nu este tratamentul adecvat pentru aceste tipuri de infecţii decât în cazurile în care microorganismul patogen este deja demonstrat şi cunoscut a fi sensibil sau este o probabilitate foarte mare ca majoritatea microorganismelor patogene să fie sensibile la tratament. Utilizarea concomitentă a antibioticelor adecvate pentru infecţiile cu Staphylococcus aureus sensibil la meticilină poate fi indicată când aceste infecţii sunt suspicionate sau dovedite a fi implicate în indicaţiile aprobate. Utilizarea concomitentă a unei aminoglicozide poate fi indicată când infecţiile cu Pseudomonas aeruginosa sunt suspicionate sau dovedite a fi implicate în indicaţiile aprobate (vezi pct. 4.1).

Interacţiune cu acidul valproic Utilizarea concomitentă de imipenem/cilastatin şi acid valproic/valproat de sodiu nu este recomandată (vezi pct. 4.5).

Clostridium difficile Colita şi colita pseudomembranoasă asociate utilizării de antibiotice au fost raportate cu imipenem/cilastatin şi cu aproape toate antibioticele şi poate varia de la forme uşoare la forme grave care pot pune viaţa în pericol. Este important să se ia în considerare acest diagnostic la pacienţii care dezvoltă diaree în timpul şi după utilizarea de imipenem/cilastatin (vezi pct. 4.8). Întreruperea tratamentului cu imipenem/cilastatin şi administrarea de tratament specific pentru Clostridium difficile trebuie luate în considerare. Nu trebuie administrate medicamente care inhibă peristaltismul intestinal.

Meningita Imipenem/Cilastatin Atb nu este recomandat pentru tratamentul meningitei.

Sistemul nervos central La nivelul SNC au fost raportate reacţii adverse cum sunt mioclonii, stări confuzionale sau crize convulsive, în special când dozele recomandate pe baza funcţiei renale şi a greutăţii corporale au fost depăşite. Aceste situaţii au fost raportate cel mai frecvent la pacienţii cu afecţiuni ale SNC (cum sunt leziuni cerebrale sau antecedente de crize convulsive) şi/sau funcţie renală compromisă la care poate să apară acumularea dozelor administrate. Prin urmare, în special la aceşti pacienţi se impune respectarea strictă a schemelor de administrare recomandate (vezi pct. 4.2). Terapia anticonvulsivantă trebuie continuată la pacienţii cu afecţiuni convulsivante cunoscute.

O atenţie specială trebuie acordată simptomelor neurologice sau convulsiilor la copii cu factori de risc cunoscuţi pentru convulsii, sau la tratamentul concomitent cu medicamente care scad pragul convulsivant.

Dacă apar tremor focal, mioclonii sau convulsii, pacienţii trebuie evaluaţi neurologic şi trebuie să li se administreze tratament anticonvulsant dacă acesta nu a fost deja instituit. Dacă simptomele SNC continuă, doza de Imipenem/Cilastatin Atb trebuie scăzută sau administrarea trebuie întreruptă. Pacienţilor cu clearance al creatininei ≤5 ml/min şi 1,73 m nu trebuie să li se administreze Imipenem/Cilastatin Atb decât dacă hemodializa este iniţiată în 48 ore. Pentru pacienţii supuşi hemodializei, Imipenem/Cilastatin Atb este recomandat numai dacă beneficiul terapeutic depăşeşte riscul potenţial de apariţie a convulsiilor (vezi pct. 4.2).

Utilizarea la copii şi adolescenţi Datele clinice sunt insuficiente pentru a recomanda utilizarea Imipenem/Cilastatin Atb la copii cu vârsta mai mică de 1 an sau la pacienţi copii şi adolescenţi cu insuficienţă renală (creatinina serică >2 mg/dl). Vezi şi informaţiile prezentate mai sus la Sistemul nervos central.

Imipenem/Cilastatin Atb 500 mg/500 mg conţine 37,5 mg sodiu (1,6 mmol) care trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă hiposodată.

Aparate, organe şi sisteme Frecvenţă Reacţie adversă

Infecţii şi infestări Rare colită pseudomembranoasă, candidoză Foarte rare gastroenterită

Tulburări hematologice şi Frecvente eozinofilie limfatice Mai puţin frecvente pancitopenie, neutropenie,

leucopenie, trombocitopenie, trombocitoză Rare agranulocitoză Foarte rare anemie hemolitică, deprimarea măduvei osoase

Tulburări ale sistemului imunitar Rare reacţii anafilactice

Tulburări psihice Mai puţin frecvente tulburări psihice incluzând halucinaţii şi stări confuzionale

Tulburări acustice şi vestibulare Rare surditate Foarte rare vertij, tinitus

Tulburări cardiace Foarte rare cianoză, tahicardie, palpitaţii

Tulburări vasculare Frecvente tromboflebită Mai puţin frecvente hipotensiune arterială

Foarte rare hiperemie facială tranzitorie

Tulburări respiratorii, toracice şi Foarte rare dispnee, hiperventilaţie, dureri mediastinale faringiene

Tulburări hepatobiliare Rare insuficienţă hepatică, hepatită Foarte rare hepatită fulminantă

Tulburări renale şi ale căilor Rare insuficienţă renală acută, urinare oligurie/anurie, poliurie, modificări de culoare a urinii (fără semnificaţie patologică şi nu trebuie confundate cu hematuria) Rolul imipenemului cu cilastatin în modificările funcţiei renale este dificil de evaluat deoarece factorii predispozanţi la azotemie prerenală sau la insuficienţă renală au fost de obicei prezenţi. Tulburări ale aparatului genital Foarte rare prurit vulvar şi sânului

Investigaţii diagnostice Frecvente creşterea valorilor transaminazelor serice, creşterea valorilor fosfatazei alcaline serice Mai puţin frecvente pozitivarea testului Coombs direct, prelungirea timpului de protrombină, scăderea valorilor hemoglobinei, creşterea valorilor bilirubinei serice, creşterea creatininemiei, creşterea azotemiei

Copii(cu vârsta ≥ 3 luni) şi adolescenţi În studiile clinice efectuate la 178 copii cu vârsta ≥ 3 luni şi adolescenţi, reacţiile adverse raportate au fost concordante cu cele raportate la adulţi.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.