Când trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră? Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă
- dacă observaţi semne posibile ale unui cheag de sânge, ceea ce poate însemna că a apărut un cheag de sânge la nivelul piciorului (adică tromboză venoasă profundă), un cheag de sânge la nivelul plămânului (adică embolie pulmonară), un atac de cord sau un atac cerebral (vezi pct. „Cheaguri de sânge” de mai jos). Pentru o descriere a simptomelor acestor reacţii adverse grave vă rugăm să consultaţi „Cum recunosc apariţia unui cheag de sânge”.
Spuneţi medicului dumneavoastră dacă următoarele afecţiuni sunt valabile în cazul dumneavoastră. De asemenea, dacă în timp ce utilizaţi Harmonet apare afecţiunea sau se agravează, trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră.
- dacă aveţi boală Crohn sau colită ulcerativă (boală inflamatorie intestinală cronică);
- dacă aveţi lupus eritematos sistemic (LES – o boală care afectează sistemul dumneavoastră natural de apărare);
- dacă aveţi sindrom hemolitic uremic (SHU – o tulburare de coagulare a sângelui care provoacă insuficienţă renală);
- dacă aveţi „anemie cu celule în seceră” (o boală moştenită, a globulelor roşii din sânge);
- dacă aveţi concentraţii crescute de acizi graşi în sânge (hipertrigliceridemie) sau istoric în familie pentru această afecţiune; hipertrigliceridemia a fost asociată cu un risc crescut de apariţie a pancreatitei (inflamaţia pancreasului);
- dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp (vezi pct. 2 „Cheaguri de sânge”);
- dacă tocmai aţi născut, aveţi risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge; trebuie să întrebaţi medicul cât de curând după naştere puteţi începe să luaţi Harmonet;
- dacă aveţi o inflamaţie la nivelul venelor de sub piele (tromboflebită superficială);
- dacă aveţi varice;
- dacă experimentați simptome ale un angioedem precum umflarea feței, a limbii și/sau a gâtului și/sau dificultați la înghițire sau urticarie, posibil cu dificultăți la respirație, contactați imediat un medic; medicamentele care conțin estrogeni pot determina sau agrava simptomele angioedemului ereditar și dobândit.
CHEAGURI DE SÂNGE
Utilizarea unui contraceptiv hormonal combinat cum este Harmonet determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge, comparativ cu situaţia în care nu utilizaţi niciun astfel de contraceptiv. În cazuri rare, un cheag de sânge poate bloca vasele de sânge şi poate cauza probleme grave. Cheagurile de sânge pot să apară
- la nivelul venelor (ceea ce se numeşte „tromboză venoasă”, „tromboembolie venoasă” sau TEV)
- la nivelul arterelor (ceea ce se numeşte „tromboză arterială”, „tromboembolie arterială” sau TEA). După apariţia unui cheag de sânge, recuperarea nu este întotdeauna completă. Rar, pot exista efecte grave, de durată sau, foarte rar, acestea pot pune viaţa în pericol.
Este important să reţineţi că riscul general al unui cheag de sânge cu efecte dăunătoare din cauza Harmonet este mic.
CUM RECUNOSC APARIŢIA UNUI CHEAG DE SÂNGE
Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă dacă observaţi vreunul dintre următoarele semne sau simptome.
Aveţi vreunul dintre aceste semne? De ce anume este posibil să suferiţi?
- umflarea unui picior sau de-a lungul unei vene a piciorului Tromboză venoasă profundă sau a labei piciorului, în special când este însoţită de:
- durere sau sensibilitate la nivelul piciorului, care este posibil să fie resimţită numai când staţi în picioare sau la mers;
- senzaţie crescută de căldură la nivelul piciorului afectat;
- modificarea culorii pielii de pe picior, de exemplu aceasta devine palidă, roşie sau albastră;
- senzaţie bruscă de lipsă de aer sau respiraţie rapidă; Embolie pulmonară
- tuse bruscă fără o cauză evidentă, în timpul căreia poate apărea şi sânge;
- durere ascuţită la nivelul toracelui, care poate creşte în timpul respiraţiilor profunde;
- vertij sau ameţeală severe;
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
- durere severă la nivelul stomacului;
Dacă nu sunteţi sigură, discutaţi cu un medic, deoarece unele dintre aceste simptome, cum sunt tusea sau senzaţia de lipsă de aer, pot fi confundate cu afecţiuni mai uşoare cum sunt infecţiile căilor respiratorii (de exemplu, o „răceală”). Simptomele apar cel mai frecvent la nivelul unuia dintre ochi: Tromboză de venă retiniană
- pierdere imediată a vederii sau (cheag de sânge la nivelul
- înceţoşare nedureroasă a vederii, care poate ajunge până la ochiului)
pierderea vederii
- durere, disconfort, presiune, greutate în piept; Atac de cord
- senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul toracelui, braţului sau sub stern;
- senzaţie de balonare, indigestie sau de sufocare;
- senzaţie de disconfort în partea de sus a corpului, care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ şi stomac;
- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau Accident cerebral vascular piciorului, în special pe o parte a corpului;
- confuzie, probleme de vorbire sau de înţelegere bruşte;
- probleme bruşte de vedere la unul sau ambii ochi;
- probleme bruşte la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- durere de cap bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.
Uneori, simptomele de atac cerebral pot fi de durată redusă, cu recuperare aproape imediată şi completă, însă trebuie totuşi să solicitaţi atenţie medicală de urgenţă, deoarece poate exista riscul unui alt accident vascular cerebral.
- umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei Cheaguri de sânge care blochează extremităţi; alte vase de sânge
- durere severă la nivelul stomacului (abdomen acut)
CHEAGURI DE SÂNGE LA NIVELUL UNEI VENE
Ce se poate întâmpla dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei vene?
- Utilizarea contraceptivelor hormonale combinate a fost asociată cu o creştere a riscului de apariţie a cheagurilor de sânge la nivelul unei vene (tromboză venoasă). Totuşi, aceste reacţii adverse sunt rare. Cel mai frecvent, acestea apar în primul an de utilizare a unui contraceptiv hormonal combinat.
- Dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei vene a piciorului sau a labei piciorului, acesta poate cauza tromboză venoasă profundă (TVP).
- Dacă un cheag de sânge se deplasează de la nivelul piciorului şi se blochează la nivelul plămânului, acesta poate cauza o embolie pulmonară.
- Foarte rar, un cheag se poate forma pe o venă de la nivelul altui organ, cum este ochiul (tromboză venoasă retiniană).
Când este cel mai crescut riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene?
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene este cel mai crescut în timpul primului an de utilizare a contraceptivului hormonal combinat pentru prima dată. De asemenea, riscul poate fi crescut dacă începeţi să luaţi un contraceptiv hormonal combinat (acelaşi medicament sau un medicament diferit) după o pauză de 4 săptămâni sau mai mult. După primul an, riscul scade, dar este întotdeauna uşor mai crescut decât dacă nu aţi utiliza un contraceptiv hormonal combinat. Când încetaţi utilizarea Harmonet, riscul de apariţie a unui cheag de sânge revine la normal în decurs de câteva săptămâni.
Care este riscul de apariţie a unui cheag de sânge?
Riscul de formare a unui cheag de sânge depinde de riscul dumneavoastră natural de TEV şi de tipul de contraceptiv hormonal combinat pe care îl luaţi. Riscul general de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul piciorului sau plămânului (TVP sau EP) asociat cu utilizarea Harmonet este mic.
- Din 10000 de femei care nu utilizează niciun contraceptiv hormonal combinat şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.
- Din 10000 de femei care utilizează un contraceptiv hormonal combinat care conţine levonorgestrel sau noretisteron sau norgestimat, la aproximativ 5-7 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.
- Din 10000 de femei care utilizează un contraceptiv hormonal combinat care conţine gestoden, cum este Harmonet, la aproximativ 9 până la 12 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.
- Riscul de apariţie a unui cheag de sânge va fi diferit în funcţie de istoricul dumneavoastră medical (vezi „Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge” de mai jos).
- Dintre 100000 de femei care sunt însărcinate, aproximativ 60 vor avea un cheag de sânge în decursul unui an.
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge în decurs de un an Femei care nu utilizează o pilulă/un plasture/inel Aproximativ 2 din de 10000 femei contraceptiv hormonal combinat şi nu sunt gravide Femei care utilizează o pilulă de contraceptiv hormonal Aproximativ 5-7 din 10000 de femei combinat care conţine levonorgestrel, noretisteron sau norgestimat Femei care utilizează Harmonet Aproximativ 9-12 din 10000 de femei
Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene la utilizarea Harmonet este mic, însă unele afecţiuni determină creşterea acestui risc. Riscul dumneavoastră este mai crescut:
- dacă sunteţi supraponderală (indice de masă corporală sau IMC peste 30 kg/m2);
- dacă una dintre rudele dumneavoastră apropiate a avut un cheag de sânge la nivelul piciorului, al plămânului sau al altui organ, la o vârstă tânără (la o vârstă mai mică de 50 de ani); în acest caz aţi putea avea o tulburare ereditară de coagulare a sângelui;
- dacă trebuie să vi se efectueze o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată o perioadă mai lungă de timp din cauza unei vătămări sau a unei boli sau dacă trebuie să staţi cu piciorul în ghips; este posibil ca utilizarea Harmonet să trebuiască oprită cu câteva săptămâni înaintea operaţiei şi cât timp sunteţi mai puţin mobilă; dacă este necesar să opriţi utilizarea Harmonet, întrebaţi medicul când o puteţi relua;
- pe măsură ce înaintaţi în vârstă (în special după vârsta de aproximativ 35 de ani);
- dacă aţi născut cu mai puţin de câteva săptămâni înainte.
Riscul de apariţie a unui cheag de sânge creşte dacă aveţi mai multe afecţiuni.
Călătoria cu avionul (mai mult de 4 ore) poate determina creşterea temporară a riscului de apariţie a unui cheag de sânge, în special dacă aveţi şi unii dintre ceilalţi factori de risc enumeraţi.
Este important să îi spuneţi medicului dacă aveţi vreuna dintre aceste afecţiuni, chiar dacă nu sunteţi sigură. Medicul dumneavoastră poate decide că trebuie întreruptă utilizarea Harmonet.
Dacă se modifică vreuna dintre afecţiunile de mai sus în timpul utilizării Harmonet, de exemplu dacă apare tromboză, fără o cauză cunoscută, la o rudă apropiată sau dacă luaţi mult în greutate, spuneţi medicului dumneavoastră.
CHEAGURI DE SÂNGE LA NIVELUL UNEI ARTERE
Ce se poate întâmpla dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei artere?
La fel ca un cheag de sânge la nivelul unei vene, un cheag de sânge la nivelul unei artere poate cauza probleme grave. De exemplu, poate cauza un atac de cord sau un atac cerebral.
Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei artere
Este important să reţineţi că riscul de atac de cord sau atac cerebral la utilizarea Harmonet este foarte mic, dar poate creşte:
- odată cu înaintarea în vârstă (după aproximativ 35 de ani);
- dacă fumaţi; când utilizaţi un contraceptiv hormonal combinat cum este Harmonet, se recomandă să renunţaţi la fumat; dacă nu puteţi renunţa la fumat şi aveţi vârsta peste 35 de ani, medicul vă poate recomanda să utilizaţi un alt tip de contraceptiv;
- dacă sunteţi supraponderală;
- dacă aveţi tensiune arterială crescută;
- dacă o rudă apropiată are un atac de cord sau atac cerebral la o vârstă tânără (la mai puţin de aproximativ 50 de ani); în acest caz aţi putea avea şi un risc crescut de atac de cord sau atac cerebral;
- dacă dumneavoastră sau o rudă apropiată aveţi o concentraţie crescută de grăsimi în sânge (colesterol sau trigliceride);
- dacă aveţi migrene, în special migrene cu aură;
- dacă aveţi o problemă la inimă (afecţiune valvulară, tulburare de ritm numită fibrilaţie atrială);
- dacă aveţi diabet zaharat.
Dacă suferiţi de una dintre aceste afecţiuni sau vreuna dintre acestea este deosebit de severă, riscul de apariţie a unui cheag de sânge poate fi şi mai crescut. Dacă se modifică vreuna dintre afecţiunile de mai sus în timpul utilizării Harmonet, de exemplu dacă începeţi să fumaţi, dacă apare tromboză, fără o cauză cunoscută, la o rudă apropiată sau dacă luaţi mult în greutate, spuneţi medicului dumneavoastră.
În cazuri foarte rare, cheagurile de sânge se pot forma în vasele de sânge de la nivelul inimii (determinând un atac de cord) sau creierului (determinând un accident vascular cerebral). La femeile tinere şi sănătoase, riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral este extrem de scăzut.
Semnele unui atac de cord sau accident vascular cerebral includ:
- dureri toracice ascuţite, bruşte, care se pot extinde de-a lungul braţului stâng;
- slăbiciune sau amorţeală bruscă pe o latură sau parte a corpului;
- dacă aveţi o migrenă pentru prima dată sau dacă aveţi o migrenă mai gravă decât în mod normal;
- orice modificare bruscă a vederii (ca pierderea vederii sau vederea înceţoşată);
- ameţeală, leşin, colaps sau convulsii. Adresaţi-vă unui medic cât mai curând posibil. Nu mai luaţi Harmonet până când medicul nu vă spune că puteţi lua medicamentul. Între timp utilizaţi o altă metodă contraceptivă, ca prezervativele.
Intervenţiile chirurgicale şi imobilizarea prelungită Utilizarea pilulei trebuie întreruptă timp de patru săptămâni înainte de şi timp de două săptămâni după o intervenţie chirurgicală ce prezintă un risc crescut de tromboză, sau în timpul unei perioade de imobilizare prelungită. În astfel de cazuri, cereţi sfatul medicului dumneavoastră în privinţa utilizării pilulei.
Naştere, avort sau avort spontan După naştere prezentaţi un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge. Nu trebuie să începeţi utilizarea pilulei mai devreme de 28 de zile de la naştere, dacă nu alăptaţi. La fel se procedează şi în cazul în care aţi suferit un avort după primele trei luni de sarcină.
Pilula şi cancerul Dacă este utilizată pe termen lung, pilula reduce riscul de cancer ovarian şi uterin. Însă, se pare că în acelaşi timp creşte uşor riscul de dezvoltare a cancerului cervical – deşi este posibil ca acest lucru să fie datorat în mai mare măsură diferenţelor de comportament sexual sau altor factori. Toate femeile trebuie să efectueze cu regularitate testul Papanicolau. Dacă suferiţi sau aţi suferit de cancer de sân nu trebuie să utilizaţi pilula. Pilula creşte uşor riscul de a dezvolta cancer de sân. Riscul creşte odată cu creşterea duratei de utilizare a pilulei, însă revine în limite normale după aproximativ 10 ani de la oprirea utilizării acesteia. Deoarece cancerul de sân este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mare de astfel de cazuri în rândul femeilor care utilizează sau au utilizat recent pilula este mic.
Riscul de a dezvolta cancer de sân este crescut în următoarele situaţii:
- pe măsură ce înaintaţi în vârstă;
- dacă aveţi o rudă apropiată (mamă, bunică sau soră) care a avut cancer de sân;
- dacă depăşiţi cu mult greutatea normală;
- dacă aţi născut prima dată la o vârstă înaintată sau dacă nu aţi născut niciodată. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră cât mai curând posibil dacă observaţi modificări la nivelul sânilor, precum adâncituri la nivelul pielii, modificări ale sfârcurilor sau orice umflături pe care le puteţi vedea sau simţi.
În cazuri foarte rare, pilula a fost asociată cu unele forme de cancer hepatic la femeile care au utilizat medicamentul timp îndelungat.
Pilula şi afecţiunile hepatice Pilula a fost asociată cu afecţiuni hepatice, precum icterul sau boli hepatice necanceroase, însă în cazuri rare. Dacă suferiţi de afecţiune hepatică diagnosticată timpuriu, efectul dăunător asupra ficatului dvs. poate fi redus. Trebuie să întrerupeţi utilizarea pilulei, să utilizaţi alte metode contraceptive şi să vă adresaţi medicului. Este posibil să nu puteţi utiliza pilula până când nu dispar problemele ficatului.
Adresaţi-vă medicului cât mai curând posibil dacă simţiţi dureri severe de stomac sau dacă apare o colorare în galben a pielii şi globilor oculari (icter). S-ar putea să fie necesar să opriţi utilizarea Harmonet.
Pilula şi vederea Dacă utilizaţi lentile de contact, este posibil să apară un disconfort sau chiar intoleranţă la purtarea acestora în timp ce utilizaţi pilula. Dacă apar probleme de vedere mai grave, opriţi utilizarea pilulei şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră pentru examinare.
Tensiune arterială ridicată În timpul utilizării pilulei, este posibil să apară o creştere a tensiunii arteriale. Dacă aţi avut vreodată probleme cu tensiunea arterială crescută, este posibil să vi se recomande o altă metodă contraceptivă. Dacă medicul dumneavoastră vă prescrie pilula, trebuie să vi se efectueze cu regularitate măsurători ale tensiunii arteriale, iar în cazul unei creşteri semnificative a tensiunii arteriale, trebuie să opriţi utilizarea pilulei şi să utilizaţi metode contraceptive alternative (vezi şi pct. „Nu utilizați Harmonet”).
Migrene şi dureri de cap Dacă în timpul utilizării pilulei începeţi să aveţi migrene sau dacă durerile de cap devin altfel decât de obicei, este posibil ca pilula să nu fie adecvată pentru dumneavoastră. În acest caz, opriţi utilizarea pilulei şi cereţi sfatul medicului dumneavoastră.
Interacţiuni imunologice Pilula poate determina sau poate agrava simptomele angioedemului (acumulare de lichide în ţesuturi). Dacă dumneavoastră sau o rudă apropiată a dumneavoastră aţi avut vreodată angioedeme, riscul este mai mare. Vă rugăm să cereţi sfatul medicului dumneavoastră.
Pilula şi efectele asupra glucidelor şi lipidelor Dacă aţi avut orice probleme privind toleranţa la glucoză sau dacă suferiţi de diabet, trebuie să-i
spuneţi medicului dumneavoastră, deoarece este necesară o monitorizare atentă (vezi şi pct. „Nu utilizați Harmonet”). La un număr mic de femei, în timpul utilizării pilulei pot apărea modificări ale nivelurilor grăsimilor din sânge (lipidelor). Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră care ar putea lua în considerare contracepţia nehormonală. Dacă vă aflaţi sub tratament pentru niveluri crescute ale lipidelor, va trebui să vă prezentaţi pentru controale regulate în timpul utilizării pilulei.
Sângerări genitale Este posibil să apară sângerări intercurente sau sângerări minime (spotting), în special în primele trei luni de utilizare a pilulei. Dacă astfel de sângerări persistă sau reapar, trebuie să vă adresaţi medicului, pentru a exclude cauzele nehormonale, precum prezenţa unei sarcini sau anumite boli. Dacă este necesar, medicul dumneavoastră vă poate prescrie altă pilulă (vezi şi pct. „Sângerările dintre menstre
Atenţionări
În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos, trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Harmonet.
În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă trebuie oprită utilizarea Harmonet.
Riscul de tromboembolism venos (TEV)
Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv. Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Harmonet, pot prezenta un nivel de risc de până la două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu Harmonet, modul în care factorii săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.
Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).
Se estimează1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine gestoden, la un număr cuprins între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu aproximativ 62 femei dintre cele care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel.
În ambele cazuri, numărul de apariţii a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.
În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.
Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datelor din studii epidemiologice, utilizând nivelurile de risc relativ pentru diferite produse, comparate cu CHC care conţin levonorgestrel Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3-3,6 Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an
Număr de evenimente de TEV
Persoane care nu CHC care conțin CHC care conține Gestoden utilizează CHC (2 levonorgestrel (9-12 evenimente) evenimente) (5-7 evenimente)
Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.
Nu există un consens cu privire la faptul că apariţia acestor evenimente ar fi asociată cu utilizarea CHC.
Factori de risc de TEV
Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi tabelul). Harmonet este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului – în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEV Factor de risc Observaţie Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC. 30 kg/m2) Este deosebit de important de luat în considerare dacă sunt prezenţi şi alţi factori de risc. Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării chirurgicală majoră, orice fel de plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei intervenţie chirurgicală la nivelul chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni picioarelor sau al pelvisului sau înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni traumatism major după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei sarcini nedorite. Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Harmonet. Notă: imobilizarea temporară din cauza unei deplasări pe calea aerului > 4 ore poate reprezenta, de asemenea, un factor de risc de TEV, în special la femeile cu alţi factori de risc Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia (de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreunul dintre părinţi, în special la o CHC. vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani) Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani
Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.
Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind „Sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).
Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)
În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:
- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului inferior;
- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în ortostatism sau în timpul mersului;
- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea tegumentului de la nivelul membrului inferior.
Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:
- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
- durere toracică ascuţită;
- vertij sau ameţeală severe;
- ritm cardiac rapid sau neregulat. Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot fi interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu, infecţii de tract respirator). Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei extremităţi. Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la înceţoşarea nedureroasă a vederii, care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.
Studiile epidemiologice au arătat că în cazul utilizatoarelor de contraceptive având un conţinut scăzut de estrogen (<0,05 mg etinilestradiol), incidenţa tromboemboliei venoase este de 20-40 de cazuri la 100000 femei/an; riscul estimat variază în funcţie de concentraţia progestogenului. Acesta este comparabil cu incidenţa de 5-10 cazuri la 100000 femei/an, înregistrată pentru neutilizatoare.
Un număr de studii epidemiologice au arătat că în cazul utilizatoarelor de CHC având în compoziţie etinilestradiol (în caz particular 0,03 mg) şi un progestogen precum gestodenul, riscul de apariţie a evenimentelor trombotice şi tromboembolice este mai ridicat decât în cazul utilizatoarelor de CHC având în compoziţie mai puţin de 50 mcg etinilestradiol şi progestogenul levonorgestrel. Cu toate acestea, datele obţinute în cadrul altor studii nu au evidenţiat acest risc crescut. În privinţa CHC care conţin gestoden asociat cu 20 mcg etinilestradiol (precum Harmonet), nu există suficiente date pentru a trage concluzii privind riscul comparativ de apariţie a evenimentelor trombotice şi tromboembolice venoase.
În privinţa contraceptivelor orale combinate care conţin 30 mcg etinilestradiol asociat cu desogestrel sau gestoden, comparativ cu cele care conţin mai puţin de 50 mcg de etinilestradiol şi levonorgestrel, riscul relativ general de apariţie a evenimentelor trombotice şi tromboembolice venoase a fost estimat între 1,5 şi 2,0. Incidenţa evenimentelor trombotice şi tromboembolice venoase în cazul utilizării CHC având în compoziţie levonorgestrel asociat cu mai puţin de 50 mcg etinilestradiol este de aproximativ 20 de cazuri la 100000 paciente/ani de utilizare. În privinţa CHC care conţin 30 mcg etinilestradiol asociat cu desogestrel sau gestoden, incidenţa este de aproximativ 30-40 de cazuri la 100000 paciente/ani de utilizare, ceea ce înseamnă 10-20 de cazuri în plus la 100000 paciente/ani de utilizare.
Riscul de tromboembolism arterial (TEA)
Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.
Factori de risc de TEA
Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Harmonet este contraindicat dacă o femeie prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului – în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).
Tabel: Factori de risc de TEA Factor de risc Observaţie Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să utilizeze o metodă contraceptivă diferită. Hipertensiunea arterială Obezitate (indice de masă corporală Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC. peste 30 kg/m2) Deosebit de important la femeile cu factori de risc suplimentari. Prezenţa antecedentelor Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia heredocolaterale (de exemplu, trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări tromboembolism arterial prezent înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreodată la un frate/o soră sau la CHC. vreunul dintre părinţi, în special la o vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani). Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia. Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia evenimente adverse de natură valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi vasculară lupusul eritematos sistemic.
Simptome de TEA
În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.
Simptomele de accident cerebrovascular pot include:
- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a corpului;
- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
- pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii. Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT). Simptomele infarctului miocaridc (IM) pot include:
- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul toracelui, braţului sau sub stern;
- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
- ritm cardiac rapid sau neregulat.
Consult medical/examene medicale
Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Harmonet, trebuie efectuată o anamneză completă (incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Harmonet comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.
De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.
Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.
Fumatul creşte riscul de reacţii adverse cardiovasculare severe datorate utilizării CHC. Acest risc creşte cu vârsta şi cu numărul de ţigarete (în studiile epidemiologice, fumatul a 15 sau mai multe ţigarete pe zi a fost asociat cu un risc semnificativ crescut) şi este accentuat la femeile cu vârste peste 35 de ani. Femeilor care utilizează CHC ar trebui să li se recomande ferm să nu fumeze.
Pentru alţi factori de risc reprezentând contraindicaţii pentru utilizarea CHC, consultaţi pct. 4.3.
Leziuni oculare În timpul utilizării CHC, s-au raportat cazuri de tromboză vasculară retiniană, care poate duce la pierderea parţială sau totală a vederii. În cazul apariţiei unor semne şi simptome ca modificări ale acuităţii vizuale, instalarea proptozei sau diplopiei, a edemului papilar sau a leziunilor vasculare retiniene, se va întrerupe utilizarea CHC, cu evaluarea imediată a cauzei.
Tensiunea arterială La femeile care iau CHC s-au raportat creşteri ale tensiunii arteriale.
În cazul femeilor cu hipertensiune arterială, cu antecedente de hipertensiune arterială sau cu afecţiuni asociate cu hipertensiunea (inclusiv anumite boli renale), este preferabil să se indice o altă metodă contraceptivă. Dacă se utilizează CHC în astfel de cazuri, se recomandă monitorizarea cu atenţie; dacă
apare o creştere semnificativă a tensiunii arteriale, se va întrerupe utilizarea CHC.
Hipertensiunea arterială determinată de CHC este în general reversibilă după oprirea administrării CHC şi nu pare să existe vreo diferenţă privind apariţia hipertensiunii arteriale la femeile care au utilizat CHC şi cele care nu le-au utilizat niciodată.
Utilizarea CHC este contraindicată la femeile cu hipertensiune arterială necontrolată. Vezi pct. 4.3.
Cancere ale organelor de reproducere
Cancer cervical Cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical este infecţia persistentă cu virusul papiloma uman. Unele studii sugerează că utilizarea CHC poate fi asociată unui risc crescut de neoplazii cervicale intraepiteliale sau de cancer cervical invaziv, la unele grupe de femei. De exemplu, rezultatele unei metaanalize a 24 de studii epidemiologice au indicat faptul că riscul relativ al cancerului cervical invaziv creşte odată cu creşterea duratei administrării în cazul femeilor în timpul utilizării contraceptivelor orale. Riscul relativ la femeile care au utilizat CHC pe o perioadă de 5 ani sau mai mare, comparativ cu cele care nu le-au utilizat niciodată a fost de 1,90 (95% interval de încredere 1,69-2,13). Riscul relativ a scăzut după întreruperea folosirii şi nu a fost semnificativ diferit, la 10 ani, faţă de cel al femeilor care nu le-au utilizat niciodată. Cu toate acestea, există în continuare controverse cu privire la gradul în care acest fenomen poate fi atribuit diferenţelor de comportament sexual sau altor factori. În cazurile cu sângerări genitale anormale nediagnosticate, sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic.
Cancer de sân Factorii de risc identificaţi pentru dezvoltarea cancerului de sân includ vârsta înaintată, antecedentele familiale, obezitatea, nuliparitatea şi prima sarcina la termen la vârstă înaintată.
O metaanaliză a 54 de studii epidemiologice a raportat că există o creştere uşoară a riscului relativ (1,24) de dezvoltare a cancerului de sân diagnosticat la femeile care utilizează CHC, comparativ cu cele care nu le-au utilizat niciodată. Riscul crescut dispare treptat în decursul a 10 ani de la încetarea utilizării CHC. Aceste studii nu oferă dovezi în sprijinul cauzalităţii. Modelul observat pentru creşterea riscului se poate explica prin diagnosticarea timpurie a cancerului de sân la utilizatoarele de CHC (datorită unei monitorizări clinice mai regulate), efectelor biologice ale CHC, sau printr-o combinaţie a celor două cauze. Deoarece cancerul de sân este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mare de astfel de cazuri diagnosticate în rândul utilizatoarelor curente sau recente de CHC este mic faţă de incidenţa generală a bolii. Diagnosticarea cancerului de sân la femeile care au utilizat CHC la un moment dat tinde să fie făcută în stadii mai puţin avansate clinic decât la femeile care nu le-au utilizat niciodată.
Neoplazii/Boli hepatice În cazuri foarte rare adenoamele hepatice şi în cazuri extrem de rare carcinomul hepatocelular au fost asociate cu utilizarea CHC. Riscul de apariţie pare să crească odată cu durata utilizării CHC. Ruptura adenoamelor hepatice poate cauza decesul prin hemoragie intraabdominală.
Femeile cu antecedente de colestază asociată utilizării CHC şi femeile care dezvoltă colestază în timpul sarcinii sunt mai predispuse la dezvoltarea colestazei în timpul utilizării CHC. Aceste paciente vor fi monitorizate cu atenţie în timpul utilizării CHC, iar dacă reapare colestaza, utilizarea CHC va fi întreruptă.
În timpul utilizării CHC, s-au raportat cazuri de lezare hepatocelulară. Întreruperea utilizării medicamentului în cazul identificării precoce a lezării hepatocelulare datorată medicamentului poate reduce severitatea hepatotoxicităţii. În cazul diagnosticului de lezare hepatocelulară, pacientele ar trebui să întrerupă administrarea CHC, să utilizeze o formă de contracepţie nehormonală şi să se adreseze medicului.
Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării CHC până la
revenirea la normal a funcţiei hepatice.
Migrenă/Cefalee Apariţia sau agravarea migrenei sau dezvoltarea unui nou pattern de cefalee, care este recurentă, persistentă sau severă, necesită întreruperea administrării CHC şi evaluarea cauzei.
Femeile care suferă de migrenă (în special migrenă cu aură) şi care iau CHC pot prezenta un risc crescut de accident vascular cerebral. Vezi pct. 4.3.
Tulburări ale sistemului imunitar Angioedem Estrogenii exogeni pot induce sau exacerba simptomele angioedemului ereditar sau dobândit.
Acest medicament conţine lactoză şi zahăr. Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, intoleranţă la fructoză, deficit de lactază Lapp, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Precauţii
Efectele asupra metabolizării glucidelor şi lipidelor În timpul utilizării CHC, au fost raportate cazuri de intoleranţă la glucoză. Femeile cu toleranţă redusă la glucoză sau cu diabet zaharat care utilizează CHC trebuie monitorizate cu atenţie. Vezi pct. 4.3.
Un procent scăzut de femei dezvoltă modificări ale profilului lipidic în timpul utilizării CHC. La femeile cu dislipidemii necontrolate, trebuie luată în considerare utilizarea metodelor contraceptive non-hormonale. Hipertrigliceridemia persistentă poate apărea la un mic procent dintre utilizatoarele de CHC. Creşterea concentraţiei plasmatice a trigliceridelor la utilizatoarele de CHC poate conduce la pancreatită şi alte complicaţii.
Estrogenii cresc concentraţia serică a lipoproteinelor de înaltă densitate (HDL colesterol), în timp ce o reducere a HDL colesterol a fost raportată ca urmare a utilizării multora dintre progestogeni. Unii progestogeni pot creşte nivelul lipoproteinelor de joasă densitate (LDL) şi pot face controlul hiperlipidemiilor mai dificil. Efectul net al unui CHC depinde de echilibrul atins între dozele de estrogen şi progestogen şi de natura şi cantitatea absolută de progestogeni utilizaţi în contraceptiv. În alegerea unui CHC, se va lua în considerare cantitatea ambilor hormoni din compoziţie.
Femeile aflate sub tratament pentru hiperlipidemie vor fi monitorizate atent în cazul în care aleg să utilizeze CHC.
Sângerări genitale Este posibil ca la unele femei să nu apară sângerarea de întrerupere în perioada de pauză. Dacă înaintea primei sângerări de întrerupere care nu se produce nu s-au respectat indicaţiile de administrare sau dacă în condiţiile unei administrări corecte nu se produc două sângerări de întrerupere consecutive, ar trebui întreruptă administrarea drajeurilor şi folosită o metodă contraceptivă suplimentară nehormonală, până la excludea prezenţei unei sarcini.
La pacientele care iau CHC pot apărea sângerări intercurente sau sângerări minime (spotting), în special în primele trei luni de utilizare. În cazurile în care acestea persistă sau se repetă, ar trebui luate în considerare cauze nehormonale şi lua măsuri adecvate de diagnostic, pentru a exclude o sarcină, infecţie, malignitate sau alte afecţiuni. Dacă este exclusă patologia, continuarea utilizării CHC sau alegerea unei alte formulări ar putea rezolva această problemă.
Unele femei pot prezenta amenoree post-pilulă (posibil cu anovulaţie) sau oligomenoree, în special la cele la care aceste tulburări au existat şi în antecedente.
Depresie Femeile cu istoric de depresie, care utilizează CHC, ar trebui monitorizate cu atenţie, iar în cazul reapariţiei depresiei severe ar trebui întreruptă utilizarea medicamentului. Pacientele la care apare
depresia severă în timpul utilizării CHC ar trebui să oprească utilizarea medicamentului şi să folosească o metodă contraceptivă alternativă în încercarea de a determina dacă simptomatologia se datorează medicamentului. Stările depresive și depresia sunt reacții adverse bine cunoscute ale utilizării contraceptivelor hormonale (vezi pct. 4.8). Depresia poate fi gravă și este un factor de risc bine cunoscut pentru comportament suicidar și suicid. Femeile trebuie sfătuite să se adreseze medicului în caz de schimbări de dispoziție și de simptome depresive, inclusiv la scurt timp după inițierea tratamentului.
Altele Pacientele vor fi atenţionate că acest medicament nu conferă protecţie împotriva infectării cu HIV (SIDA) sau a altor boli cu transmitere sexuală.
Diareea şi/sau vărsăturile pot reduce absorbţia hormonilor, ceea ce determină concentraţii serice scăzute ale medicamentului. Vezi pct. 4.2 şi 4.5.
Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea CHC au fost stabilite pentru femeile de vârstă fertilă. Utilizarea acestor medicamente nu este indicată înaintea apariţiei menarhei.
Utilizarea de către vârstnici Utilizarea CHC nu este indicată la femeile aflate în postmenopauză.
