Ezetimib Gemax Pharma 10 mg

Doze

Pacientul trebuie să urmeze o dietă hipolipemiantă adecvată și trebuie să continue această dietă pe durata tratamentului cu Ezetimib Gemax Pharma.

Calea de administrare este orală. Doza recomandată este de un comprimat de Ezetimib Gemax Pharma 10 mg pe zi. Ezetimib Gemax Pharma poate fi administrat în orice moment al zilei, cu sau fără alimente.

Când Ezetimib Gemax Pharma se adaugă la terapia cu o statină, trebuie continuată fie doza inițială uzuală, indicată pentru statina respectivă, fie doza mai mare de statină deja stabilită. În această situație, trebuie consultate instrucțiunile de dozare pentru statina respectivă.

Utilizarea la pacienții cu boală arterialǎ coronariană și antecedente de evenimente SCA Pentru reducerea suplimentară a riscului de evenimente cardiovasculare la pacienții cu boală arterialǎ coronariană și antecedente de evenimente SCA, Ezetimib Gemax Pharma 10 mg poate fi administrat în asociere cu o statină cu beneficii cardiovasculare dovedite.

Administrarea în asociere cu chelatori ai acizilor biliari Administrarea Ezetimib Gemax Pharma trebuie să aibă loc fie cu ≥ 2 ore înainte, fie cu ≥ 4 ore după administrarea unui chelator de acizi biliari.

Vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici (vezi pct. 5.2).

Copii şi adolescenți Inițierea tratamentului trebuie efectuată sub supravegherea unui specialist.

Adolescenți şi copii ≥ 6 ani: Siguranța și eficacitatea ezetimibului la copii şi adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani nu au fost stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.4, 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Când Ezetimib Gemax Pharma se administrează în asociere cu o statină, trebuie consultate instrucțiunile de dozare pentru statină la copii şi adolescenți.

Copii < 6 ani: Siguranța și eficacitatea ezetimibului la copii cu vârsta < 6 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Insuficiență hepatică Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (scor Child-Pugh 5-6). Tratamentul cu Ezetimib Gemax Pharma nu este recomandat la pacienții cu disfuncție hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9) sau severă (scor Child-Pugh > 9) (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Insuficiență renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală (vezi pct. 5.2).

Când Ezetimib Gemax Pharma este administrat în asociere cu o statină, vă rugăm să consultați RCP-ul pentru medicamentul respectiv.

Enzime hepatice În studii controlate, efectuate la pacienţi la care s-a administrat asocierea dintre ezetimib şi o statină, s-au observat creșteri consecutive ale transaminazelor (≥ 3 X limita superioară a valorilor normale [LSVN]). Când ezetimib este administrat în asociere cu o statină, trebuie efectuate teste pentru evaluarea funcţiei hepatice la inițierea tratamentului și în conformitate cu recomandările privind statina respectivǎ (vezi pct. 4.8).

În studiul intitulat Reducerea îmbunătățită a rezultatelor – Studiul internațional de eficacitate Vytorin (IMPROVE-IT), 18 144 de pacienți cu boală arterialǎ coronariană și antecedente de SCA au fost randomizați pentru a li se administra ezetimib/simvastatină 10/40 mg pe zi (n = 9 067) sau simvastatină 40 mg pe zi (n = 9 077). Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 6,0 ani, incidența creșterilor consecutive ale transaminazelor (≥ 3 X LSVN) a fost de 2,5% pentru ezetimib/simvastatină și de 2,3% pentru simvastatină (vezi pct. 4.8).

Într-un studiu clinic controlat în care peste 9 000 de pacienți cu boală renală cronică au fost randomizați pentru a li se administra ezetimib 10 mg în asociere cu simvastatină 20 mg pe zi (n = 4 650) sau placebo (n = 4 620) (perioadă medie de urmărire de 4,9 ani), incidența creșterilor consecutive ale transaminazelor (> 3 X LSVN) a fost de 0,7% pentru ezetimib în asociere cu simvastatină și de 0,6% pentru placebo (vezi pct. 4.8).

Mușchi scheletici În experiența după punerea pe piaţă a ezetimibului au fost raportate cazuri de miopatie și rabdomioliză. Majoritatea pacienților care au dezvoltat rabdomioliză luau o statină în asociere cu ezetimib. Cu toate acestea, rabdomioliza a fost raportată foarte rar în cazul monoterapiei cu ezetimib și foarte rar în cazul asocierii ezetimibului cu alte medicamente cunoscute a prezenta risc crescut de rabdomioliză. Dacă se suspectează miopatie pe baza simptomelor musculare sau dacă aceasta este confirmată de valori ale creatin fosfokinazei (CPK) > 10 ori peste LSVN, tratamentul cu ezetimib, cu orice statină sau cu oricare dintre aceste alte medicamente pe care pacientul le ia concomitent trebuie întrerupt imediat. Toți pacienții care inițiează tratamentul cu Ezetimib Gemax Pharma trebuie informați cu privire la riscul de miopatie și rugați să raporteze imediat orice durere musculară inexplicabilă, sensibilitate sau slăbiciune (vezi pct. 4.8).

În studiul IMPROVE-IT, 18 144 de pacienți cu boală arterialǎ coronariană și antecedente de evenimente SCA au fost randomizați pentru a li se administra ezetimib/simvastatină 10/40 mg pe zi (n = 9 067) sau simvastatină 40 mg pe zi (n = 9 077). În timpul unei perioade medii de urmărire de 6,0 ani, incidența miopatiei a fost de 0,2% pentru ezetimib/simvastatină și de 0,1% pentru simvastatină, miopatia fiind definită ca slăbiciune sau durere musculară inexplicabilă, cu valori ale concentrației serice a CK ≥ 10 ori LSVN sau două evaluǎri consecutive ale valorilor concentrației serice a CK ≥ 5 și < 10 ori LSVN. Incidența rabdomiolizei a fost de 0,1% pentru ezetimib/simvastatină și de 0,2% pentru simvastatină, rabdomioliza fiind definită ca slăbiciune sau durere musculară inexplicabilă, cu valori ale concentrației serice a CK ≥ 10 ori LSVN cu dovezi de afectare renalǎ, ≥ 5 ori LSVN și < 10 ori LSVN în două ocazii consecutive cu dovezi de afectare renalǎ sau CK ≥ 10 000 UI/l fără dovezi de afectare renalǎ (vezi pct. 4.8).

Într-un studiu clinic în care peste 9 000 de pacienți cu boală renală cronică au fost randomizați pentru a li se administra ezetimib 10 mg în asociere cu simvastatină 20 mg pe zi (n = 4 650) sau placebo (n = 4 620) (perioadǎ medie de urmărire de 4,9 ani), incidența miopatiei/rabdomiolizei a fost de 0,2% pentru ezetimib în asociere cu simvastatină și de 0,1% pentru placebo (vezi pct. 4.8).

Insuficiență hepatică Deoarece nu se cunosc efectele expunerii prelungite la ezetimib la pacienții cu insuficiență hepatică moderată sau severă, Ezetimib Gemax Pharma nu este recomandat (vezi pct. 5.2).

Copii şi adolescenți Eficacitatea și siguranța ezetimibului la pacienții cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani cu hipercolesterolemie heterozigotă familială sau non-familială au fost evaluate într-un studiu clinic controlat cu placebo, cu durata de 12 săptămâni. Efectele ezetimibului pe perioade de tratament > 12 săptămâni nu au fost studiate la această grupă de vârstă (vezi pct. 4.2, 4.8, 5.1 și 5.2).

Ezetimibul nu a fost studiat la pacienții cu vârsta sub 6 ani (vezi pct. 4.2 și 4.8).

Eficacitatea și siguranța ezetimibului administrat în asociere cu simvastatină la pacienții cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă au fost evaluate într-un studiu clinic controlat la băieți adolescenți (stadiul II sau peste pe scala Tanner) și la fete care se aflau la cel puțin un an după menarhǎ.

În acest studiu controlat limitat, în general nu s-a observat niciun efect detectabil asupra creșterii sau maturizării sexuale la băieții sau fetele adolescente și niciun efect asupra duratei ciclului menstrual la fete. Cu toate acestea, efectele ezetimibului asupra creșterii și maturizării sexuale în cazul unei perioade de tratament > 33 săptămâni nu au fost studiate (vezi pct. 4.2 și 4.8).

Siguranța și eficacitatea ezetimibului administrat în asociere cu doze de simvastatină mai mari de 40 mg pe zi nu au fost studiate la pacienții copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani.

Siguranța și eficacitatea ezetimibului administrat în asociere cu simvastatină nu au fost studiate la pacienții copii şi adolescenţi cu vârsta < 10 ani (vezi pct. 4.2 și 4.8).

Eficacitatea pe termen lung a tratamentului cu ezetimib la pacienții cu vârsta sub 17 ani în reducerea morbidității și mortalității la vârsta adultă nu a fost studiată.

Fibrați Siguranța și eficacitatea ezetimibului administrat în asociere cu fibrați nu au fost stabilite.

Dacă se suspectează colelitiază la un pacient căruia i se administrează ezetimib în asociere cu fenofibrat, sunt indicate investigații ale vezicii biliare, iar această terapie trebuie întreruptă (vezi pct. 4.5 și 4.8).

Ciclosporină Se recomandă prudență la inițierea tratamentului cu ezetimib în cazul administrării de ciclosporină. Concentrația ciclosporinei trebuie monitorizatǎ la pacienții cărora li se administrează ezetimib și ciclosporină (vezi pct. 4.5).

Anticoagulante Dacă Ezetimib Gemax Pharma este administrat în asociere cu warfarina, un alt anticoagulant cumarinic, sau cu fluindiona, trebuie monitorizat în mod corespunzător raportul internațional normalizat (INR) (vezi pct. 4.5).

Excipienți Ezetimib Gemax Pharma conține lactoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic „nu conține sodiu”.

Lista tabelară a reacțiilor adverse (studii clinice și experiența după punerea pe piață) În studiile clinice cu durata de până la 112 săptămâni, ezetimib 10 mg pe zi a fost administrat în monoterapie la 2 396 de pacienți, în asociere cu o statină la 11 308 pacienți sau în asociere cu fenofibrat la 185 de pacienți. Reacțiile adverse au fost, de obicei, ușoare și tranzitorii. Incidența

globală a reacţiilor adverse a fost similară între ezetimib și placebo. În mod similar, rata de întrerupere a tratamentului din cauza reacțiilor adverse a fost comparabilă între ezetimib și placebo.

Ezetimib administrat în monoterapie sau în asociere cu o statină:

Mai puțin frecvente artralgie, spasme musculare, dureri de gât, dureri de spate, slăbiciune musculară, dureri la nivelul extremităților Cu frecvențǎ necunoscutǎ miopatie/rabdomioliză (vezi pct. 4.4) Tulburări generale și la nivelul locului de administrare Frecvente fatigabilitate Mai puțin frecvente dureri toracice, durere, astenie, edem periferic Investigații diagnostice Frecvente valori crescute ale ALT și/sau AST Mai puțin frecvente valori crescute ale CPK în sânge, valori crescute ale gamma-glutamiltransferazei, valori anormale ale testelor funcţiei hepatice

Ezetimib administrat în asociere cu fenofibrat:

Tulburări gastro-intestinale: dureri abdominale (frecvente)

Într-un studiu clinic multicentric, dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat la pacienți cu hiperlipidemie mixtă, 625 de pacienți au fost tratați timp de până la 12 săptămâni și 576 de pacienți timp de până la 1 an. În acest studiu, 172 de pacienți tratați cu ezetimib și fenofibrat au finalizat 12 săptămâni de tratament, iar 230 de pacienți tratați cu ezetimib și fenofibrat (inclusiv 109 pacienţi cărora li s-a administrat ezetimib în monoterapie în primele 12 săptămâni) au finalizat 1 an de tratament. Acest studiu nu a fost conceput pentru a compara grupurile de tratament în ceea ce privește reacţiile adverse ocazionale. Ratele de incidență (IÎ 95%) pentru creșteri importante din punct de vedere clinic (> 3 X LSVN, evaluări consecutive) ale valorilor serice ale transaminazelor au fost de 4,5% (1,9; 8,8) și 2,7% (1,2; 5,4) pentru fenofibrat administrat în monoterapie şi, respectiv, ezetimib administrat în asociere cu fenofibrat, ajustate în funcţie de expunerea la tratament. Ratele de incidență corespunzătoare pentru colecistectomie au fost de 0,6% (0,0; 3,1) și 1,7% (0,6; 4,0) pentru fenofibrat administrat în monoterapie şi, respectiv, ezetimib administrat în asociere cu fenofibrat (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Pacienți copii şi adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani) Într-un studiu care a inclus pacienți copii (cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani) cu hipercolesterolemie heterozigotă familială sau non-familială (n = 138), s-au observat creșteri ale valorilor ALT și/sau AST (≥ 3 X LSVN, evaluări consecutive) la 1,1% (1 pacient) dintre pacienții tratați cu ezetimib, comparativ cu 0% în grupul placebo. Nu s-au observat creșteri ale valorii CPK (≥ 10 X LSVN). Nu s-au raportat cazuri de miopatie.

Într-un studiu separat care a inclus pacienți adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani) cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (n = 248), au fost observate creșteri ale valorilor ALT și/sau AST (≥ 3 X LSVN, evaluări consecutive) la 3% (4 pacienți) dintre pacienții tratați cu ezetimib/simvastatină, comparativ cu 2% (2 pacienți) în grupul tratat cu simvastatină în monoterapie; aceste cifre au fost, 2% (2 pacienți) și, respectiv, 0% pentru creșterea valorii CPK (≥ 10 X LSVN). Nu au fost raportate cazuri de miopatie.

Aceste studii nu au fost concepute pentru compararea reacțiilor adverse rare la medicamente.

Pacienți cu boală arterialǎ coronariană și antecedente de evenimente SCA În studiul IMPROVE-IT (vezi pct. 5.1), care a inclus 18 144 de pacienți tratați cu ezetimib/simvastatină 10/40 mg (n = 9 067; dintre care 6% au primit o doză mai mare de ezetimib/simvastatină 10/80 mg) sau simvastatină 40 mg (n = 9 077; dintre care 27% au primit o doză mai mare de simvastatină 80 mg), profilurile de siguranță au fost similare pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 6,0 ani. Ratele de întrerupere a tratamentului din cauza reacțiilor adverse au fost de 10,6% pentru pacienții tratați cu ezetimib/simvastatină și de 10,1% pentru pacienții tratați cu simvastatină. Incidența miopatiei a fost de 0,2% pentru ezetimib/simvastatină și de 0,1% pentru simvastatină, miopatia fiind definită ca slăbiciune musculară inexplicabilă sau durere cu valori ale

concentrației serice a CK ≥ 10 ori LSVN sau două evaluǎri consecutive ale CK ≥ 5 și < 10 ori LSVN. Incidența rabdomiolizei a fost de 0,1% pentru ezetimib/simvastatină și 0,2% pentru simvastatină, rabdomioliza fiind definită ca slăbiciune sau durere musculară inexplicabilă cu valori ale concentrației serice a CK ≥ 10 ori LSVN cu dovezi de afectare renală, ≥ 5 ori LSVN și < 10 ori LSVN în două determinări consecutive cu dovezi de afectare renală sau CK ≥ 10 000 UI/l fără dovezi de afectare renală. Incidența creșterilor consecutive ale transaminazelor (≥ 3 X LSVN) a fost de 2,5% pentru ezetimib/simvastatină și de 2,3% pentru simvastatină (vezi pct. 4.4). Reacțiile adverse corelate cu vezica biliară au fost raportate la 3,1% față de 3,5% dintre pacienții tratați cu ezetimib/simvastatină, respectiv, simvastatină. Incidența spitalizărilor pentru colecistectomie a fost de 1,5% în ambele grupuri de tratament. Cancerul (definit ca orice nouă formă de malignitate) a fost diagnosticat pe parcursul studiului la 9,4% față de, respectiv 9,5%.

Pacienți cu boală renală cronică În studiul privind protecția cardiacă și renală (SHARP) (vezi pct. 5.1), care a inclus peste 9 000 de pacienți tratați cu o combinație în doză fixă de ezetimib 10 mg cu simvastatină 20 mg pe zi (n = 4 650) sau placebo (n = 4 620), profilurile de siguranță au fost comparabile pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 4,9 ani. În acest studiu, au fost înregistrate numai reacții adverse grave și întreruperi ale tratamentului din cauza oricăror reacții adverse. Ratele de întrerupere a tratamentului din cauza reacțiilor adverse au fost comparabile (10,4% la pacienții tratați cu ezetimib în asociere cu simvastatină, 9,8% la pacienții cărora li s-a administrat placebo). Incidența miopatiei/rabdomiolizei a fost de 0,2% la pacienții tratați cu ezetimib în asociere cu simvastatină și de 0,1% la pacienții cărora li s-a administrat placebo. Creșteri consecutive ale transaminazelor (> 3 X LSVN) au apărut la 0,7% dintre pacienții tratați cu ezetimib în asociere cu simvastatină, comparativ cu 0,6% dintre pacienții cărora li s-a administrat placebo (vezi pct. 4.4). În acest studiu, nu au existat creșteri semnificative din punct de vedere statistic ale incidenței reacțiilor adverse specificate anterior, inclusiv cancer (9,4% pentru ezetimib în asociere cu simvastatină, 9,5% pentru placebo), hepatită, colecistectomie sau complicații induse de prezența calculilor biliari sau pancreatită.

Valori ale analizelor de laborator În studiile clinice controlate, cu monoterapie, incidența creșterilor semnificative din punct de vedere clinic ale concentratiilor serice ale transaminazelor (valorile ALT și/sau AST ≥ 3 X LSVN, evaluări consecutive) a fost similară între ezetimib (0,5%) și placebo (0,3%). În studiile de administrare asociată, incidența a fost de 1,3% pentru pacienții tratați cu ezetimib administrat în asociere cu o statină și de 0,4% pentru pacienții tratați numai cu o statină. Aceste creșteri au fost, în general, asimptomatice, nu au fost asociate cu colestază şi au revenit la valorile iniţiale după întreruperea tratamentului sau chiar în condiţiile continuării tratamentului (vezi pct. 4.4).

În studiile clinice, valoarea CPK > 10 X LSVN a fost raportatǎ la 4 din 1 674 (0,2%) pacienți cărora li s-a administrat ezetimib în monoterapie, comparativ cu 1 din 786 (0,1%) pacienți cărora li s-a administrat placebo și la 1 din 917 (0,1%) pacienți cărora li s-a administrat ezetimib în asociere cu statină, comparativ cu 4 din 929 (0,4%) pacienți cărora li s-a administrat statină în monoterapie. Nu s-a observat o incidență crescută a miopatiei sau rabdomiolizei asociate cu administrarea de ezetimib, comparativ cu grupul de control relevant (placebo sau statină în monoterapie) (vezi pct. 4.4).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la: Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro