Acasă/ Medicamente/ Etionamida Atb
J04AD03 · Medicamente pentru tratamentul tuberculozei derivati de tiocarbamida Prescripție restrictivă

Etionamida Atb 250 mg

Comprimate filmate · DCI: Etionamidum

Etionamidă Atb este indicată în combinaţie cu alte medicamente tuberculostatice ca medicament de linia a doua la pacienţii cu Mycobacterium tuberculosis în condiţiile în care s-a instalat rezistenţa la medicamentele de primă intenţie (izoniazidă şi rifampicină).

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Etionamidă Atb este indicată în combinaţie cu alte medicamente tuberculostatice ca medicament de linia a doua la pacienţii cu Mycobacterium tuberculosis în condiţiile în care s-a instalat rezistenţa la medicamentele de primă intenţie (izoniazidă şi rifampicină).

Etionamidă Atb este indicată în combinaţie cu alte medicamente tuberculostatice ca medicament de linia a doua la pacienţii cu Mycobacterium tuberculosis în condiţiile în care s-a instalat rezistenţa la medicamentele de primă intenţie (izoniazidă şi rifampicină).

Acest medicament se poate administra atât la adulţi, cât şi la copii.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luați întotdeauna Etionamidă Atb exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Medicul dumneavoastră vă va administra doza de Etionamidă Atb adecvată. Următoarele informaţii includ numai dozele medii ale acestui medicament.

Adulţi Doza zilnică optimă la adulţi este de 15-20 mg/kg. Doza uzuală este de 500 mg-1 g/zi, în funcţie de greutatea corporală şi tolerabilitatea individuală. Această doză zilnică poate fi administrată ca şi doză unică sau separat în două doze pe parcursul zilei pentru a îmbunătăţi tolerabilitatea. Etionamidă Atb poate fi administată atât cu, cât şi fără alimente. Administrarea de etionamidă împreună cu alimente poate îmbunătăţi tolerabilitatea gastrointestinală.

Copii Întrucât rezistenţa la terapia antituberculoasă de primă intenţie este rară la copii mici şi copii, medicamentul nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub 12 ani cu excepţia situaţiilor când este definită rezistenţa la terapia de primă intenţie şi diseminare sistemică a bolii sau alte complicaţii care pun viaţa în pericol.

Doza optimă la copii nu a fost stabilită. Doza zilnică totală pediatrică este de 10-20 mg/kg şi poate fi administrată în doză unică sau în două doze divizate pe parcursul zilei, pentru a îmbunătăţi tolerabilitatea.

Administarea la pacienţi cu insuficienţă hepatică şi renală Etionamida este metabolizată aproape în întregime în ficat. Utilizarea sa ar trebui evitată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Nu există date privind utilizarea de etionamidă la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară şi moderată. Etionamida se excretă într-o proporţie mică prin rinichi, de aceea nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală.

Durata tratamentului Durata tratamentului este în funcţie de regimul ales, starea clinică a pacientului, răspunsul radiologic, rezultatele obţinute în urma examinării frotiului şi a culturii, precum şi în funcţie de studiile de susceptibilitate la Mycobacterium tuberculosis. Dacă tratamentul este întrerupt, schema de tratament ar trebui să fie prelungită până la o dată ulterioară în funcţie, de exemplu, de durata de întrerupere, momentul întreruperii din timpul tratamentului (devreme sau mai târziu) sau de starea pacientului.

Dacă luați mai mult Etionamidă Atb decât trebuie Luarea oricarui medicament în exces poate avea serioase consecinţe. Dacă suspectaţi supradozajul, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau departamentului de primire urgenţe.

Dacă uitaţi să luați Etionamidă Atb Dacă aţi omis accidental o doză şi observaţi că au trecut 6 ore, luaţi doza omisă cât mai curând posibil. Luaţi următoarea doză programată în mod regulat. Dacă observaţi acest lucru mai târziu, luaţi pur şi simplu doza normală. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să luați Etionamidă Atb Consultaţi medicul înainte de a întrerupe tratamentul cu Etionamidă Atb. Întreruperea tratamentului fără recomandarea medicului poate determina reapariţia infecţiei.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Etionamidă Atb se va administra doar dacă a fost prescrisă de un medic cu experienţă în tratamentul tuberculozei multidrog-rezistentă. Etionamidă Atb se va administra întotdeauna în combinaţie cu alte medicamente tuberculostatice.

Adulţi: Doza zilnică optimă la adulţi este de 15-20 mg/kg. Doza uzuală este de 500 mg-1 g/zi, în funcţie de greutatea corporală şi tolerabilitatea individuală. Această doză zilnică poate fi administrată ca şi doză unică sau separat în două doze pe parcursul zilei pentru a îmbunătăţi tolerabilitatea. Etionamidă Atb poate fi administrată atât cu, cât şi fără alimente. Administrarea de etionamidă împreună cu alimente poate îmbunătăţi tolerabilitatea gastrointestinală.

Copii: Întrucât rezistenţa la terapia antituberculoasă de primă intenţie este rară la copii mici şi copii, medicamentul nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub 12 ani cu excepţia situaţiilor când este definită rezistenţa la terapia de primă intenţie şi diseminare sistemică a bolii sau alte complicaţii care pun viaţa în pericol.

Doza optimă la copii nu a fost stabilită. Doza zilnică totală pediatrică este de 10-20 mg/kg şi poate fi administartă în doză unică sau în două doze divizate pe parcursul zilei, pentru a îmbunătăţi tolerabilitatea.

Administarea la pacienţi cu insuficienţă hepatică şi renală: Etionamida este metabolizată aproape în întregime în ficat. Utilizarea sa ar trebui evitată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. Nu există date privind utilizarea de etionamidă la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară şi moderată. Etionamida se excretă într-o proporţie mică prin rinichi, de aceea nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală.

Durata tratamentului: Durata tratamentului este în funcţie de regimul ales, starea clinică a pacientului, răspunsul radiologic, rezultatele obţinute în urma examinării frotiului şi a culturii, precum şi în funcţie de studiile de susceptibilitate la Mycobacterium tuberculosis. Dacă tratamentul este întrerupt, schema de tratament ar trebui să fie prelungită până la o dată ulterioară în funcţie, de exemplu, de durata de întrerupere, momentul întreruperii din timpul tratamentului (devreme sau mai târziu) sau de starea pacientului.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la etionamidă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
  • dacă aveţi boli hepatice severe.

-Hipersensibilitate la etionamidă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1. -Insuficienţă hepatică severă.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Luați întotdeauna Etionamidă Atb împreună cu alte medicamente pentru tratamentul tuberculozei, aşa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Dacă observaţi apariţia unor manifestări clinice care să vă sugereze afectarea ficatului, de exemplu pierderea apetitului, greaţă, icter (îngălbenirea tegumentelor şi a sclerei), urină închisă la culoare, scaune decolorate, durere şi tensiune în regiunea superioară dreaptă a abdomenului, anunţaţi imediat medicul. Dacă observaţi apariţia unei erupţii cutanate tranzitorii sau a febrei (posibile semne ale unei reacţii alergice), anunţaţi imediat medicul. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza periodic valoarea zahărului din sânge, funcţia tiroidiană şi acuitatea vizuală în timpul tratamentului cu Etionamidă Atb, deoarece aceste funcţii ar putea fi afectate. (vezi cap. Reacţii adverse posibile)

Medicul vă poate recomanda utilizarea împreună cu etionamidă a unei vitamine numită piridoxină. Aceasta va reduce riscul afectării neurologice. Este important ca medicul curant să fie informat cu privire la toate simptomele care apar, chiar dacă dumneavoastră consideraţi că nu au legătură cu tuberculoza.

Rezistenţa: Utilizarea doar a etionamidei în tratamentul tuberculozei determină dezvoltarea rapidă a rezistenţei. De aceea, este esenţială administrarea şi a altor tuberculostatice alese în funcţie de rezultatele testelor de sensibilitate. Cu toate acestea, tratamentul poate fi iniţiat şi înaintea primirii rezultatelor de sensibilitate, dacă medicul consideră acest lucru.

Toxicitate hepatică În timpul tratamentului cu etionamidă pot să apară: hepatită toxică, icter obstructiv, necroză hepatică acută, precum şi creşterea moderată a valorilor transaminazelor hepatice, a bilirubinei şi fosfatazei alcaline, cu sau fără icter. (vezi şi cap. 4.8.). De aceea, înaintea iniţierii tratamentului se vor realiza teste funcţionale hepatice, iar valoarea transaminazelor serice se va monitoriza la 2-4 săptămâni în timpul tratamentului. Dacă nivelul transaminazelor depăşeşte de 5 ori nivelul superior al normalului, cu sau fără simptomatologie, sau de 3 ori nivelul superior al normalului însoţit de icter şi/sau hepatită, se va întrerupe temporar administrarea de etionamidă sau a oricărui alt medicament hepatotoxic până când se normalizează probele de laborator. Medicamentele se vor reintroduce treptat în tratament pentru a decela care dintre acestea a determinat reacţiile hepatotoxice. Creşterea riscului de hepatotoxicitate a fost descrisă la pacienţii cu diabet zaharat.

Efecte neurologice În timpul tratamentului cu etionamidă au fost raportate tulburări psihotice, encefalopatie, nevrită periferică şi optică, precum şi sindrom pelagra-like. (vezi pct. 4.8.). În unele situaţii, aceste simptome s-au îmbunătăţit în urma administrării de nicotinamidă şi piridoxină. De aceea, administrarea concomitentă de piridoxină este recomandată pentru a preveni efectele neurotoxice ale etionamidei.

Glicemie Deoarece tratamentul cu etionamidă a fost asociat cu hipoglicemie, este indicată monitorizarea periodică a glicemiei în timpul tratamentului cu Etionamidă Atb. Acest lucru este mai dificil la pacienţii cu diabet zaharat.

Hipotiroidie În timpul tratamentului cu etionamidă este indicată monitorizarea funcţiei tiroidiene, atât în cazul hipotiroidismului cu guşă, cât şi fără guşă.

Reacţii alergice Etionamida poate determina reacţii severe de hipersensibilitate cu erupţie cutanată tranzitorie şi febră (vezi şi cap. 4.8.). Dacă apar astfel de manifestări, se va întrerupe administrarea etionamidei. Înainte şi periodic, în timpul tratamentului cu etionamidă, este recomandată oftalmoscopia, deoarece acest medicament poate determina tulburări vizuale.

Ingestia în cantităţi crescute de alcool etilic trebuie evitată datorită unor reacţii psihotice care au fost raportate.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripţie medicală. Acestea pot afecta acţiunea etionamidei sau etionamida poate afecta acţiunea lor, cum este în cazul:

  • izoniazida şi rifampicina (medicamente pentru tratamnetul tuberculozei),
  • cicloserina.

Etionamidă Atb împreună cu alimente şi băuturi Etionamidă Atb nu se va administra împreună cu alcool. Etionamidă Atb poate fi administrată cu sau fără alimente. Alimentele pot reduce reacţiile adverse gastro-intestinale ale etionamidei.

Administrarea concomitentă a etionamidei şi rifampicinei a fost asociată cu o frecvenţă ridicată de apariţie a hepatitei cu icter. Într-un studiu, hepatită a apărut la 4,5% dintre pacienţii trataţi cu rifampicină şi etionamidă. Mortalitatea în acest subgrup de pacienţi a fost de 26%. Administrarea concomitentă a acestor medicamente ar trebui să fie evitată, cu excepţia cazului în care beneficiile sunt considerate mai importante decât riscurile. În acest caz, pacientul ar trebui să fie monitorizat cu regularitate pentru anomalii ale funcţiei hepatice, precum şi a semnelor clinice şi simptomelor de disfuncţie hepatică. Administrarea concomitentă de etionamidă şi izoniazidă a crescut concentraţia serică a izoniazidei atât la acetilatorii rapizi cât şi la cei lenţi. Dacă administrarea concomitentă este extrem de necesară se va administra suplimentar piridoxină şi se vor monitoriza efectele adverse ale izoniazidei (nevrită periferică, hepatotoxicitate, encefalopatie). În urma administrării concomitente de etionamidă şi cicloserină a apărut encefalopatia pelagra-like reversibilă. Acest lucru poate fi cauzat de tulburări ale metabolismului piridoxinei. Au fost raportate convulsii la administrarea etionamidei cu cicloserina şi se impune prudenţă la asocierea celor două medicamente. Ingestia în cantităţi crescute de alcool etilic trebuie evitată datorită unor reacţii psihotice care su fost raportate.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Evitaţi să rămâneți gravidă în timpul tratamentul cu Etionamidă Atb. Dacă rămâneţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră pentru a discuta despre potenţialele beneficii şi riscuri ale tratamentului pentru dumneavoastră şi copilul dumneavoastră. Nu se cunoaşte dacă etionamida se excretă în laptele uman. În cazul în care continuarea alăptării în timpul tratamentului cu etionamidă este considerat necesar, copilul ar trebui să fie atent monitorizat pentru reacţiile adverse care pot apărea.

Sarcina Carcinogenitate, mutagenitate, Sarcină Categoria C Au fost efectuate studii cu etionamidă care au demonstrat potenţialul teratogen al etionamidei la iepuri şi şobolani (vezi şi cap. 5.3.) Unele date indică un excedent al malformaţiilor congenitale în urma administrării de etionamidă la femeile gravide. Prin urmare, ar trebui să fie excluse de la tratament gravidele sau cele care este posibil să rămână gravide în timpul tratamentului, cu excepţia cazului când beneficiul terapeutic depăşeşte riscul potenţial.

Alăptarea Nu se cunoaşte dacă etionamida se excretă în laptele uman. Copii alăptaţi de către mame sub tratament cu etionamidă ar trebui monitorizaţi pentru reacţiile adverse ale etionamidei (vezi pct.4.8.).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, Etionamidă Atb poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Acestea pot fi clasificate în funcţie de frecvenţă astfel: Foarte frecvente: care afectează mai mult de 1 pacient din 10 Frecvente: care afectează mai puţin de 1 din 10 pacienţi Mai puţin frecvente: care afectează mai puţin de 1 din 100 pacienţi Rare: care afectează mai puţin de 1 din 1000 pacienţi Foarte rare: care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile.

Foarte frecvente: disconfort la nivelul stomacului, dureri abdominale, pierderea poftei de mâncare, vărsături, diaree, greaţă. Frecvenţa depinde de doza şi durata tratamentului. În plus, creşterea valorilor transaminazelor serice au fost raportate foarte frecvent.

Frecvente: dureri de cap, ameţeli, somnolenţă, slăbiciune generală, senzaţie de înţepături (parestezie), inflamaţie a ficatului (hepatită) şi îngălbenirea pielii (icter).

Cu frecvenţă necunoscută: scăderea numărului de trombocite (celule sanguine importante pentru coagularea sângelui), gust metalic şi eructaţii sulfuroase, salivaţie în cantitate mare, tulburări de gust, un sindrom aşa-numita pelagra-like (diaree, inflamarea pielii şi funcționarea defectuoasă a creierului determinată de lipsa de niacina – o vitamina), afectarea funcţiei tiroidiene, valoare scăzută a zahărului în sânge, reacţii psihotice (halucinaţii, tulburări de gândire, modificări de personalitate), tensiune arterială scăzută (în special la nivelul picioarelor), furnicături la nivelul membrelor, simţ al mirosului

modificat, erupţii cutanate (roşeaţă, umflături sau mâncărime), urticarie, acnee, sensibilitate la lumină (fotosensibilitate), inflamaţii ale mucoasei (obraji, gingii, limbă, buze, gât), pierderea părului, purpură, creşterea sânilor la pacienţii de sex masculin, tulburări menstruale, impotenţă, tulburări de vedere (vedere dublă sau înceţoşată, pierderea completă sau parţială a vederii), leziuni ale urechii (de exemplu, ameţeli, pierderea auzului, tinitus), erupţii la nivelul pielii şi febră.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478 – RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: + 4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro

Raportând reacțiile adverse, puteți contribui la furnizarea de informații suplimentare privind siguranța acestui medicament.

Tulburări hematologice şi limfatice Cu frecvenţă necunoscută: trombocitopenie.

Tulburări metabolice şi de nutriţie Cu frecvenţă necunoscută: sindrom de pelagra-like, hipoglicemie.

Tulburări endocrine Cu frecvenţă necunoscută: hipotiroidie

Tulburări psihice Cu frecvenţă necunoscută: reacţii psihotice.

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: dureri de cap, ameţeli, somnolenţă, astenie, parestezie. Cu frecvenţă necunoscută: encefalopatie, nevrită periferică, tulburări olfactive.

Tulburări cardiovasculare Necunoscută: hipotensiune arterială posturală.

Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente: disconfort epigastric, dureri abdominale, anorexie, greaţă, vărsături, diaree, Cu frecvenţă necunoscută: gust metalic şi-sau sulfuros, hipersialoree, disgeuzie.

Tulburări hepatobiliare Foarte frecvente: valori mari ale transaminazelor serice, Frecvente: hepatită, icter.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Necunoscută: erupţii cutanate, urticarie, acnee, fotosensibilitate, stomatită, alopecie, purpură.

Tulburări ale aparatului genital şi a sânului Necunoscută: ginecomastie, tulburări menstruale, impotenţă.

Tulburări oculare Necunoscută: tulburări vizuale (de exemplu, diplopie, vedere înceţoşată, nevrită optică).

Tulburări acustice şi vestibulare Necunoscută: ototoxicitate.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Necunoscută: reacţii de hipersensibilitate (erupţii cutanate, febră).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Etionamidă Atb

  • Substanţa activă este etionamida. Fiecare comprimat filmat conţine 250 mg etionamidă.
  • Celelalte componente sunt: nucleu – amidon de porumb, gelatină, amidonglicolat de sodiu tip A, dioxid de siliciu coloidal, acacia, talc, stearat de magneziu; film – povidonă K 30, hipromeloză 5 cps, dioxid de titan (E 171), talc, galben de chinolină (E 104), dietilftalat.

Cum arată Etionamidă Atb şi conţinutul ambalajului Etionamidă Atb 250 mg se prezintă sub formă de comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbenă.

Etionamida Atb 250 mg, comprimate filmate este disponibil in cutii cu 10 blistere din Al/Al a câte 10 comprimate filmate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Antibiotice SA Str. Valea Lupului, nr. 1, 707410 Iaşi, România

Acest prospect a fost aprobat în august 2019.

Fiecare comprimat filmat conţine 250 mg etionamidă.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Nucleu: Amidon de porumb Gelatină Amidonglicolat de sodiu tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Acacia Talc Stearat de magneziu

Film Povidonă K30 Hipromeloză 5 cps Dioxid de titan (E 171) Talc Galben de chinolină (E 104) Dietilftalat

250 mg etionamidă · substanță activă
Nucleu: · excipient
Amidon de porumb · excipient
Gelatină · excipient
Amidonglicolat de sodiu tip A · excipient
Dioxid de siliciu coloidal anhidru · excipient
Acacia · excipient
Talc · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Film · excipient
Povidonă K30 · excipient
Hipromeloză 5 cps · excipient
Dioxid de titan (E 171) · excipient
Galben de chinolină (E 104) · excipient
Dietilftalat · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.

Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

Nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 10 blist. Al/Al x 10 compr. film. · 12392/2019/01

Documente oficiale