Emanera 40 mg
Capsule gastrorezistente · DCI: Esomeprazolum
Emanera conţine o substanţă care se numeşte esomeprazol.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Emanera conţine o substanţă care se numeşte esomeprazol. Acesta aparţine unui grup de medicamente numit inhibitori de pompă de protoni. Aceste medicamente acţionează prin reducerea cantităţii de acid pe care o produce stomacul dumneavoastră.
Emanera este utilizat la:
Adulţi
- Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE). Această boală apare când acidul din stomac scapă în esofag (tubul care uneşte gâtul cu stomacul) determinând durere, inflamaţie şi arsuri în capul pieptului. Medicamentul este administrat pentru:
- vindecarea esofagului care prezintă leziuni sau inflamaţii
- prevenirea reapariţiei acestor afecţiuni
- ameliorarea simptomelor neplăcute care apar deseori în cazul acestor afecţiuni
- Ulcerele de la nivelul stomacului sau părţii superioare a intestinului (duoden) care sunt infectate cu o bacterie numită “Helicobacter pylori”. Dacă prezentaţi o astfel de afecţiune, medicul dumneavoastră vă poate prescrie şi acest medicament, în asociere cu anumite antibiotice, pentru:
- a vindeca ulcerele duodenale asociate cu infecţia cu Helicobacter pylori
- a preveni reapariţia ulcerelor asociate cu infecţia cu această bacterie
- Ulcerele de la nivelul stomacului determinate de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acest medicament este administrat pentru:
- vindecarea ulcerelor stomacului determinate de AINS
- prevenirea apariţiei ulcerelor stomacului şi duodenului atunci când luaţi AINS
- Tratamentul de lungă durată, după prevenirea resângerărilor din ulcerele gastro-duodenale prin administrare intravenoasă de esomeprazol.
- Cantitate prea mare de acid gastric, determinată de o tumoră de la nivelul pancreasului (sindrom Zollinger-Ellison).
Adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
- Boală de reflux gastro-esofagian (BRGE). Această boală apare când acidul din stomac urcă înapoi în esofag (segmentul din tubul digestiv care face legătura între faringe şi stomac) determinând durere, inflamaţie şi arsuri în capul pieptului.
- Ulcere la nivelul stomacului sau la nivelul părţii superioare a intestinului (duoden) infectate cu un tip de bacterie denumită Helicobacter pylori. Dacă aveţi această afecţiune, medicul dumneavoastră vă poate prescrie şi alte antibiotice pentru a trata infecţia şi pentru a permite ulcerului să se vindece.
Emanera capsule este indicat la adulți pentru:
Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)
- Tratamentul esofagitei erozive de reflux
- Tratamentul de lungă durată al pacienţilor cu esofagită vindecată, pentru prevenirea recidivei
- Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE)
În asociere cu o schemă terapeutică antibacteriană adecvată pentru eradicarea Helicobacter pylori şi:
- Vindecarea ulcerului duodenal asociat infecţiei cu Helicobacter pylori
- Prevenirea recidivelor ulcerelor gastro-duodenale la pacienţii cu ulcere asociate infecţiei cu Helicobacter pylori Pacienţii care necesită terapie continuă cu AINS:
- Vindecarea ulcerelor gastrice asociate tratamentului cu AINS
- Prevenirea ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc
Tratamentul de lungă durată, după prevenirea resângerărilor din ulcerele gastro-duodenale indusă prin administrare i.v.
Tratamentul sindromului Zollinger Ellison
Emanera este indicată la adolescenţi cu vârsta peste 12 ani pentru:
Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)
- Tratamentul esofagitei erozive de reflux
- Tratamentul de lungă durată al pacienţilor cu esofagită vindecată, pentru prevenirea recidivei
- Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE)
În asociere cu antibiotice pentru tratamentul ulcerului duodenal determinat de Helicobacter pylori
- Dacă sunteți alergic la esomeprazol sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate în secțiunea 6).
- Dacă sunteți alergic la alte medicamente inhibitoare ale pompei de protoni (de exemplu, pantoprazol, lansoprazol, rabeprazol, omeprazol).
- Dacă luați un medicament care conține nelfinavir (utilizat pentru tratarea infecției cu HIV).
- Dacă ați dezvoltat vreodată o erupție severă pe piele sau exfolierea pielii, apariția de bășici și/sau afte bucale după ce ați luat Emanera sau alte medicamente înrudite.
Nu luați Emanera dacă vi se aplică oricare dintre cele de mai sus. Dacă nu sunteți sigur, discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua Emanera.
Hipersensibilitate cunoscută la substanţa activă, benzimidazoli substituiţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Administrarea concomitentă a esomeprazolului cu nelfinavir este contraindicată (vezi pct. 4.5).
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv medicamente eliberate fără prescripție medicală. Acest lucru se datorează faptului că Emanera poate afecta felul în care alte medicamente acţionează şi unele medicamente pot avea efecte asupra Emanera.
Efecte ale esomeprazolului asupra farmacocineticii altor medicamente
Inhibitori ai proteazei S-a raportat faptul că omeprazolul interacţionează cu unii inhibitori ai proteazei. Importanţa clinică şi mecanismele din spatele acestor interacţiuni raportate nu este întotdeauna cunoscută. Creşterea pH-ului gastric în timpul tratamentului cu omeprazol poate modifica absorbţia inhibitorilor proteazei. Alte mecanisme posibile de interacţiune sunt prin inhibarea CYP2C19. Pentru atazanavir şi nelfinavir, s-a raportat scăderea valorilor serice la administrarea concomitentă cu omeprazol, motiv pentru care nu este recomandată administrarea lor concomitentă. Administrarea concomitentă de omeprazol (40 mg o dată pe zi) cu atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg la voluntarii sănătoşi a determinat o reducere substanţială a expunerii la atazanavir (o scădere de aproximativ 75% a ASC, Cmax şi Cmin). Creşterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra expunerii la atazanavir. Administrarea concomitentă a omeprazolului (20 mg o dată pe zi) cu atazanavir 400 mg/ritonavir 100 mg la voluntari sănătoşi a evidenţiat o scădere cu aproximativ 30% a expunerii la atazanavir faţă de expunerea observată la administrarea atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o dată pe zi fără administrare de omeprazol 20 mg o dată pe zi. Administrarea concomitentă a omeprazolului (40 mg, o dată pe zi) a redus valoarea medie a ASC, Cmax şi Cmin pentru nelfinavir cu 36–39% şi valoarea medie a ASC, Cmax şi Cmin pentru metabolitul activ farmacologic M8 a fost redusă cu 75-92%. Datorită efectelor farmacodinamice şi proprietăţilor farmacocinetice similare ale omeprazolului şi esomeprazolului, administrarea concomitentă a esomeprazolului cu atazanavir nu este recomandată (vezi pct 4.4) şi cu nelfinavir este contraindicată (vezi pct 4.3).
Pentru saquinavir (administrat concomitent cu ritonavir) s-a raportat creşterea valorilor serice (80- 100%) în timpul tratamentului concomitent cu omeprazol (40 mg, o dată pe zi). Tratamentul cu omeprazol 20 mg o dată pe zi nu a avut efect asupra expunerii la darunavir (administrat concomitent cu ritonavir) şi amprenavir (administrat concomitent cu ritonavir). Tratamentul cu esomeprazol 20 mg o dată pe zi nu a avut efect asupra expunerii la amprenavir (cu sau fără administrare concomitentă de
ritonavir). Tratamentul cu omeprazol 40 mg o dată pe zi nu a avut efect asupra expunerii la lopinavir (administrat concomitent cu ritonavir).
Metotrexat Atunci când este administrat împreună cu inhibitori de pompă de protoni (IPP), la unii pacienţi s-a raportat o creştere a concentraţiilor plasmatice de metotrexat. Întreruperea temporară a administrării esomeprazolului poate fi luată în considerare, în cazul administrării de doze mari de metotrexat.
Tacrolimus S-a raportat că administrarea concomitentă de esomeprazol creşte concentraţiile plasmatice de tacrolimus. Este necesară instituirea unei monitorizări intense a concentraţiilor plasmatice de tacrolimus, precum şi a funcţiei renale (clearance-ul creatininei) şi, la nevoie, trebuie ajustată doza de tacrolimus.
Medicamente cu absorbţie dependentă de pH Supresia acidităţii gastrice în timpul tratamentului cu esomeprazol şi alţi inhibitori ai pompei de protoni (IPP) poate determina scăderea sau creşterea absorbţiei medicamentelor, cu o absorbţie dependentă de pH-ul gastric. Absorbţia medicamentelor precum ketoconazol, itraconazol şi erlotinib poate scădea, iar absorbţia digoxinei poate creşte în timpul tratamentului cu esomeprazol sau orice alt medicament care reduce aciditatea gastrică. Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg zilnic) şi digoxin la subiecţii sănătoşi a determinat o creştere a biodisponibilităţii digoxinei cu 10% (până la 30% la doi din zece subiecţi). Toxicitatea digoxinei a fost rareori raportată. Cu toate acestea, este necesară prudenţă când esomeprazolul este administrat în doze mari la pacienţii vârstnici. Monitorizarea terapeutică a digoxinei trebuie intensificată.
Medicamente metabolizate de către enzima CYP2C19 Esomeprazolul inhibă CYP2C19, enzima principală implicată în metabolizarea esomeprazolului. Prin urmare, când esomeprazolul este administrat concomitent cu medicamente metabolizate de către enzima CYP2C19, cum sunt diazepam, citalopram, imipramină, clomipramină, fenitoină, etc, concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente pot creşte şi poate fi necesară o reducere a dozei. Acest lucru trebuie luat în considerare, în special, când se prescrie esomeprazol pentru tratamentul la cerere.
Diazepam Administrarea concomitentă a 30 mg esomeprazol a determinat o scădere cu 45% a clearance-ului diazepamului, substrat al CYP2C19.
Fenitoină Administrarea concomitentă a 40 mg esomeprazol a determinat o creştere cu 13% a concentraţiilor plasmatice minime ale fenitoinei, la pacienţii epileptici. Se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale fenitoinei când tratamentul cu esomeprazol este iniţiat sau întrerupt.
Voriconazol Omeprazolul (40 mg o dată pe zi) a crescut Cmax şi ASCτ a voriconazolului (un substrat CYP2C19) cu 15%, respectiv 41%.
Cilostazol Omeprazolul, ca şi esomeprazolul, acționează ca inhibitori ai CYP2C19. Într-un studiu încrucișat, omeprazolul administrat în doze de 40 mg la subiecții sănătoși a determinat creșterea Cmax și ASC a cilostazolului cu 18% și, respectiv, 26%, iar a unuia dintre metaboliții săi activi, cu 29% și, respectiv, 69%.
Cisapridă La voluntarii sănătoşi, administrarea concomitentă a 40 mg esomeprazol a determinat o creştere cu 32% a ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) şi o prelungire cu 31% a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2), dar nu şi o creştere semnificativă a
concentraţiilor plasmatice maxime pentru cisapridă. Prelungirea uşoară a intervalului QT observată după administrarea cisapridei în monoterapie nu a fost prelungită suplimentar când cisaprida s-a administrat concomitent cu esomeprazolul (vezi şi pct. 4.4).
Warfarină Administrarea concomitentă a 40 mg esomeprazol la pacienţii trataţi cu warfarină în cadrul unui studiu clinic a arătat că timpii de coagulare se aflau în intervalul valorilor normale. Totuşi, după punerea pe piaţă a medicamentului, în timpul tratamentului concomitent, au fost raportate câteva cazuri izolate de INR crescut, semnificative clinic. Se recomandă monitorizarea pacienţilor la iniţierea şi întreruperea tratamentului concomitent cu esomeprazol, pe parcursul tratamentului cu warfarină sau cu alţi derivaţi cumarinici.
Clopidogrel Rezultatele din studiile clinice la indivizii sănătoşi au evidenţiat interacţiuni farmacocinetice (FC)/farmacodinamice (FD) între clopidogrel (300 mg ca doză de iniţiere, urmată de 75 mg/zi) şi esomeprazol (40 mg zilnic pe cale orală), determinând scăderea expunerii la metabolitul activ al clopidogrelului, în medie cu 40% şi o scădere a inhibării plachetare maxime (induse de ADP), în medie cu 14%.
Într-un studiu clinic la indivizii sănătoşi, expunerea la metabolitul activ al clopidogrelului a fost scăzută cu aproximativ 40% atunci când o combinaţie de doze fixe de 20 mg esomeprazol + acid acetilsalicilic (AAS) 81 mg a fost administrată împreună cu clopidogrel, comparativ cu clopidogrel administrat singur. Cu toate acestea, valorile maxime de inhibiţie a agregării plachetare (induse de ADP) la aceşti indivizi au fost similare în ambele grupuri.
În studiile observaţionale şi clinice au fost raportate date contradictorii cu privire la implicaţiile clinice ale acestei interacţiuni farmacocinetică/farmacodinamie în ceea ce priveşte evenimentele cardiovasculare majore. Ca măsură de precauţie, utilizarea concomitentă de esomeprazol şi clopidogrel trebuie să fie descurajată.
Medicamente investigate fără interacţiuni relevante clinic
Amoxicilina şi chinidina S-a demonstrat că esomeprazolul nu are efecte relevante din punct de vedere clinic asupra farmacocineticii amoxicilinei sau chinidinei.
Naproxen sau rofecoxib Studiile care au evaluat administrarea concomitentă de esomeprazol şi naproxen sau rofecoxib nu au identificat interacţiuni farmacocinetice relevante clinic în timpul studiilor pe termen scurt.
Efecte ale altor medicamente asupra parametrilor farmacocinetici ai esomeprazolului
Inhibitorii CYP2C19 şi/sau CYP3A4 Esomeprazolul este metabolizat de către CYP2C19 şi CYP3A4. Administrarea concomitentă a esomeprazolului cu alt inhibitor al CYP3A4, claritromicina (500 mg de două ori pe zi) a determinat o dublare a expunerii (ASC) la esomeprazol. Administrarea concomitentă a esomeprazolului cu un inhibitor concomitent al CYP2C19 şi CYP3A4 poate duce la o creştere mai mare decât dublul expunerii la esomeprazol. Inhibitorul CYP2C19 şi CYP3A4, voriconazol, a crescut ASC pentru omeprazol cu 280%. Ajustarea dozei de esomeprazol nu este, de obicei, necesară în niciuna dintre aceste situaţii. Totuşi, trebuie luată în considerare ajustarea dozelor în cazul pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă şi în cazul indicaţiei de tratament de lungă durată.
Medicamente inductoare ale CYP2C19 şi/sau CYP3A4 Substanţele active cunoscute ca inductoare ale CYP2C19 sau CYP3A4 sau ale ambelor (cum sunt rifampicina şi sunătoarea (Hypericum perforatum)) pot duce la scăderea concentraţiilor plasmatice de esomeprazol, prin creşterea ratei de metabolizare a esomeprazolului.
Copii şi adolescenţi Studii de interacţiune au fost realizate numai la adulţi.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Medicul dumneavoastră va decide dacă puteţi să luaţi Emanera în acest timp. Nu se ştie dacă Emanera trece în laptele matern. Ca urmare, Emanera nu trebuie utilizat dacă alăptaţi.
Sarcina Pentru Emanera, datele clinice privind sarcinile expuse sunt insuficiente. În cazul amestecului racemic de omeprazol, datele dintr-un număr mare de sarcini expuse, din cadrul unor studii epidemiologice, nu au indicat apariţia malformaţiilor sau a efectelor fetotoxice. Studiile la animale cu esomeprazol nu au indicat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra dezvoltării embrionare sau fetale. Studiile la animale cu amestecul racemic nu au indicat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, naşterii sau dezvoltării postnatale. Medicamentul va fi prescris cu prudenţă la femeia gravidă.
Conform unui număr moderat de date privind femeile gravide (între 300-1000 de rezultate obţinute la gravide), nu s-au evidenţiat efecte malformative sau efecte toxice feto/neo-natale ale esomeprazolului.
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).
Alăptarea Nu se cunoaşte dacă esomeprazolul se excretă în laptele uman. Nu există suficiente informaţii în ceea ce priveşte efectul esomeprazolului la sugari/copii. Esomeprazolul nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Fertilitatea Studiile la animale cu un amestec racemic de omeprazol administrat oral nu au evidenţiat efecte directe asupra fertilităţii.
Ce conţine Emanera
- Substanţa activă este esomeprazolul. Fiecare capsulă gastrorezistentă conţine esomeprazol 20 mg sau 40 mg (sub formă de magneziu dihidrat).
- Celelalte componente sunt: zahăr, amidon de porumb, povidonă K30, laurilsulfat de sodiu, alcool polivinilic, dioxid de titan (E171), macrogol 3000, macrogol 6000, talc, carbonat de magneziu greu, copolimer acid metacrilic-acrilat de etil (1:1) şi polisorbat 80 în peletele din conţinutul capsulei, şi gelatină, dioxid de titan (E171) şi oxid roşu de fer (E172) în învelişul capsulei. Vezi pct. 2 “Emanera conține zahăr și sodiu”.
Cum arată Emanera şi conţinutul ambalajului Corpul şi capacul capsulei gastrorezistente de 20 mg sunt de culoare roz deschis. Conţinutul capsulei este format din pelete de culoare albă până la aproape albă.
Corpul şi capacul capsulei gastrorezistente de 40 mg sunt de culoare roz închis. Conţinutul capsulei este format din pelete de culoare albă până la aproape albă.
Capsulele sunt disponibile în cutii cu blistere a 7, 14, 15, 28, 30, 50, 56, 60, 84, 90, 98 şi 100 capsule şi în cutie cu flacon din plastic cu 98 capsule. Capsula desicantă din flacon nu este comestibilă.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul KRKA, d.d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:
Numele Statului Membru Denumirea comercială a medicamentului Austria, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia Esomeprazol Krka Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Republica Emanera Slovacă Ungaria 20 mg: Emozul Control 40 mg: Emanera Estonia. Letonia, Lituania Escadra
Acest prospect a fost revizuit în iulie 2025.
Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, http://www.anm.ro/.
—————————————————————————————————-
Emanera 20 mg capsule gastrorezistente Fiecare capsulă gastrorezistentă conţine esomeprazol 20 mg (sub formă de magneziu dihidrat).
Emanera 40 mg capsule gastrorezistente Fiecare capsulă gastrorezistentă conţine 40 mg esomeprazol (sub formă de magneziu dihidrat).
Excipient(ţi) cu efect cunoscut: capsule gastrorezistente 20 mg capsule gastrorezistente 40 mg zahăr 28,464–32,556 mg 56,928–65,111 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Conţinutul capsulei (pelete): Zahăr Amidon de porumb Povidonă K30 Laurilsulfat de sodiu Alcool polivinilic Dioxid de titan (E171) Macrogol 3000 Macrogol 6000 Talc Carbonat de magneziu greu Copolimer acid metacrilic-acrilat de etil (1:1) Polisorbat 80
Capsulă: Gelatină Dioxid de titan (E171) Oxid roşu de fer (E172)
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Blister din OPA-Al-PE+desicant/Al+PE A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Blister din OPA-Al-PVC/Al A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Flacon din PEÎD A se păstra recipientul bine închis pentru a fi protejat de umiditate. Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 6 luni.
MEDICAMENTELE EXPIRATE ŞI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.
Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
Blistere/flacon PEÎD 2 ani.
Flacon PEÎD Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 6 luni. A se păstra recipientul bine închis pentru a fi protejat de umiditate.
Blister din OPA-Al-PE + desicant/Al + PE A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Blister din OPA-Al-PVC/Al A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Flacoane din PEÎD A se păstra recipientul bine închis pentru a fi protejat de umiditate. Pentru perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului, vezi pct. 6.3.