Acasă/ Medicamente/ Ejulir
A10BJ02 · Analogi ai glp-1 antidiabetice injectabile Prescripție restrictivă

Ejulir 6 mg/ml

Sol injectabilă in stilou injector preumplut · DCI: Liraglutidum

Ce este Ejulir Ejulir este un medicament indicat pentru scăderea în greutate, care conţine substanţa activă liraglutid.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Ce este Ejulir Ejulir este un medicament indicat pentru scăderea în greutate, care conţine substanţa activă liraglutid. Este similar cu un hormon secretat în mod normal denumit peptida-1 asemănătoare glucagonului (GLP-1), care este eliberat din intestin după masă. Ejulir funcţionează prin acţiunea asupra receptorilor cerebrali care controlează apetitul, inducând senzaţia de saţietate şi reducerea senzaţiei de foame. Acest lucru vă poate ajuta să mâncaţi mai puţine alimente şi să scădeţi în greutate.

Pentru ce se utilizează Ejulir Ejulir este folosit pentru scăderea în greutate, în completarea regimului alimentar şi a exerciţiilor fizice, la adulţi cu vârsta de 18 ani şi peste, care au

  • un IMC de 30 kg/m2 sau mai mare (obezitate) şi
  • un IMC între 27 kg/m2 și mai mic de 30 kg/m2 (supraponderali) şi probleme de sănătate legate de greutate (cum ar fi diabet zaharat, hipertensiune arterială, valori anormale ale grăsimilor în sânge sau probleme respiratorii în timpul somnului denumite „apnee obstructivă în somn”). IMC (Indicele de Masă Corporală) este o măsură a greutăţii în raport cu înălţimea.

Puteţi să continuaţi să utilizaţi Ejulir doar dacă, după 12 săptămâni de tratament cu o doză de 3,0 mg/ zi, aţi pierdut cel puţin 5% din greutatea dumneavoastră iniţială (vezi pct. 3). Adresaţi-vă medicului înainte de a continua.

Ejulir poate fi folosit pentru scăderea în greutate, în completarea unei alimentații sănătoase și a unei activități fizice crescute, la pacienții adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste, care au:

  • obezitate (diagnosticată de către medicul dumneavoastră)
  • greutate corporală de peste 60 kg

Tratamentul cu Ejulir trebuie continuat doar dacă ați pierdut cel puțin 4% din IMC după 12 săptămâni cu doza de 3,0 mg/zi sau doza maximă tolerată (vezi pct. 3). Consultați-vă cu medicul dumneavoastră înainte de a continua tratamentul.

Ejulir este indicat pentru scăderea în greutate, în completarea unei alimentații sănătoase și a unei activități fizice crescute la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și sub 12 ani cu

  • obezitate (diagnosticată de către medicul dumneavoastră)
  • greutate corporală ≥45 kg

Tratamentul cu Ejulir trebuie continuat doar dacă ați pierdut cel puțin 4% din IMC după 12 săptămâni cu doza de 3,0 mg/zi sau doza maximă tolerată (vezi pct. 3). Consultați-vă cu medicul dumneavoastră înainte de a continua tratamentul.

Regim alimentar şi exerciţiile fizice Medicul dumneavoastră vă va introduce într-un program de regim alimentar şi exerciţii fizice. Rămâneţi în acest program în timpul tratamentului cu Ejulir.

Adulți

Ejulir este indicat ca terapie adăugată la un regim alimentar hipocaloric şi o activitate fizică crescută pentru scădere ponderală la pacienţii adulţi cu un Indice de Masă Corporală (IMC) de:

  • ≥30 kg/m2(obezitate), sau
  • ≥27 kg/m2 până la <30 kg/m2 (supraponderali) în prezenţa a cel puţin unei comorbidităţi legate de hiperponderabilitate, reprezentate de modificări ale controlul glicemic (pre-diabet sau diabet zaharat tip 2), hipertensiunea arterială, dislipidemia sau apneea obstructivă în somn.

Tratamentul cu Ejulir trebuie întrerupt după 12 săptămâni de tratament cu o doză de 3,0 mg/zi, dacă pacienții nu prezintă o scădere de cel puţin 5% din greutatea corporală iniţială.

Adolescenți (≥ 12 ani)

Ejulir poate fi folosit ca adjuvant la o alimentație sănătoasă și o activitate fizică crescută pentru scădere ponderală, la pacienții adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste, cu:

  • obezitate (IMC corespunzător ≥30 kg/m² pentru adulți, în funcție de punctele limită internaționale) și
  • greutate corporală de peste 60 kg.

Tratamentul cu Ejulir trebuie întrerupt și reevaluat dacă pacienții nu prezintă o scădere de cel puțin 4% din scorul IMC sau din scorul z IMC după 12 săptămâni de tratament cu o doză de 3,0 mg/zi sau cu doza maximă tolerată.

Punctele limită ale Indicelui de Masă Corporală (IMC) pentru obezitate ale Grupului de Lucru Internațional Pentru Obezitate (GLIPO) în funcție de sex, la pacienții adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 -18 ani (vezi tabelul 1), în conformitate cu designul studiului clinic 4180 (vezi pct. 5.1)

Tabelul 1 Punctele limită ale Indicelui de Masă Corporală (IMC) pentru obezitate ale Grupului de Lucru Internațional Pentru Obezitate (GLIPO) în funcție de sex, la pacienții adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani Vârsta Indice de Masă Corporală (IMC) corespunzător (ani) la 30 kg/m² pentru adulți, în funcție de punctele limită internaționale.

Bărbați Femei 12 26,02 26,67 12,5 26,43 27,24 13 26,84 27,76 13,5 27,25 28,20 14 27,63 28,57 14,5 27,98 28,87 15 28,30 29,11 15,5 28,60 29,29 16 28,88 29,43 16,5 29,14 29,56 17 29,41 29,69 17,5 29,70 29,84 18 30,00 30,00

Copii (6 până la <12 ani) Ejulir este indicat ca adjuvant la o alimentație sănătoasă și o activitate fizică crescută pentru scădere ponderală, la copii cu vârsta cuprinsă între 6 și <12 ani cu:

  • obezitate (IMC ≥ percentila 95) și
  • greutate corporală ≥45 kg

Tratamentul cu Ejulir trebuie întrerupt și reevaluat dacă pacienții nu prezintă o scădere de cel puțin 4% din IMC sau scorul z al IMC după 12 săptămâni cu doza de 3,0 mg/zi sau doza maximă tolerată.Puncte limită CDC pentru IMC pentru obezitate (≥ percentila 95) în funcție de sex, între 6 și <12 ani (vezi tabelul 2), în conformitate cu designul studiului 4392 (vezi pct. 5.1).

Tabelul 2 Puncte limită pentru IMC (Greutate în kg/Înălțime în m2) pentru obezitate ( ≥ percentila 95) în funcție de sex pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și < 12 ani Vârsta Obezitate (ani) IMC ≥ percentila 95 Bărbați Femei 6 18,41 18,84 6,5 18,76 19,23 7 19,15 19,68 7,5 19,59 20,17 8 20,07 20,70 8,5 20,57 21,25 9 21,09 21,82 9,5 21,62 22,40 10 22,15 22,98 10,5 22,69 23,57 11 23,21 24,14 11,5 23,73 24,71

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi cu medicul dumneavoastră, cu farmacistul sau cu asistenta medicală.

Medicul dumneavoastră vă va introduce într-un program de regim alimentar şi exerciţii fizice. Rămâneţi în acest program în timpul tratamentului cu Ejulir.

Cât se injectează

Adulți Tratamentul va începe cu o doză mică, care va fi majorată treptat în primele cinci săptămâni de tratament.

  • La începutul tratamentului cu Ejulir, doza iniţială va fi de 0,6 mg o dată pe zi, timp de cel puţin o săptămână.
  • Medicul dumneavoastră vă va instrui să creşteţi treptat doza cu 0,6 mg, de obicei, în fiecare săptămână, până veţi ajunge la doza recomandată de 3,0 mg o dată pe zi.

Medicul dumneavoastră vă va spune ce doză de Ejulir să utilizaţi în fiecare săptămână. De obicei, vi se va cere să urmăriţi tabelul de mai jos.

Săptămâna Doza injectată

Săptămâna 1 0,6 mg o dată pe zi

Săptămâna 2 1,2 mg o dată pe zi

Săptămâna 3 1,8 mg o dată pe zi

Săptămâna 4 2,4 mg o dată pe zi

După săptămâna 5 3,0 mg o dată pe zi

După ce ajungeţi la doza recomandată de 3,0 mg în săptămâna 5 de tratament, continuaţi să utilizaţi această doză până la sfârşitul perioadei de tratament. Nu mai creşteţi doza.

Medicul dumneavoastră va evalua tratamentul în mod regulat.

Copii și adolescenți (6 până la <18 ani) Pentru copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 6 și sub 18 ani, trebuie aplicat un program de creștere a dozei similar cu cel pentru adulți (vezi tabelul de mai sus pentru adulți). Doza trebuie crescută până la 3,0 mg (doza de întreținere) sau până la atingerea dozei maxime tolerate. Nu sunt recomandate doze zilnice mai mari de 3,0 mg.

Cum şi când să utilizaţi Ejulir

  • Înainte de prima utilizare a stiloului injector, medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă va arăta cum să utilizaţi stiloul injector.
  • Puteţi utiliza Ejulir în orice moment al zilei, cu sau fără alimente şi băuturi.
  • Utilizaţi Ejulir aproximativ în acelaşi moment al zilei – alegeţi un moment al zilei care vă convine cel mai mult.

Unde se injectează Ejulir se administrează prin injecţie sub piele (injectare subcutanată).

  • Cele mai bune locuri pentru injectare sunt în partea frontală a taliei (abdomen), în partea anterioară a coapsei sau în braţ.
  • Schimbați locul de administrare a injecției la fiecare administrare, pentru a preveni formarea nodulior sub piele.
  • Nu injectaţi în venă sau în muşchi.

Puteţi găsi instrucţiuni detaliate de utilizare pe verso-ul acestui prospect.

Persoane cu diabet zaharat Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi diabet zaharat. Medicul dumneavoastră vă poate ajusta doza de medicamente pentru diabet zaharat pentru a împiedica scăderea prea mare a glucozei în sânge.

  • Nu amestecaţi Ejulir cu alte medicamente administrate injectabil (de exemplu insuline).
  • Nu utilizaţi Ejulir împreună cu alte medicamente care conţin agonişti de receptor GLP-1 (cum sunt exenatida sau lixisenatida).

Dacă utilizaţi mai mult Ejulir decât trebuie Dacă utilizaţi mai mult Ejulir decât trebuie, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră sau mergeţi la spital. Luaţi ambalajul medicamentului cu dumneavoastră. Este posibil să aveţi nevoie de tratament medical. Pot apărea următoarele efecte:

  • senzaţie de rău (greaţă)
  • stare de rău (vărsături)
  • concentraţie mică de zahăr în sânge (hipoglicemie). Vă rugăm să consultați secţiunea „Reacții adverse frecvente‟ pentru semne de avertizare privind hipoglicemia.

Dacă uitaţi să utilizaţi Ejulir

  • Dacă uitaţi să utilizaţi o doză şi vă aduceţi aminte în decurs de 12 ore faţă de ora la care obişnuiaţi să utilizaţi Ejulir, administraţi-o imediat ce vă amintiţi.
  • Cu toate acestea, dacă au trecut mai mult de 12 ore de la ultima administrare de Ejulir, renunţaţi la doza omisă şi administraţi următoarea doză în ziua consecutivă, la ora obişnuită.
  • Nu utilizaţi o doză dublă şi nu creşteţi doza în ziua următoare pentru a compensa doza omisă.

Dacă încetaţi să utilizaţi Ejulir Nu încetaţi să utilizaţi Ejulir fără să discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

SăptămânaDoza injectată
Săptămâna 10,6 mg o dată pe zi
Săptămâna 21,2 mg o dată pe zi
Săptămâna 31,8 mg o dată pe zi
Săptămâna 42,4 mg o dată pe zi
După săptămâna 53,0 mg o dată pe zi
Folosiţi întotdeauna contorul de doze şi indicatorul de doză pentru a vedea câte mg aţi selectat înainte de a injecta acest medicament. Nu număraţi clicurile emise de stiloul injector. Nu utilizaţi scala de pe stiloul injector. Aceasta nu indică decât cu aproximaţie cantitatea de soluţie rămasă în stiloul injector. Cu selectorul de doză nu trebuie selectate decât doze de 0,6 mg, 1,2 mg, 1,8 mg, 2,4 mg sau 3,0 mg. Pentru a vă asigura că administraţi doza corectă, doza selectată trebuie să se alinieze exact cu indicatorul de doză.
Care este cantitatea de soluţie rămasă? • Scala de pe stiloul injector vă indică cu aproximaţie cantitatea de soluţie rămasă în stiloul injector.

Doze

Adulți

Doza iniţială este de 0,6 mg o dată pe zi. Doza trebuie crescută la 3,0 mg o dată pe zi în trepte de 0,6 mg, cu intervale de cel puţin o săptămână între creşteri, pentru a îmbunătăţi tolerabilitatea gastro-intestinală (vezi tabelul 3). În cazul în care creşterea la doza următoare nu este tolerată timp de două săptămâni consecutive, luaţi în considerare întreruperea tratamentului. O doză zilnică mai mare de 3,0 mg nu este recomandată.

DozăSăptămâni
Creşterea dozelor 4 săptămâni0,6 mg1
1,2 mg1
1,8 mg1
2,4 mg1
Doză de întreţinere3,0 mg

Adolescenți (≥ 12 ani)

Pentru adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și sub 18 ani, trebuie aplicat un program de creștere a dozei similar cu cel pentru adulți (vezi tabelul 2). Doza trebuie crescută până la 3,0 mg (doza de întreținere) sau până la atingerea dozei maxime tolerate. Nu sunt recomandate doze zilnice mai mari de 3,0 mg.

Copii (6 până la < 12 ani)

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și sub 12 ani, trebuie aplicată o schemă de creștere treptată a dozei similară cu cea utilizată în cazul adulților (vezi tabelul 3). Doza trebuie crescută până la atingerea a 3,0 mg (doza de întreținere) sau a dozei maxime tolerate. Nu se recomandă administrarea de doze zilnice mai mari de 3,0 mg. Tratamentul cu liraglutid la copii trebuie inițiat de către un medic cu experiență în gestionarea obezității la copii.

Doze omise

Dacă o doză este omisă în termen de 12 ore faţă de ora obişnuită de administrare, pacientul trebuie să administreze doza cât mai curând posibil. Dacă sunt mai puţin de 12 ore până la următoarea doză, pacientul nu trebuie să mai administreze doza omisă, ci să reia schema de tratament cu o administrare pe zi, cu următoarea doză programată. Nu luaţi o doză dublă şi nu creşteţi doza pentru a compensa doza omisă.

Pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Ejulir nu trebuie utilizat în asociere cu un alt agonist al receptorului GLP-1.

La iniţierea tratamentului cu Ejulir, trebuie luată în considerare scăderea dozei de insulină sau de medicamente care stimulează secreţia de insulină administrate concomitent (cum ar fi sulfoniluree) pentru a reduce riscul de hipoglicemie. Auto-monitorizarea glicemiei este necesară pentru ajustarea dozei de insulină sau de secretagogi insulinici (vezi pct. 4.4).

Grupe speciale de pacienţi

Vârstnici (cu vârsta≥ 65 ani) Nu este necesară ajustarea dozei în funcţie de vârstă. Experienţa terapeutică la pacienţi cu vârsta ≥ 75 ani este limitată şi utilizarea la aceşti pacienţi nu este recomandată (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Insuficienţă renală La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance al creatininei ≥30 ml/minut) nu este necesară ajustarea dozei. Ejulir nu este recomandat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance de creatinină < 30 ml/minut), incluzând pacienţii cu boală renală în stadiu terminal (vezi pct. 4.4, 4.8 şi 5.2).

Insuficienţă hepatică La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată nu este recomandată ajustarea dozei. Ejulir nu este recomandat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă şi se va utiliza cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Copii şi adolescenţi

Nu este necesară ajustarea dozei la adolescenți și copii cu vârsta de 6 și peste 6 ani. Siguranţa şi eficacitatea Ejulir la copiii cu vârsta sub 6 ani nu au fost încă stabilite (vezi pct. 5.1).

Mod de administrare

Ejulir se administrează numai subcutanat. Nu trebuie administrat intravenos sau intramuscular.

Ejulir se administrează o dată pe zi, în orice moment al zilei, independent de mese. Trebuie injectat la nivelul abdomenului, coapsei sau în partea superioară a braţului. Locul şi momentul injectării pot fi modificate fără a fi necesară ajustarea dozei. Cu toate acestea, este preferabil ca Ejulir să fie injectat aproximativ în acelaşi moment al zilei, după ce a fost ales cel mai convenabil moment al zilei. Locurile de injectare trebuie alternate de fiecare dată în cadrul aceleiași regiuni anatomice pentru a reduce riscul depunerilor amiloide la locul injectării (vezi pct. 4.8).

Pentru instrucţiuni suplimentare privind administrarea, vezi pct. 6.6.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteți alergic la liraglutid sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).

Hipersensibilitate la liraglutid sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Discutați cu medicul dumneavoastră, farmacistul sau asistenta medicală înainte de a utiliza Ejulir.

Utilizarea Ejulir nu este recomandată la pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă.

Experienţa utilizării acestui medicament la pacienţii cu vârsta de 75 de ani şi peste este limitată. Nu este recomandată utilizarea la pacienţii cu vârsta de 75 de ani şi peste.

Experienţa utilizării acestui medicament la pacienţii cu boli ale rinichilor este limitată. Dacă aveţi o afecţiune a rinichilor sau dacă vi se efectuează dializă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Experienţa utilizării acestui medicament la pacienţii cu boli ale ficatului este limitată. Dacă aveţi probleme cu ficatul, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Acest medicament nu este recomandat în cazul în care aveţi o afecţiune gastrointestinală severă care poate întârzia golirea gastrică (denumită gastropareză) sau dacă aveţi o boală inflamatorie intestinală.

Dacă știți că urmează să fiți supus unei operații chirurgicale în care veți fi anesteziat (adormit), vă rugăm să spuneți medicului că luați Ejulir.

Persoane cu diabet zaharat Dacă aveţi diabet zaharat, nu utilizaţi Ejulir ca înlocuitor pentru insulină.

Inflamaţia pancreasului Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut o boală a pancreasului.

Vezică biliară inflamată şi pietre ale vezicii biliare Dacă aveţi o scădere în greutate importantă, sunteţi expuşi riscului de formare a pietrelor în vezica biliară şi, în consecinţă, inflamaţia vezicii biliare. Întrerupeţi utilizarea Ejulir şi adresaţi-vă imediat medicului dacă aveţi o durere severă în partea superioară a abdomenului, în general mai intensă în partea dreaptă sub coaste. Durerea poate difuza către spate sau şoldul drept. Vezi pct. 4.

Afecţiune a tiroidei Adresaţi-vă medicului dacă aveţi o afecţiune a tiroidei inclusiv noduli ai tiroidei sau creşterea glandei tiroide.

Frecvenţa bătăilor inimii Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi palpitaţii (conştientizaţi bătăile inimii) sau dacă aveţi o senzaţie de bătăi accelerate ale inimii în repaus în timpul tratamentului cu Ejulir.

Pierderea de lichide şi deshidratarea La începerea tratamentului cu Ejulir, este posibil să pierdeţi lichide biologice sau să vă deshidrataţi. Aceasta poate fi din cauza senzaţiei de rău (greaţă), stării de rău (vărsături) şi diareei. Este important să evitaţi deshidratarea prin consumarea unei cantităţi mari de lichide. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă aveţi întrebări sau nelămuriri. Vezi pct. 4.

Aspirație în asociere cu anestezia generală sau sedarea profundă

S-au raportat cazuri de aspirație pulmonară la pacienți tratați cu agoniști ai receptorilor GLP-1 sub anestezie generală sau sedare profundă. Prin urmare, riscul crescut de conținut gastric rezidual din cauza golirii gastrice întârziate (vezi pct. 4.8) trebuie luat în considerare înainte de efectuarea procedurilor cu anestezie generală sau sedare profundă.

Pacienţi cu insuficienţă cardiacă

Nu există experienţă clinică privind utilizarea la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă clasa IV New York Heart Association (NYHA) şi, prin urmare, liraglutid nu este recomandat pentru utilizare la aceşti pacienţi.

Grupe speciale de pacienţi

Siguranţa şi eficacitatea liraglutid pentru scădere ponderală nu au fost stabilite la pacienţii:

  • cu vârsta de 75 ani sau peste,
  • care urmează un tratament cu alte medicamente pentru scădere ponderală,
  • cu obezitate secundară unei afecţiuni endocrinologice, tulburărilor de alimentaţie sau tratamentului cu medicamente care pot determina creştere ponderală,
  • cu insuficienţă renală severă,
  • cu insuficienţă hepatică severă.

Utilizarea la aceşti pacienţi nu este recomandată (vezi pct. 4.2).

Liraglutid nu a fost investigat pentru scădere ponderală la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată și, prin urmare, se va utiliza cu precauţie la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Experienţa privind utilizarea la pacienţii cu boală inflamatorie intestinală şi pareză gastrică diabetică este limitată. Utilizarea liraglutid nu este recomandată la aceşti pacienţi deoarece este asociată cu reacţii adverse gastrointestinale tranzitorii care includ greaţă, vărsături şi diaree.

Pancreatită

Pancreatita acută a fost observată în asociere cu utilizarea agoniştilor de receptor GLP-1. Pacienţii trebuie informaţi asupra simptomatologiei caracteristice pancreatitei acute. Dacă se suspectează pancreatita, administrarea liraglutid trebuie întreruptă; dacă pancreatita acută este confirmată, administrarea liraglutid nu trebuie reluată.

Litiaza biliară şi colecistita

În studiile clinice cu privire la scăderea ponderală, o frecvenţă mai mare a litiazei biliare şi colecistitei a fost observată la pacienţii trataţi cu liraglutid față de pacienţii la care s-a administrat placebo. Faptul că scăderea ponderală semnificativă poate creşte riscul de litiază biliară şi, astfel, de colecistită, explică numai parţial frecvenţa crescută a acestor afecţiuni, asociată cu administrarea de liraglutid. Pentru litiază biliară şi colecistită pot fi necesare spitalizare şi colecistectomie. Pacienţii trebuie informaţi asupra simptomatologiei caracteristice litiazei biliare şi colecistitei.

Boala tiroidiană

În studiile clinice efectuate pentru diabetul tip 2, au fost raportate reacţii adverse tiroidiene, cum este guşa, în mod particular la pacienţii cu afecţiuni tiroidiene pre-existente. Prin urmare, liraglutid trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu boli tiroidiene.

Frecvenţa cardiacă

S-a observat o creştere a frecvenţei cardiace la pacienţii la care se administrează liraglutid în studiile clinice (vezi pct. 5.1). Frecvenţa cardiacă trebuie monitorizată la intervale regulate, în conformitate cu practica clinică uzuală. Pacienţii trebuie să fie informaţi cu privire la simptomele cauzate de creşterea frecvenţei cardiace (palpitaţii sau senzaţie de bătăi accelerate în repaus). Pentru pacienţii care prezintă o creştere susţinută, relevantă clinic, a frecvenţei cardiace de repaus, tratamentul cu liraglutid trebuie întrerupt.

Deshidratare

La pacienţii trataţi cu agonişti ai receptorului GLP-1 au fost raportate semne şi simptome de deshidratare, incluzând afectarea funcţiei renale şi insuficienţă renală acută. Pacienţii trataţi cu liraglutid trebuie avertizaţi asupra riscului potenţial de deshidratare în relaţie cu reacţiile adverse gastrointestinale şi trebuie luate măsuri de precauţie pentru a evita pierderea lichidiană.

Hipoglicemia la pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 cărora li se administrează liraglutid în asociere cu insulină şi/sau sulfoniluree pot prezenta un risc crescut de hipoglicemie. Riscul de hipoglicemie poate fi redus prin scăderea dozei de insulină şi/sau sulfoniluree.

Copii și adolescenți

Au fost raportate episoade de hipoglicemie clinic semnificative la adolescenții (≥ 12 ani) tratați cu liraglutid. Pacienții trebuie informați cu privire la simptomele caracteristice ale hipoglicemiei și măsurile necesare.

Hiperglicemia la pacienţi cu diabet zaharat trataţi cu insulină

La pacienţii cu diabet zaharat, Ejulir nu trebuie utilizat ca substitut pentru insulină. Cetoacidoza diabetică a fost raportată la pacienţii insulino-dependenţi după întreruperea rapidă sau reducerea dozei de insulină (vezi pct. 4.2).

Excipienți

Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic acest medicament „nu conţine sodiu”.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente.

În mod special, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale dacă:

  • utilizaţi medicamente pentru diabet zaharat denumite „sulfoniluree” (cum sunt glimepirida sau glibenclamida) sau dacă utilizaţi insulină – valorile glucozei din sânge pot scădea (hipoglicemie) atunci când utilizaţi aceste medicamente împreună cu Ejulir. Medicul dumneavoastră vă poate ajusta doza de medicament pentru diabet zaharat pentru a împiedica scăderea prea mare a glucozei în sânge. Vezi pct. 4 pentru semnele de avertizare ale scăderii concentraţiei de glucoză în sânge. Dacă vă ajustați doza de insulină, medicul vă poate recomanda să vă monitorizați mai frecvent valoarea glucozei din sânge.
  • luaţi warfarină sau alte medicamente pe cale orală care reduc coagularea sângelui (anticoagulante). Este necesară testarea mai frecventă a sângelui pentru determinarea capacităţii sângelui de a coagula.

In vitro, liraglutid a prezentat un potenţial redus de interacţiuni farmacocinetice cu alte substanţe active metabolizate de citocromul P450 (CYP) şi de legare de proteinele plasmatice.

Uşoara încetinire a golirii gastrice datorată liraglutid poate să influenţeze absorbţia medicamentelor administrate concomitent, pe cale orală. Studiile de interacţiune nu au evidenţiat nicio întârziere a absorbţiei, relevantă clinic şi, prin urmare, nu este necesară ajustarea dozei.

S-au efectuat studii privind interacţiunile cu liraglutid 1,8 mg. Efectul asupra ratei de golire gastrică a fost echivalent între doza de 1,8 mg şi cea de 3,0 mg liraglutid (paracetamol ASC0-300 min). Câţiva pacienţi trataţi cu liraglutid au raportat cel puţin un episod de diaree severă. Diareea poate afecta absorbţia medicamentelor administrate concomitent, pe cale orală.

Warfarina şi alte medicamente cumarinice

Nu a fost efectuat un studiu de interacţiune. O interacţiune clinică relevantă cu substanţe active cu solubilitate mică sau cu indice terapeutic îngust, cum este warfarina, nu poate fi exclusă. După iniţierea tratamentului cu liraglutid la pacienţi în tratament cu warfarină sau alți derivați cumarinici, se recomandă monitorizarea mai frecventă a INR (raport internaţional normalizat).

Paracetamol (acetaminofen)

Liraglutid nu a modificat expunerea totală de paracetamol după o doză unică de 1000 mg. Cmax de paracetamol a scăzut cu 31%, iar tmax mediu a fost întârziat cu până la 15 minute. Nu este necesară ajustarea dozei la utilizarea concomitentă a paracetamolului.

Atorvastatină

După administrarea dozei unice de atorvastatină 40 mg, liraglutid nu a modificat expunerea totală la atorvastatină 40 mg. Prin urmare, nu este necesară ajustarea dozei de atorvastatină atunci când se administrează împreună cu liraglutid. Cu liraglutid, Cmax a atorvastatinei a scăzut cu 38%, iar tmax mediu a fost întârziat între 1 h şi 3 h.

Griseofulvină

După administrarea dozei unice de griseofulvină 500 mg, liraglutid nu a modificat expunerea totală la acest medicament. Cmax a griseofulvinei a crescut cu 37%, iar tmax mediu nu s-a modificat. Nu este necesară ajustarea dozelor de griseofulvină şi a altor substanţe cu solubilitate scăzută şi permeabilitate crescută. Digoxină

Administrarea dozei unice de digoxină 1 mg cu liraglutid a determinat o scădere a ASC a digoxinei cu 16%; Cmax a scăzut cu 31%. Tmax mediu al digoxinei fost întârziat de la 1 h la 1,5 h. Ca urmare a acestor rezultate, nu este necesară ajustarea dozei de digoxină.

Lisinopril

Administrarea dozei unice de lisinopril 20 mg cu liraglutid a determinat o scădere a ASC a lisinoprilului cu 15%; Cmax a scăzut cu 27%. Cu liraglutid, tmax mediu al lisinoprilului a fost întârziat de la 6 h la 8 h. Ca urmare a acestor rezultate, nu este necesară ajustarea dozei de lisinopril.

Contraceptive orale

După administrarea dozei unice a unui contraceptiv oral, liraglutid a redus Cmax de etinilestradiol şi levonorgestrel cu 12% şi respectiv 13%, iar tmax a fost întârziat cu 1,5 h pentru ambele substanţe. Nu s-a observat niciun efect relevant din punct de vedere clinic privind expunerea totală la etinilestradiol sau levonorgestrel. Prin urmare, se anticipează că efectul contraceptiv nu va fi afectat la administrarea concomitentă cu liraglutid.

Copii și adolescenți

Studiile de interacțiune au fost efectuate numai la adulți.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Nu utilizaţi Ejulir dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă. Nu se cunoaşte dacă Ejulir poate afecta fătul.

Nu alăptaţi dacă utilizaţi Ejulir. Nu se cunoaşte dacă Ejulir trece în laptele matern.

Sarcina

Datele privind utilizarea liraglutid la femeile gravide sunt limitate. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut.

Liraglutid nu trebuie utilizat în timpul sarcinii. Dacă o pacientă intenţionează să rămână gravidă sau rămâne gravidă, tratamentul cu liraglutid trebuie întrerupt.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă liraglutid se excretă în laptele uman. Studiile la animale au evidenţiat că excreţia în lapte a liraglutid şi a metaboliţilor cu o structură asemănătoare este scăzută. Studiile non-clinice au evidenţiat o scădere a creşterii puilor de şobolan alăptaţi în perioada neonatală, ca urmare a tratamentului (vezi pct. 5.3). Din cauza lipsei de experienţă, Ejulir nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

Fertilitatea

În afară de o uşoară descreştere a numărului de nidaţii viabile, studiile la animale nu au indicat efecte dăunătoare asupra fertilităţii (vezi pct. 5.3).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii adverse grave

Câteva reacţii alergice severe (anafilaxie) au fost raportate rar la pacienţii care utilizează Ejulir. Trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră imediat în cazul în care aveţi simptome cum ar fi respiraţia dificilă, umflare a gâtului şi a feţei şi un ritm rapid al bătăilor inimii.

Au fost raportate mai puţin frecvent cazuri de inflamaţie a pancreasului (pancreatită) la pacienţii care utilizează Ejulir. Pancreatita este o afecţiune gravă care vă poate pune viaţa în pericol. Opriţi administrarea Ejulir şi adresaţi-vă imediat medicului dacă aveţi oricare dintre următoarele reacţii adverse grave:

  • Durerea abdominală severă persistentă (zona stomacului) care poate difuza către spate şi de asemenea greaţa şi vărsăturile pentru că acestea pot fi simptome de inflamaţie a pancreasului.

Alte reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă:

Ejulir a fost evaluat din punct de vedere al siguranţei în 5 studii dublu-orb, placebo, controlate care au înrolat 5813 pacienţi adulți cu exces ponderal sau obezitate cu cel puţin o co-morbiditate legată de greutate. În general, reacţiile gastro-intestinale au fost reacţiile adverse cel mai frecvent raportate în timpul tratamentului cu Ejulir (67,9%) (vezi mai jos pct. „Descrierea reacţiilor adverse selectate”).

Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel

Tulburări ale Reacții sistemului anafilactice imunitar

Tulburări Hipoglicemie Deshidratare metabolice și de nutriție

Tulburări psihice Insomnie

Tulburări ale Cefalee Amețeală sistemului nervos Disgeuzie

Tulburări Tahicardie cardiace

Tulburări Greaţă Xerostomie Pancreatită Ocluzie gastrointestinale Vărsături Dispepsie Evacuare intestinalㆠDiaree Gastrită gastrică Constipaţie Boală de reflux întârziată gastroesofagian Durere în abdomenul superior Flatulenţă Eructaţii Distensie abdominală Tulburări Litiază Colecistită hepatobiliare biliară

Afecțiuni ale Erupție cutanată Urticarie Amiloidoză pielii și țesutului cutanată subcutanat

Tulburări renale Insuficienţă și ale căilor renală acută urinare Afectarea funcţiei renale Tulburări Reacţii adverse Stare generală generale și la la nivelul de rău nivelul locului de locului de administrare injectare Astenie Oboseală Investigații Valori crescute diagnostice ale lipazemiei Valori crescute ale amilazemieiHipoglicemia (pe baza simptomelor raportate de pacienţi şi neconfirmate prin determinarea glicemiei), raportată la pacienţii fără diabet zaharat tip 2 trataţi cu Ejulir, în asociere cu regimul alimentar şi exerciţiile fizice. Pentru mai multe informaţii, vezi mai jos pct. „Descrierea reacţiilor adverse selectate”.Insomnia a fost observată în special în primele 3 luni de tratament.Vezi pct. 4.4.Din studiile clinice controlate, de fază 2, 3a și 3b. †RA din datele obținute după punerea pe piață a medicamentului.

Descrierea reacţiilor adverse selectate

Hipoglicemia la pacienţi fără diabet zaharat de tip 2

În studiile clinice la pacienţii supraponderali sau obezi fără diabet zaharat tip 2 trataţi cu liraglutid în asociere cu regim alimentar şi exerciţii fizice, nu au fost raportate evenimente de hipoglicemie severă (care să necesite asistenţa unei alte persoane). Simptomele de evenimente hipoglicemice au fost raportate de 1,6% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid şi la 1,1% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo; cu toate acestea, aceste evenimente nu au fost confirmate prin determinări ale glicemiei. Majoritatea acestor evenimente a fost de intensitate uşoară.

Hipoglicemia la pacienţi cu diabet zaharat de tip 2

Într-un studiu clinic la pacienţi supraponderali sau obezi cu diabet zaharat de tip 2 trataţi cu liraglutid în asociere cu regim alimentar şi exerciţii fizice, hipoglicemia severă (care să necesite asistenţa unei alte persoane) a fost raportată de 0,7% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid şi numai la pacienţii trataţi concomitent cu sulfoniluree. De asemenea, la aceşti pacienţi hipoglicemia simptomatică documentată a fost raportată de 43,6% dintre pacienţi trataţi cu liraglutid şi la 27,3% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo. Printre pacienţii care nu sunt trataţi concomitent cu sulfoniluree, 15,7% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid şi 7,6% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo au raportat evenimente hipoglicemice simptomatice documentate (definite ca glucoză plasmatică ≤3,9 mmol/l însoţită de simptome).

Hipoglicemia la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 tratați cu insulină

Într-un studiu clinic la pacienţi supraponderali sau obezi cu diabet zaharat de tip 2, trataţi cu insulină și liraglutid 3,0 mg/zi, în asociere cu regim alimentar şi exerciţii fizice și până la 2 medicamente antidiabetice orale, hipoglicemia severă (care să necesite asistenţa unei alte persoane) a fost raportată de 1,5% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid 3,0 mg/zi. În acest studiu, hipoglicemia simptomatică documentată (definită ca glicemie ≤3,9 mmol/l însoţită de simptome) a fost raportată de 47,2% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid 3,0 mg/zi și de 51,8% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo. Printre pacienţii care sunt trataţi concomitent cu sulfoniluree, 60,9% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid 3,0 mg/zi și 60,0% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo au raportat evenimente hipoglicemice simptomatice documentate.

Reacţii adverse gastrointestinale

Cele mai multe episoade de evenimente gastro-intestinale au fost uşoare până la moderate, tranzitorii şi majoritatea nu au dus la întreruperea tratamentului. Reacţiile au apărut de obicei în timpul primelor săptămâni de tratament şi s-au diminuat în câteva zile sau săptămâni de tratament continuu.

Pacienţii cu vârsta ≥65 de ani pot prezenta mai multe reacţii adverse gastro-intestinale atunci când sunt trataţi cu liraglutid.

Pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (clearance al creatininei ≥30 ml/minut) pot prezenta mai multe reacţii adverse gastro-intestinale atunci când sunt trataţi cu liraglutid.

Insuficienţă renală acută

La pacienţii trataţi cu agonişti de receptor GLP-1 au fost raportate cazuri cu insuficienţă renală acută. Majoritatea evenimentelor raportate au apărut la pacienţi care au manifestat greaţă, vărsături sau diaree care au condus la hipovolemie (vezi pct. 4.4).

Reacţii alergice

Câteva cazuri de reacţii anafilactice cu simptome cum sunt hipotensiunea arterială, palpitaţiile, dispneea şi edeme au fost raportate la utilizarea după punerea pe piaţă a liraglutid. Reacţiile anafilactice pot pune viaţa în pericol. Dacă o reacţie anafilactică este suspectată, administrarea de liraglutid trebuie oprită și tratamentul nu trebuie reluat (vezi pct. 4.3).

Reacţii adverse la locul de injectare

La pacienţii trataţi cu liraglutide au fost raportate reacţii la locul de injectare. De obicei, aceste reacţii au fost uşoare şi tranzitorii şi majoritatea au dispărut în timpul tratamentului.

Tahicardie

În studiile clinice, tahicardia a fost raportată la 0,6% dintre pacienţii trataţi cu liraglutid şi la 0,1% dintre pacienţii la care s-a administrat placebo. Majoritatea acestor evenimente a fost de intensitate uşoară sau moderată. Evenimentele au fost izolate şi în cea mai mare parte au fost rezolvate pe parcursul tratamentului cu liraglutid.

Amiloidoză cutanată Amiloidoza cutanată poate apărea la locul de injectare (vezi pct. 4.2).

Copii şi adolescenţi

Într-un studiu clinic efectuat la adolescenți cu obezitate, cu vârsta cuprinsă între 12 ani și mai puțin de 18 ani, 125 de pacienți au fost tratați cu liraglutide timp de 56 de săptămâni. În general, frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse la adolescenții cu obezitate au fost comparabile cu cele observate la populația adultă. Vărsăturile au apărut cu o frecvență de 2 ori mai mare la pacienții adolescenți comparativ cu pacienții adulți. Procentul pacienților care au raportat cel puțin un episod de hipoglicemie clinic semnificativă a fost mai mare cu liraglutid (1,6%) comparativ cu placebo (0,8%). Nu au apărut episoade hipoglicemice severe în studiu.

Într-un studiu clinic efectuat la copii cu obezitate, cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani (studiul clinic 4392), 56 de pacienți au fost tratați cu liraglutid timp de 56 de săptămâni.

În general, frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse la copiii cu obezitate au fost comparabile cu cele observate la populația de adolescenți și adulți.

Copiii au raportat mai multe evenimente gastrointestinale atât în grupul cu liraglutid, cât și în cel cu placebo, comparativ cu adolescenții și adulții, cu o creștere de 2 ori a incidenței vărsăturilor observată la copii comparativ cu adolescenții.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478-RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Ejulir

  • Substanţa activă este liraglutid. 1 ml soluţie injectabilă conţine liraglutid 6 mg. Un stilou injector preumplut conţine liraglutid 18 mg.
  • Celelalte componente sunt fosfat disodic dihidrat, propilenglicol, fenol, acid clorhidric şi hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Ejulir şi conţinutul ambalajului Ejulir este furnizat sub formă de soluţie injectabilă limpede şi incoloră, în stilou injector preumplut. Fiecare stilou injector conţine 3 ml soluţie şi poate să elibereze 30 doze de 0,6 mg, 15 doze de 1,2 mg, 10 doze de 1,8 mg, 7 doze de 2,4 mg sau 6 doze de 3,0 mg.

Ejulir este disponibil în cutii care conţin 1, 3, 5 sau 10 stilouri injectoare (pen-uri). Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Acele nu sunt incluse.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii

Deținătorul autorizației de punere pe piață Viatris Limited Damastown Industrial Park Mulhuddart, Dublin 15, DUBLIN, Irlanda

Fabricanţii Betapharm Arzneimittel GmbH, Kobelweg 95, 86156 Augsburg, Germania

Rual Laboratories SRL, 313, Splaiul Unirii, Building H, 1st floor, sector 3,

Bucuresti, 030138, România

DR. REDDY’S LABORATORIES ROMÂNIA S.R.L., Str. Daniel Danielopolu, nr. 30-32, Spațiul 2, Etaj 5, Sectorul 1, Bucureşti, cod poștal 014134, România

Pharmadox Healthcare Ltd., KW20A Kordin Industrial Park, Paola PLA 3000, Malta

Acest medicament este autorizat în statele membre ale Spațiului Economic European cu următoarele denumiri comerciale:

Austria Ejulir 6 mg/ml Injektionslösung im Fertigpen

Republica Cehă Ejulir Germania Ejulir 6 mg/ml Injektionslösung im Fertigpen Danemarca Ejulir Spania Ejulir 6 mg/ml solución inyectable en pluma precargada Franţa RUVLIRZO 6 mg/ml solution injectable en stylo prérempli Irlanda Ejulir solution for injection in pre-filled pen Italia Ejulir

Țările de Jos Ejulir 6 mg/ml oplossing voor injectie in een voorgevulde pen Polonia Ejulir

România Ejulir 6 mg/ml soluţie injectabilă în stilou injector preumplut Suedia Ejulir Republica Slovacă Ejulir 6 mg/ml injekčný roztok naplnený v injekčnom pere

Acest prospect a fost revizuit în Februarie 2026.

Instrucţiuni de utilizare a Ejulir 6 mg/ml soluţie injectabilă în stilou injector preumplut

Vă rugăm să citiţi aceste instrucţiuni cu atenţie înainte de a utiliza stiloul injector Ejulir.

Nu utilizaţi stiloul injector dacă nu aţi fost instruit corespunzător de către medicul dumneavoastră sau de către asistenta medicală. Începeţi prin a verifica stiloul injector pentru a vă asigura că acesta conţine Ejulir 6 mg/ml, apoi consultaţi ilustraţiile de mai jos pentru a vă familiariza cu diferitele componente ale stiloului injector şi cu acul.

Dacă sunteţi nevăzător sau aveţi probleme de vedere grave şi nu puteţi citi contorul de doze al stiloului injector, nu utilizaţi acest stilou injector fără asistenţa altei persoane. Solicitaţi asistenţa unei persoane cu vedere bună şi care este instruită în utilizarea stiloului injector Ejulir.

Stiloul injector este un stilou injector preumplut, cu posibilitate de selectare a dozei. Acesta conţine 18 mg de liraglutid şi administrează doze de 0,6 mg, 1,2 mg, 1,8 mg, 2,4 mg şi 3,0 mg. Stiloul dumneavoastră injector este conceput pentru a fi utilizat cu ace de unică folosință cu lungime de până la 8 mm și calibru până la 32G. Acele nu sunt incluse în ambalaj.

Informaţii importante

Acordaţi o atenţie deosebită acestor instrucţiuni, deoarece sunt importante în vederea unei utilizări sigure a stiloului dumneavoastră injector.

Stilou injector preumplut Ejulir şi ac (exemplu)

1 Pregătiţi stiloul injector cu un ac nou

  • Verificaţi numele şi eticheta colorată a stiloului injector pentru a vă asigura că acesta conţine Ejulir. Acest aspect este important în special în cazul în care luaţi mai multe tipuri de medicamente injectabile. Utilizarea unui medicament incorect vă poate afecta sănătatea.
  • Scoateţi capacul stiloului injector.
  • Verificaţi dacă soluţia din stiloul injector este limpede şi incoloră. Priviţi prin vizorul stiloului injector. Dacă soluţia are aspect opalescent, nu folosiţi stiloul injector.
  • Luaţi un ac nou şi rupeţi folia protectoare din hârtie.

Asigurați-vă că atașați acul în mod corect.

  • Împingeţi acul direct în stiloul injector.
  • Rotiţi acul până când acesta este bine fixat.

Acul este acoperit cu două capace. Trebuie să îndepărtați ambele capace. Dacă uitați să îndepărtați ambele capace, nu veți injecta nicio cantitate de soluție.

  • Scoateţi capacul exterior al acului şi păstraţi-l deoparte. Veţi avea nevoie de acest capac după injectare, pentru a scoate în siguranţă acul din stiloul injector.
  • Scoateţi prin tragere capacul interior al acului şi aruncaţi-l. Dacă încercaţi să îl puneţi la loc, există riscul de a vă înţepa în mod accidental cu acul.
  • Este posibil ca o picătură de soluţie să apară în vârful acului. Acest lucru este normal, însă este în continuare necesar să verificaţi curgerea dacă utilizaţi un stilou injector nou pentru prima dată.
  • Nu ataşaţi un ac nou la stiloul injector decât atunci când sunteţi pregătit pentru administrarea injecţiei.

Folosiţi întotdeauna un ac nou pentru fiecare injectare. Acest lucru va preveni blocarea acelor, contaminarea, infectarea şi dozarea imprecisă.

Nu folosiţi niciodată un ac îndoit sau deteriorat.

2 Verificaţi curgerea înainte de utilizarea fiecărui stilou injector (pen) nou

  • Dacă utilizați deja stiloul injector (pen-ul), continuaţi cu pasul 3, „Selectarea dozei”. Verificați curgerea numai înainte de prima injecție cu fiecare stilou injector (pen) nou.
  • Răsuciţi selectorul de doză până când contorul de doze indică simbolul de verificare a curgerii ( ) imediat după zero „0”. Asigurați-vă că simbolul de verificare a curgerii se aliniază cu indicatorul de doză.
  • Ţineţi stiloul injector (pen-ul) cu acul îndreptat în sus.

Apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul de dozare până când contorul de doze revine la valoarea 0. Cifra 0 trebuie să fie aliniată cu indicatorul de doză. Ar trebui ca o picătură de soluţie să apară în vârful acului.

O picătură mică poate rămâne în vârful acului, însă aceasta nu se va injecta. Dacă nu apare nicio picătură, repetați pasul 2 „Verificaţi curgerea înainte de utilizarea fiecărui stilou injector (pen) nou” de până la 6 ori. Dacă tot nu apare nicio picătură, schimbaţi acul şi repetaţi pasul 2 „Verificaţi curgerea înainte de utilizarea fiecărui stilou injector (pen) nou” încă o dată. Dacă totuşi nu apare o picătură, aruncaţi la deşeuri stiloul injector şi folosiţi unul nou.

Întotdeauna trebuie să vă asiguraţi că apare o picătură în vârful acului înainte să utilizaţi un stilou injector nou pentru prima dată. În acest fel vă asiguraţi că soluţia curge. Dacă nu apare nicio picătură, nu veţi putea injecta nicio cantitate de medicament, chiar dacă este posibilă mişcarea contorului de doze. Acest lucru poate indica un ac blocat sau deteriorat. Dacă nu verificaţi curgerea înainte de prima injectare cu fiecare stilou injector nou, este posibil să nu vă administraţi doza prescrisă şi să nu beneficiaţi de efectul dorit al Ejulir.

3 Selectarea dozei

  • Răsuciţi selectorul de doză până când contorul de doze indică doza dumneavoastră (0,6 mg, 1,2 mg, 1,8 mg, 2,4 mg sau 3,0 mg). Dacă selectaţi o doză incorectă, puteţi roti selectorul de doză înainte sau înapoi pentru a selecta doza corectă. Stiloul injector poate administra maximum 3,0 mg.

Selectorul de doză schimbă doza. Numai contorul de doze şi indicatorul de doză vor arăta câte mg selectaţi per doză. Puteţi selecta până la 3,0 mg per doză. Când stiloul dumneavoastră injector conţine mai puţin de 3,0 mg, contorul de doze se opreşte înainte de a indica 3,0. Selectorul de doză emite diferit clicurile atunci când este rotit înainte, înapoi sau dincolo de numărul de mg rămase. Nu număraţi clicurile emise de stiloul injector.

Folosiţi întotdeauna contorul de doze şi indicatorul de doză pentru a vedea câte mg aţi selectat înainte de a injecta acest medicament. Nu număraţi clicurile emise de stiloul injector. Nu utilizaţi scala de pe stiloul injector. Aceasta nu indică decât cu aproximaţie cantitatea de soluţie rămasă în stiloul injector. Cu selectorul de doză nu trebuie selectate decât doze de 0,6 mg, 1,2 mg, 1,8 mg, 2,4 mg sau 3,0 mg. Pentru a vă asigura că administraţi doza corectă, doza selectată trebuie să se alinieze exact cu indicatorul de doză. Care este cantitatea de soluţie rămasă?

  • Scala de pe stiloul injector vă indică cu aproximaţie cantitatea de soluţie rămasă în stiloul injector.
  • Pentru a vedea exact cantitatea de soluţie rămasă, folosiţi contorul de doze: rotiţi selectorul de doză până când contorul de doze se opreşte. Dacă acesta indică valoarea 3,0, cel puţin 3,0 mg există în stiloul injector. În cazul în care contorul de doze se opreşte înainte de 3,0 mg, nu a mai rămas suficientă soluţie pentru a vă administra o doză completă de 3,0 mg.

Dacă aveţi nevoie de mai mult medicament faţă de cantitatea rămasă în stiloul injector Doar în cazul în care medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă instruieşte sau vă sfătuieşte să faceţi acest lucru, puteţi diviza doza între stiloul de injectare curent şi unul nou. Folosiţi un calculator pentru a planifica dozele, aşa cum aţi fost instruit de către medicul dumneavoastră sau de către asistenta medicală.

Acordaţi o atenţie deosebită pentru a realiza un calcul corect. Dacă nu sunteţi sigur cum să divizaţi doza între două stilouri injectoare, selectaţi şi injectaţi doza de care aveţi nevoie cu un stilou injector nou.

4 Injectaţi doza

  • Introduceţi acul în piele aşa cum v-a arătat medicul dumneavoastră sau asistenta medicală.
  • Asiguraţi-vă că puteţi vedea contorul de doze. Nu acoperiţi contorul de doze cu degetele. Acest lucru poate duce la întreruperea injectării.
  • Apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul de dozare. Urmăriți contorul de doze până când acesta revine la 0 (zero). Cifra 0 (zero) trebuie să fie aliniată cu indicatorul de doză. Apoi este posibil să auziţi sau să simţiţi un clic.
  • Continuați să țineți apăsat butonul de dozare, menținând acul în piele.
  • Număraţi rar până la 6 în timp ce mențineți apăsat butonul de dozare.
  • Dacă acul este scos mai devreme, este posibil să vedeţi un flux de soluţie care curge prin vârful acului. În acest caz, nu se va administra întreaga doză.
  • Scoateţi acul din piele. Puteți apoi elibera butonul de dozare. Dacă apare sânge la locul de injectare, apăsaţi uşor.

Este posibil să vedeţi o picătură de soluţie în vârful acului după injectare. Acest lucru este normal şi nu influenţează doza pe care tocmai aţi administrat-o.

Monitorizaţi întotdeauna contorul de doze pentru a şti câte mg injectaţi. Menţineţi apăsat butonul de dozare până când contorul de doze indică valoarea 0.

Cum se poate identifica un ac blocat sau deteriorat?

  • Dacă valoarea 0 nu apare pe contorul de dozare după apăsarea continuă a butonului de dozare, este posibil ca acul pe care îl utilizaţi să fie blocat sau deteriorat.
  • În acest caz – nu aţi primit nicio cantitate de medicament – chiar dacă contorul de doze s-a deplasat de la doza iniţială pe care aţi setat- 0.

Cum se poate manevra un ac blocat?

Schimbaţi acul conform descrierii de la pasul 5 „După injectare” şi repetaţi toţi paşii începând cu pasul 1 „Pregătiţi stiloul injector cu un ac nou”. Asiguraţi-vă că aţi selectat întreaga doză de care aveţi nevoie.

Nu atingeţi niciodată contorul de doze pe parcursul injectării. Acest lucru poate duce la întreruperea injectării. 5 După injectare

  • Aruncați întotdeauna acul după fiecare injecție pentru a asigura administrea corespunzătoare a injecției următoare și pentru a preveni blocarea acelor. Dacă acul este blocat, nu veți injecta nicio cantitate de medicament.
  • Direcţionaţi vârful acului în capacul exterior al acului pe o suprafaţă plană, fără să atingeţi acul sau capacul exterior al acului.
  • După ce acul este acoperit, împingeţi cu atenţie capacul exterior pentru a-l fixa complet.
  • Deşurubaţi acul şi, cu atenţie, aruncaţi-l la deşeuri, așa cum ați fost instruit de către medicul dumneavoastră, asistenta medicală, farmacistul sau autoritățile locale.
  • Acoperiți stiloul injector cu capacul după fiecare utilizare pentru a proteja soluţia de lumină.

Când stiloul injector este gol, aruncaţi-l fără ac, aşa cum aţi fost instruit de medicul dumneavoastră, asistenta medicală, farmacistul sau autorităţile locale.

Nu încercaţi niciodată să montaţi la loc capacul interior al acului. Există riscul de a vă înţepa cu acul. Scoateţi întotdeauna acul din stiloul injector după fiecare injectare. Acest lucru poate preveni blocarea acelor, contaminarea, infectarea, scurgerea de soluţie şi dozarea imprecisă.

Alte informaţii importante

  • Nu păstraţi stiloul injector şi acele la vederea și îndemâna altor persoane, în special a copiilor.
  • Nu împrumutaţi stiloul injector sau acele altei persoane.
  • Nu împrumutaţi stiloul injector sau acele altei persoane.
  • Personalul de asistență trebuie să fie foarte atent atunci când manipulează ace utilizate – pentru a preveni rănirea prin înţepare sau infectarea încrucişată.
  • Schimbați zilnic locul de injectare pentru a reduce riscul de apariție a nodulilor. Îngrijirea stiloului injector
  • Nu lăsaţi stiloul injector în maşină sau în alt loc în care poate fi expus unor temperaturi prea scăzute sau prea ridicate.
  • Nu injectaţi Ejulir dacă a fost congelat. Dacă faceţi acest lucru, este posibil să nu beneficiaţi de efectul dorit al acestui medicament.
  • Nu expuneţi stiloul injector la praf, murdărie sau lichide.
  • Nu udaţi, spălaţi sau ungeţi stiloul injector. Acesta poate fi curăţat cu o cârpă umezită într-un detergent blând.
  • Nu scăpaţi stiloul injector din mână şi nu îl loviţi de suprafeţe dure. Dacă scăpaţi stiloul injector din mână sau suspectaţi că există o problemă, ataşaţi un ac nou şi verificaţi curgerea soluţiei înainte de injectare.
  • Nu încercaţi să reumpleţi stiloul injector. După ce acesta se goleşte, trebuie aruncat.
  • Nu încercaţi să reparaţi sau să dezmembraţi stiloul injector.

1 ml soluţie conţine liraglutid 6 mg. Un stilou injector preumplut conţine liraglutid 18 mg în 3 ml.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct 6.1.

Fosfat disodic dihidrat Propilenglicol Fenol Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Apă pentru preparate injectabile

liraglutid 6 mg. Un stilou injector preumplut conţine liraglutid 18 mg în 3 ml · substanță activă
Fosfat disodic dihidrat · excipient
Propilenglicol · excipient
Fenol · excipient
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi Ejulir după data de expirare înscrisă pe eticheta stiloului injector şi pe cutie, după ‚EXP’. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Înainte de prima utilizare:

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela. A se păstra la distanţă de compartimentul congelatorului.

În timpul utilizării stiloului injector:

Puteţi păstra stiloul injector (pen-ul) timp de 1 lună, dacă îl păstraţi la o temperatură sub 30°C sau la frigider (2°C – 8°C). Nu congelaţi. Păstraţi la distanţă de compartimentul congelatorului.

Păstraţi stiloul injector acoperit cu capacul, atunci când nu il utilizaţi, pentru a fi protejat de lumină.

Nu utilizaţi Ejulir dacă soluţia nu este limpede şi incoloră.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

18 luni

După prima utilizare: 1 lună.

A se păstra la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.

După prima utilizare: A se păstra la temperaturi sub 30°C sau la frigider (2°C-8°C). A se păstra stiloul injector (pen-ul) acoperit cu capac pentru a fi protejat de lumină. A nu se congela.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 stilou injector preumplut, cu cartus din sticla, inclus într-un stilou injector (pen) preumplut multidoza x 3 ml sol. inj. · 16469/2026/01
Cutie cu 3 stilouri injectoare preumplute, cu cartuse din sticla, incluse în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute multidoza x 3 ml sol. inj. · 16469/2026/02
Cutie cu 5 stilouri injectoare preumplute, cu cartuse din sticla, incluse în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute multidoza x 3 ml sol. inj. · 16469/2026/03
Cutie cu 10 stilouri injectoare preumplute, cu cartuse din sticla, incluse în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute multidoza x 3 ml sol. inj. · 16469/2026/04

Documente oficiale