Dotagraf 0,5 Mmol/ml

Doze Trebuie utilizată cea mai scăzută doză care furnizează un contrast suficient în scop diagnostic. Doza trebuie calculată pe baza greutății corporale a pacientului și nu trebuie să depășească doza recomandată pe kilogram de greutate corporală detaliată la acest punct.

IRM la nivel encefalic și al măduvei spinării În examinările neurologice, doza poate varia de la 0,1 la 0,3 mmol/kg corp, corespunzător unui interval de dozare cuprins între 0,2 și 0,6 ml/kg corp. După administrarea l a pacienţii cu tumori cerebrale a 0,1 mmol/kg corp, o doză suplimentară de 0,2 mmol/kg corp poate îmbunătăţi descrierea caracteristicilor tumorii şi poate facilita luarea deciziei terapeutice.

IRM la nivelul întregului corp şi angiografie Doza recomandată pentru injectare intravenoasă este 0,1 mmol/kg corp (adică 0,2 ml/kg corp) pentru a asigura un contrast adecvat pentru diagnostic. Angiografie: în situaţii excepţionale (de exemplu, eşecul în obţinenerea imaginilor concludente ale unui teritoriu vascular întins), poate fi justificată administrarea consecutivă a unei a 2-a injectări de 0,1 mmol/kg corp, echivalent cu 0,2 ml/kg corp. Cu toate acestea, dacă înainte de a începe angiografia este anticipată utilizarea a 2 doze consecutive de Dotagraf, poate fi eficace utilizarea a 0,05 mmol/kg corp echivalent cu 0,1 ml/kg corp pentru fiecare doză, în funcţie de echipamentul pentru imagistică disponibil.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţi cu insuficienţă renală Doza pentru adulți se administrează la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (RFG ≥ 30 ml/min şi 1,73m2).

La pacienţii cu insuficiență renală severă (RFG < 30 ml/min şi 1,73m2) şi la pacienţii aflaţi în perioada perioperatorie transplantului hepatic Dotagraf trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului beneficiu/risc şi dacă informaţiile privind diagnosticul sunt esenţiale şi indisponibile prin examen IRM fără substanță de contrast (vezi pct. 4.4). Dacă utilizarea Dotagraf este necesară, doza nu trebuie să depăşească 0,1 mmol/kg corp. Nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză la o scanare. Din cauza lipsei de informaţii privind administrarea repetată, injecţiile cu Dotagraf nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre injecții este de cel puţin 7 zile.

Vârstnici (65 de ani şi peste) Nu este necesară ajustarea dozei. Trebuie prudență la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4).

Pacienţi cu insuficiență hepatică La pacienții cu insuficiență hepatică se administrează doza pentru adulți. Se recomandă prudență, în special în perioada perioperatorie transplantului hepatic (vezi mai sus pct. “Pacienţi cu insuficiență renală”).

Copii şi adolescenţi

IRM la nivel encefalic și al măduvei spinării/IRM la nivelul întregului corp: doza maximă recomandată de Dotagraf este de 0,1 mmol/kg corp. Nu trebuie utilizată mai mult de o doză în timpul unei examinări. Din cauza funcţiei renale incomplet dezvoltate a nou-născuţilor până la vârsta de 4 săptămâni şi a sugarilor până la vârsta de 1 an, Dotagraf trebuie utilizat la aceşti pacienţi doar după o evaluare atentă a cazului, la o doză care să nu depăşească 0,1 mmol/kg greutate corporală. Nu trebuie utilizată mai mult de o doză în timpul unei investigări imagistice. Din cauza lipsei de informaţii cu privire la administrarea repetată, injecţiile cu Dotagraf nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre injecţii este de cel puţin 7 zile.

Datorită datelor insuficiente cu privire la eficacitatea şi siguranţa î n angiografie, Dotagraf nu este recomandat la copii cu vârsta sub 18 ani pentru această indicație.

Mod de administrare Medicamentul este indicat numai pentru administrarea intravenoasă.

Viteza de perfuzare: 3-5 ml/min (în investigații angiografice poate fi utilizată o viteză de perfuzare mai mare, până la 120 ml/min, adică 2 ml/secundă).

Contrast optim: până la 45 de minute după injectare. Secvenţa optimă de contrast: T1-ponderat.

Administrarea intravasculară a mediului de contrast trebuie, dacă este posibil, să fie efectuată cu pacientul în decubit dorsal. După administrare, pacientul trebuie supravegheat pentru cel puţin 30 de minute, deoarece experienţa a demonstrat că majoritatea reacţiilor adverse apar în acest interval de timp.

Se pregăteşte o seringă cu ac. Se îndepărtează discul de plastic de pe flacon. După curăţarea dopului cu un tampon înmuiat în alcool etilic, se puncţionează capacul flaconului cu acul seringii. Se extrage cantitatea de medicament necesară pentru examinare şi se injectează intravenos.

Pentru o singură administrare, orice soluţie neutilizată trebuie eliminată. Soluţia injectabilă trebuie inspectată vizual înainte de utilizare. Trebuie utilizate numai soluţiile limpezi, fără particule vizibile.

Copii şi adolescenţi În funcţie de cantitatea de Dotagraf care trebuie administrată copilului, este de preferat a se utiliza Dotagraf unidoză folosind o seringă de unică folosință cu un volum adaptat la această cantitate pentru a avea o precizie mai bună a volumului injectat. La nou-născuţi şi sugari, doza necesară trebuie administrată manual.

Acidul gadoteric nu trebuie administrat intratecal. Au fost raportate cazuri grave, care pun în pericol viața și pot fi letale, în principal cu reacții neurologice (de exemplu, comă, encefalopatie, convulsii), în cazul administrării intratecale. Aveţi grijă să menţineţi administrarea strict intravenos. Extravazarea poate duce la reacţii de intoleranţă locală, care necesită îngrijire locală obişnuită.

Trebuie luate măsurile de precauţie uzuale pentru examinarea IRM, cum sunt excluderea pacienţilor cu pacemaker, pense vasculare feromagnetice, pompe de perfuzie, stimulator nervos, implanturi cohleare sau corpi străini metalici suspectaţi, în special la nivelul ochiului.

Hipersensibilitate

• Similar altor medii de contrast care conțin gadoliniu, pot să apară reacţii de hipersensibilitate, inclusiv de tipul celor care pun viaţa în pericol (vezi pct. 4.8). Reacţiile de hipersensibilitate pot fi, fie de tip alergic (descrise ca reacții anafilactice atunci când sunt grave) sau non-alergice. Acestea pot fi imediate (în mai puțin de 60 de minute) sau întârziate (până la 7 zile). Reacțiile anafilactice apar imediat şi sunt letale. Ele sunt independente de doză, pot să apară chiar după prima doză de medicament şi sunt adesea imprevizibile.
• Există întotdeauna un risc de hipersensibilitate indiferent de doza administrată.
• Pacienţii care au prezentat deja o reacţie în timpul administrării anterioare a unei substanțe de contrast pentru IRM conţinând gadolinium prezintă un risc crescut de apariţie a unei alte reacţii la administrarea ulterioară a aceluiaşi produs sau eventual, a altor produse şi, prin urmare, sunt considerate a fi expuse unui risc ridicat.
• Administrarea injectabilă a acidului gadoteric poate agrava simptomele unui astm existent. La pacienţii cu astmul nestabilizat prin tratament, decizia utilizării acidului gadoteric trebuie luată după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc.
• După cum este cunoscut din utilizarea de medii de contrast iodate, reacţiile de hipersensibilitate pot fi agravate la pacienţii cărora li se administrează beta blocante şi, în special, la pacienţii cu astm bronşic. Aceşti pacienţi pot să nu răspundă la tratamentul standard al reacţiilor adverse de hipersensibilitate cu beta-agonişti.
• Înainte de injectarea oricărui mediu de contrast, pacientul trebuie întrebat despre antecedente de tip alergic (de exemplu, alergie la fructe de mare, febra fânului, urticarie), sensibilitate la mediile de contrast şi astm bronşic, deoarece incidenţa reacţiilor adverse raportate este mai mare la pacienţii cu aceste manifestări şi premedicaţia cu antihistamine şi/sau glucocorticoizi ar trebui luată în considerare.
• În timpul examinării este necesară supravegherea pacientului de către un medic. Dacă apar reacţii de hipersensibilitate, administrarea mediului de contrast trebuie imediat întreruptă şi, dacă este necesar, trebuie instituit tratament specific. De aceea, pe toată durată examinării trebuie menţinută o cale venoasă de acces. Pentru a permite luarea măsurilor de urgenţă, trebuie să fie imediat disponibile medicamente adecvate (de exemplu, epinefrină şi antihistaminice), un tub endo-traheal şi un aparat de ventilaţie asistată.

Insuficienţă renală Înainte de administrarea D o t a g r a f, se recomandă screeningul tuturor pacienţilor pentru depistarea insuficienței renale, prin analize de laborator.

La pacienţii cu insuficiență renală severă acută sau cronică (RFG < 30 ml/min şi 1,73m2) s-au raportat cazuri de fibroză sistemică nefrogenă (FSN) asociate cu utilizarea anumitor substanțe de contrast care conțin gadoliniu. Pacienţii care efectuează un transplant hepatic sunt expuşi unui risc deosebit, întrucât incidenţa insuficienţei renale acute este mare la acest grup. Întrucât la utilizarea acidului gadoteric există posibilitatea apariţiei FSN, acesta trebuie utilizat la pacienţii cu dinsuficiență renală severă şi la pacienţii aflaţi în perioada perioperatorie a unui transplant hepatic numai după o analiză atentă a raportului beneficiu/risc şi dacă informaţiile de diagnosticare sunt esenţiale şi indisponibile prin examenul I R M fără substanță de contrast.

Hemodializa efectuată la scurt timp după administrarea acidului gadoteric poate fi utilă în eliminarea acidului gadoteric din organism. Nu există dovezi care să susţină iniţierea hemodializei în scopul prevenirii sau tratării FSN la pacienţii care nu urmează deja tratament prin hemodializă.

Vârstnici Întrucât clearance-ul renal al acidului gadoteric poate fi afectat la persoanele vârstnice, este deosebit de important screeningul pacienţilor cu vârsta ≥ 65 de ani, pentru depistarea disfuncţiei renale.

Copii și adolescenți

Nou-născuţi şi sugari Din cauza funcţiei renale incomplet dezvoltate a nou-născuţilor până la vârsta de 4 săptămâni şi a sugarilor până la vârsta de 1 an, acidul gadoteric trebuie utilizat la aceşti pacienţi doar după o analiză atentă.

Afecţiuni cardiovasculare La pacienţii cu afecţiuni severe cardiovasculare Dotagraf trebuie administrat numai după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc, deoarece până în prezent sunt disponibile date limitate.

Afecţiuni SNC Similar altor substanţe de contrast conţinând gadoliniu, sunt necesare precauţii speciale la pacienţii cu prag convulsivant scăzut. Trebuie luate măsuri de precauţie, inclusiv monitorizare atentă. Trebuie asigurat întreg echipamentul şi medicamentele necesare pentru a contracara orice convulsie care poate apărea.

Reacţiile adverse asociate acidului gadoteric sunt, în general, uşoare până la moderate în intensitate şi de natură tranzitorie. Reacţii la locul injectării, greaţă şi dureri de cap sunt reacţiile adverse cel mai frecvent observate.

În timpul studiilor clinice, greaţă, cefalee, reacţii la locul injectării, senzaţia de rece, hipotensiune arterială, somnolenţă, ameţeală, senzaţie de fierbinte, senzaţie de arsură, erupţie cutanată tranzitorie, astenie, disgeuzie şi hipertensiune arterială au fost cel mai adesea observate ca evenimente adverse mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100).

După punerea pe piaţă, reacțiile adverse cele mai frecvent raportate după administrarea de acid gadoteric au fost greață, vomă, prurit și reacții de hipersensibilitate.

Dintre reacțiile de hipersensibilitate, cele mai frecvente au fost reacțiile cutanate, care pot fi localizate, extinse sau generalizate.

Aceste reacții apar cel mai frecvent imediat (în timpul injectării sau la oră de la începerea injectării) sau uneori cu întârziere (o oră până la câteva zile de la injectare), cu manifestări cutanate în acest caz.

Reacțiile imediate includ unul sau mai multe efecte, care apar simultan sau secvenţial, care sunt de cele mai multe ori reacții cutanate, respiratorii, gastro-intestinale, articulare și/sau cardiovasculare. Fiecare semn poate fi un semn de debut al șocului și foarte rar conduce la deces.

S-au raportat cazuri izolate de fibroză sistemică nefrogenă (FSN) la acidul gadoteric, majoritatea acestora la pacienţi cărora li s-au administrat în asociere alte substanțe de contrastcu conţinut de gadoliniu (vezi pct. 4.4).

Investigații diagnostice Foarte rare: scăderea saturației cu oxigen

Următoarele reacții adverse au fost raportate după administrarea intravenoasă a altor substanțe de contrast pentru IRM:

Clasificare sistem organ Reacția adversă Tulburări hematologice și limfatice Hemoliză Tulburări psihice Confuzie Tulburări oculare Cecitate temporară, dureri oculare Tulburări auriculare și vestibulare Tinitus, dureri auriculare Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Astm bronșic

Tulburări gastro-intestinale Xerostomie Afecțiunicutanate și ale țesutului subcutanat Dermatită buloasă

Tulburări renale și ale căilor urinare Incontinență urinară, necroză tubulară renală, insuficiență renală acută Investigații diagnostice Prelungirea intervalului PR pe electrocardiogramă, creşterea valorilor de fier din sânge, creșterea bilirubinei din sânge, creșterea valorilor feritinei serice, rezultate anormale ale testelor funcționale hepatice

Reacții adverse la copii şi adolescenţi Siguranța administrării la copii și adolescenți a fost luată în considerare în studiile clinice și în studiile de după punerea pe piață. În comparație cu adulții, profilul de siguranță al acidului gadoteric nu a prezentat nicio specificitate la copii. Majoritatea reacțiilor sunt simptome gastro-intestinale sau reacții de hipersensibilitate.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478-RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro