Dospelin 10 mg

Doze

Adulţi/vârstnici Tratamentul este iniţiat cu doza de 5 mg pe zi (doză unică). Doza de 5 mg pe zi trebuie menţinută timp de cel puţin o lună, pentru a permite evaluarea răspunsului clinic iniţial şi atingerea concentraţiei plasmatice

la starea de echilibru a clorhidratului de donepezil. După o evaluare clinică efectuată după o lună de tratament cu doza de 5 mg pe zi, doza poate fi crescută la 10 mg pe zi (doză unică). Doza zilnică maximă recomandată este 10 mg. Administrarea de doze mai mari de 10 mg pe zi nu a fost evaluată în studii clinice.

Pentru doze care nu pot fi obţinute cu această concentraţie, sunt disponibile alte concentraţii ale acestui medicament.

Tratamentul trebuie iniţiat şi monitorizat de către un medic specialist cu experienţă în diagnosticarea şi tratamentul demenţei Alzheimer. Diagnosticul trebuie stabilit în conformitate cu ghidurile aprobate (de exemplu DSM IV, ICD 10). Tratamentul cu clorhidrat de donepezil trebuie iniţiat numai în condiţiile existenţei unei persoane însoţitoare care va monitoriza regulat administrarea medicamentului la pacient. Tratamentul de întreţinere poate fi continuat atât timp cât asigură un beneficiu terapeutic pentru pacient. Prin urmare, beneficiul clinic al clorhidratului de donepezil trebuie reevaluat periodic. Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului în cazul în care nu mai există beneficii terapeutice. Răspunsul individual la tratamentul cu clorhidrat de donepezil nu poate fi anticipat.

La întreruperea tratamentului se observă scăderea treptată a efectelor benefice ale tratamentului cu clorhidrat de donepezil.

Insuficienţă renală şi hepatică La pacienţii cu insuficienţă renală se poate utiliza o schemă de tratament similară, deoarece clearance-ul clorhidratului de donepezil nu este influenţat de această afecţiune.

Din cauza posibilităţii expunerii crescute, la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 5.2), creşterea dozei trebuie efectuată în funcţie de tolerabilitatea individuală. Nu sunt disponibile date privind administrarea la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă.

Copii şi adolescenţi Dospelin nu este recomandat pentru administrare la copii şi adolescenţi.

Mod de administrare Dospelin trebuie administrat pe cale orală, seara, imediat înainte de culcare. În cazul unor tulburări ale somnului, inclusiv vise anormale, coşmaruri sau insomnie (vezi pct. 4.8), poate fi luată în considerare administrarea Dospelin dimineaţa.

Nu a fost investigată utilizarea Dospelin la pacienţi cu forme severe de demenţă Alzheimer, alte tipuri de demenţă sau alte tipuri de tulburări ale memoriei (de exemplu, declinul cognitiv corelat cu vârsta).

Anestezie: Donepezil, ca inhibitor al colinesterazei, este posibil să accentueze relaxarea musculară de tip succinilcolinic în timpul anesteziei.

Tulburări cardiovasculare:

Din cauza acţiunii lor farmacologice, inhibitorii de colinesterază pot prezenta efecte vagotonice asupra frecvenţei cardiace (de exemplu, bradicardie). Posibilitatea de apariţie a acestui efect poate fi importantă în special la pacienţi cu boala nodului sinusal sau alte tulburări de conducere cardiacă supraventriculară, cum este blocul sinoatrial sau blocul atrioventricular.

Au fost raportate sincope şi convulsii. În cazul investigării acestor pacienţi, trebuie luată în considerare posibilitatea de apariţie a blocului cardiac sau a pauzelor sinusale prelungite.

După punerea pe piaţă au existat rapoarte privind prelungirea intervalului QTc şi torsada vârfurilor (vezi pct. 4.5 şi 4.8). Se recomandă precauţie la pacienţii cu antecedente preexistente sau familiale de prelungire a intervalului QTc, la pacienţii trataţi cu medicamente care afectează intervalul QTc sau la pacienţii cu boală cardică preexistentă relevantă (de exemplu, insuficienţă cardiacă necompensată, infarct miocardic, bradiaritmii) sau tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipomagneziemie). Poate fi necesară monitorizarea clinică (ECG).

Tulburări gastro-intestinale: Pacienţii cu risc crescut de apariţie a ulcerului, cum sunt cei cu antecedente de afecţiuni ulceroase sau cei trataţi concomitent cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), trebuie monitorizaţi pentru apariţia eventualelor simptome. Cu toate acestea, studiile clinice efectuate cu clorhidrat de donepezil nu au indicat creşteri, comparativ cu placebo, ale incidenţei ulcerelor gastro-duodenale sau a sângerărilor gastro-intestinale.

Tulburări uro-genitale: Colinomimeticele pot determina obstrucţie urinară, deşi nu s-a observat în cadrul studiilor clinice efectuate cu clorhidrat de donepezil.

Tulburări neurologice: Convulsii: este posibil ca administrarea de colinomimetice să determine convulsii generalizate. Cu toate acestea, activitatea convulsivă poate fi şi o manifestare a bolii Alzheimer.

Colinomimeticele pot avea capacitatea de a exacerba sau induce simptomele extrapiramidale.

Sindromul neuroleptic malign (SNM): Apariţia SNM, o afecţiune care pune viaţa în pericol, caracterizat prin hipertermie, rigiditate musculară, instabilitate posturală, confuzie şi concentraţii plasmatice crescute ale creatinfosfokinazei, a fost foarte rar raportată în timpul tratamentului cu donepezil, în special la pacienţii care au utilizat concomitent tratament antipsihotic. În plus, pot să apară şi alte simptome, cum sunt mioglobinurie (rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută. În cazul în care un pacient prezintă semne şi simptome care indică apariţia SNM sau prezintă febră ridicată inexplicabilă, fără alte semne clinice adiţionale privind SNM, trebuie întrerupt orice tratament.

Tulburări pulmonare: Din cauza acţiunii colinomimetice, inhibitorii de colinesterază trebuie administraţi cu prudenţă la pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă.

Administrarea clorhidratului de donepezil concomitent cu alţi inhibitori de acetilcolinesterază, agonişti sau antagonişti ai sistemului colinergic trebuie evitată.

Insuficienţă hepatică severă Nu sunt disponibile date privind administrarea la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă.

Mortalitatea în studiile clinice privind demenţa vasculară

Au fost efectuate trei studii clinice cu durata de 6 luni care au investigat pacienţi care îndeplinesc criteriile de includere NINDS-AIREN pentru demenţă vasculară (DVa) probabilă sau posibilă. Criteriile NINDS- AIREN sunt concepute pentru a identifica pacienţii cu demenţă de etiologie exclusiv vasculară şi a exclude pacienţii cu boală Alzheimer. În cadrul primului studiu clinic, ratele mortalităţii au fost 2/198 (1,0%) pentru clorhidrat de donepezil 5 mg, 5/206 (2,4%) pentru clorhidrat de donepezil 10 mg şi 7/199 (3,5%) pentru placebo. În cadrul celui de-al doilea studiu, ratele mortalităţii au fost 4/208 (1,9%) pentru clorhidrat de donepezil 5 mg, 3/215 (1,4%) pentru clorhidrat de donepezil 10 mg şi 1/193 (0,5%) pentru placebo. În cadrul celui de-al treilea studiu clinic ratele mortalităţii au fost de 11/648 (1,7%) pentru clorhidrat de donepezil 5 mg şi 0/326 (0%) pentru placebo. Rata mortalităţii combinată pentru cele trei studii clinice asupra DVa în grupul pacienţilor trataţi cu clorhidrat de donepezil (1,7%) a fost numeric mai mare decât cea observată la grupul de pacienţi la care s-a administrat placebo (1,1%). Totuşi, această diferenţă nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic. Majoritatea deceselor la pacienţi trataţi cu clorhidrat de donepezil sau la cei cărora li s-a administrat placebo par a fi determinate de diferite cauze de natură vasculară, care pot fi anticipate la această populaţie de pacienţi vârstnici cu afecţiuni vasculare preexistente. O analiză a tuturor evenimentelor vasculare grave non-letale şi letale a arătat că nu există diferenţe în ceea ce priveşte incidenţa între grupul de pacienţi trataţi cu clorhidrat de donepezil şi grupul la care s-a administrat placebo. O analiză globală a studiilor cu privire la boala Alzheimer (n=4146) şi atunci când aceste studii privind boala Alzheimer au fost sumate cu alte studii clinice privind demenţa, incluzând studiile privind demenţa vasculară (n total=6888), rata mortalităţii în grupul de pacienţi la care s-a administrat placebo a fost numeric mai mare comparativ cu pacienţii din grupul de tratament cu clorhidrat de donepezil.

Dospelin conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Reacţii adverse raportate cel mai frecvent sunt: diaree, crampe musculare, fatigabilitate, greaţă, vărsături şi insomnie.

Tulburări ale Sincopă, Convulsii Simptom Sindrom Pleurototonus sistemului Ameţeli, extrapirami Neurolepti (sindromul nervos Insomnie dal c Malign Pisa)

Tulburări Bradicardie Bloc Tahicardie cardiace sinoatrial, ventriculară Bloc polimorfă, atrioventric inclusiv ular torsada vârfurilor; interval QT prelungit pe electrocardio gramă Tulburări Diaree, Vărsături, Hemoragii gastro- Greaţă Tulburări gastrointestinale, intestinale abdominale Ulcer gastric şi ulcer duodenal, Hipersecreţie salivară Tulburări Disfuncţie hepatobiliare hepatică, incluzând hepatită Afecţiuni Erupţii cutanate cutanate şi ale tranzitorii, ţesutului Prurit subcutanat Tulburări Crampe Rabdomiol musculo-musculare iză scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări Incontinenţă renale şi ale urinară căilor urinare Tulburări Cefalee Fatigabilitate, generale şi la Durere nivelul locului de administrare Investigaţii Creştere uşoară a diagnostice concentraţiei plasmatice a creatinkinazei musculare Leziuni, Accidente, intoxicaţii inclusiv căderi accidentale

La pacienţii investigaţi pentru sincopă sau convulsii, trebuie luată în considerare posibilitatea de apariţie a blocului cardiac sau a pauzelor sinusale prelungite (vezi pct. 4.4). Cazurile raportate de halucinaţii, vise anormale, coşmaruri, agitaţie şi comportament agresiv, s-au remis odată cu reducerea dozei sau la întreruperea tratamentului.În cazul apariţiei unei disfuncţii hepatice inexplicabile, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu clorhidrat de donepezil. Apariția rabdomiolizei a fost raportată independent de sindrom neuroleptic malign și în strânsă relație temporală cu inițierea tratamentului cu donepezil sau creșterea dozei.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro.