Donepezil Stada 5 mg

Doze

Adulţi/vârstnici Doza iniţială este de 5 mg donepezil pe zi (administrată în doză unică). Doza de 5 mg donepezil pe zi trebuie menţinută timp de cel puţin o lună, durată necesară evaluării răspunsului clinic iniţial la tratament şi atingerii concentraţiilor plasmatice la starea de echilibru. În funcţie de rezultatele clinice observate după o lună de tratament cu doza de 5 mg donepezil pe zi, doza poate fi crescută la 10 mg donepezil pe

zi (administrată în doză unică). Doza zilnică maximă recomandată este de 10 mg. Dozele mai mari de 10 mg pe zi nu au fost studiate în studiile clinice.

Pentru Donepezil STADA 10 mg Pentru doze nerealizabile/nepracticabile cu această concentraţie, sunt disponibile alte concentraţii ale acestui medicament.

Tratamentul trebuie iniţiat şi monitorizat de către un medic specialist cu experienţă în diagnosticarea şi tratamentul demenţei Alzheimer. Diagnosticul trebuie stabilit conform ghidurilor în vigoare (de exemplu, DSM IV, ICD 10). Tratamentul cu donepezil trebuie iniţiat numai în condiţiile existenţei unei persoane însoţitoare care va monitoriza regulat administrarea medicamentului la pacient. Tratamentul de întreţinere poate fi continuat atât timp cât asigură un beneficiu terapeutic pentru pacient. Prin urmare, beneficiul clinic al donepezilului trebuie reevaluat la intervale regulate de timp. Întreruperea tratamentului trebuie avută în vedere când nu mai există dovada efectului terapeutic. Răspunsul individual la tratamentul cu donepezil nu poate fi anticipat.

La întreruperea tratamentului, se observă o scădere gradată a efectelor benefice ale Donepezil STADA.

Insuficienţă renală şi hepatică La pacienţii cu insuficienţă renală se poate utiliza o schemă de tratament similară, deoarece clearance-ul clorhidratului de donepezil nu este influenţat de această afecţiune.

Din cauza posibilităţii expunerii crescute, la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 5.2), creşterea dozei trebuie efectuată în funcţie de tolerabilitatea individuală. Nu sunt disponibile date clinice cu privire la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

Copii şi adolescenţi: Donepezil STADA nu este recomandat pentru utilizarea la copii şi adolescenţi sub 18 ani.

Mod de administrare Donepezil STADA trebuie administrat oral, seara, chiar înainte de ora de culcare. În cazul unor tulburări ale somnului, inclusiv vise anormale, coșmaruri sau insomnie (vezi pct. 4.8) poate fi luată în considerare administrarea de Donepezil STADA dimineața.

Nu a fost studiată utilizarea clorhidratului de donepezil la pacienţii cu demenţă Alzheimer severă, alte tipuri de demenţă sau alte tipuri de afectare a memoriei (de exemplu, declinul cognitiv determinat de vârsta înaintată).

Anestezie: fiind un inhibitor de colinesterază, este posibil să accentueze relaxarea musculară de tip succinilcolinic în timpul anesteziei.

Tulburări cardiovasculare: din cauza acţiunii lor farmacologice, inhibitorii de colinesterază pot prezenta efecte vagotonice asupra frecvenţei cardiace (de exemplu, bradicardie). Acest fapt poate fi important, în mod particular, la pacienţii cu boala nodului sinusal sau alte tulburări de conducere cardiacă supraventriculară, cum sunt blocul sinoatrial sau blocul atrioventricular. Au fost raportate cazuri de sincopă şi convulsii. La investigarea acestor pacienţi, trebuie luată în considerare posibilitatea de apariţie a blocului cardiac sau a pauzelor sinusale prelungite.

După punerea pe piață au existat rapoarte privind prelungirea intervalului QTc și torsada vârfurilor (vezi pct. 4.5 și 4.8). Se recomandă precauție la pacienții cu antecedente preexistente sau familiale de prelungire a intervalului QTc, la pacienții tratați cu medicamente care afectează intervalul QTc sau la pacienții cu boală cardiacă preexistentă relevantă (de exemplu, insuficiență cardiacă necompensată, infarct miocardic recent, bradiaritmii) sau tulburări electrolitice (hipokaliemie, hipomagneziemie). Poate fi necesară monitorizarea clinică (ECG).

Tulburări gastro-intestinale: pacienţii cu risc crescut de apariţie a ulcerului, cum sunt cei cu antecedente de afecţiuni ulceroase sau cei care urmează tratament concomitent cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) trebuie monitorizaţi pentru apariţia eventualelor simptome. Cu toate acestea, studiile clinice efectuate cu clorhidrat de donepezil nu indică vreo creştere, comparativ cu placebo, a incidenţei ulcerelor gastro-duodenae şi a hemoragiilor gastro-intestinale.

Tulburări uro-genitale: colinomimeticele pot determina obstrucţie urinară, deşi nu s-a observat în studiile clinice efectuate cu clorhidrat de donepezil,.

Tulburări neurologice: convulsii-este posibil ca administrarea de colinomimetice să determine convulsii generalizate. Cu toate acestea, activitatea convulsivă poate fi şi o manifestare a bolii Alzheimer.

Colinomimeticele pot avea capacitatea de a exacerba sau induce simptomele extrapiramidale.

Sindromul Neuroleptic Malign (SNM): apariţia SNM, o afecţiune care pune viaţa în pericol, caracterizat prin hipertermie, rigiditate musculară, instabilitate posturală, confuzie şi concentraţii plasmatice crescute ale creatin fosfokinazei a fost foarte rar raportată în timpul tratamentului cu donepezil, în special la pacienţii la care se administrau concomitent şi antipsihotice. În plus pot să apară şi alte simptome, cum sunt mioglobinurie (rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută. În cazul în care un pacient prezintă semne şi simptome care indică apariţia SNM sau prezintă febră ridicată inexplicabilă, fără alte semne clinice adiţionale privind SNM, trebuie întrerupt orice tratament.

Tulburări pulmonare: din cauza acţiunii colinomimetice, inhibitorii de colinesterază trebuie administraţi cu prudenţă la pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau boli pulmonare obstructive.

Administrarea de Donepezil STADA concomitent cu alţi inhibitori de acetilcolinesterază, agonişti sau antagonişti ai sistemului colinergic trebuie evitată.

Insuficienţă hepatică severă: nu există date disponibile privind pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

Mortalitatea în studiile clinice privind demenţa vasculară Au fost efectuate trei studii clinice cu durata de 6 luni, care au inclus pacienţi care întruneau criteriile NINDS-AIREN privind demenţa vasculară (DV) probabilă sau posibilă. Criteriile NINDS-AIREN sunt concepute pentru identificarea pacienţilor la care demenţa pare să fie determinată exclusiv de anumite cauze vasculare şi pentru a exclude pacienţii cu demenţă Alzheimer. În primul studiu, incidenţa mortalităţii a fost de 2/198 (1,0%) la administrarea dozei de 5 mg clorhidrat de donepezil, de 5/206 (2,4%) la administrarea dozei de 10 mg clorhidrat de donepezil şi de 7/199 (3,5%) la administrarea placebo. În cel de-al doilea studiu, incidenţa mortalităţii a fost de 4/208 (1,9%) la administrarea dozei de 5 mg clorhidrat de donepezil, de 3/215 (1,4%) la administrarea dozei de 10 mg clorhidrat de donepezil şi de 1/193 (0,5%) la administrarea placebo. În cel de-al treilea studiu, incidenţa mortalităţii a fost de 11/648 (1,7%) la administrarea dozei de 5 mg clorhidrat de donepezil şi de 0/326 (0%) la administrarea placebo. În cele trei studii DV combinate, incidenţa mortalităţii în grupul la care s-a administrat clorhidrat de donepezil a fost mai mare numeric (1,7%), comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (1,1%); totuşi, această diferenţă nu a fost semnificativă statistic. Majoritatea deceselor survenite, fie la pacienţii cărora li s-a administrat clorhidrat de donepezil, fie la cei la care s-a administrat placebo, par a fi determinate de diferite cauze de natură vasculară, care pot fi anticipate la pacienţii vârstnici cu tulburări vasculare preexistente. O analiză a tuturor evenimentelor

vasculare grave, letale şi non-letale nu a evidenţiat nicio diferenţă între incidenţe, în grupul la care s-a administrat clorhidrat de donepezil, comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo.

O analiză combinată a studiilor efectuate la pacienţi cu boală Alzheimer (n=4146) şi atunci când aceste studii de boală Alzheimer au fost combinate cu alte studii de demenţă incluzând studiile de demenţă vasculară (n =6888) a pus în evidenţă faptul că rata mortalităţii în grupul la care s-a administrat placebo a depăşit rata mortalităţii înregistrată în grupul tratat cu donepezil.

Excipienţi Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Tulburări Bradicardie Bloc Tahicardie cardiace sinoatrial ventriculară Bloc polimorfă, atrioventricul inclusiv torsada ar vârfurilor; Interval QT prelungit pe electrocardiogra mă Tulburări Diaree Vărsături Hemoragii gastro- Greaţă Tulburări gastro-intestinale abdominale intestinale Ulcer gastric şi ulcer duodenal

Hipersecreție salivară Tulburări Disfuncţie hepatobiliare hepatică, incluzând hepatită Afecţiuni Erupţii cutanate şi ale cutanate ţesutului tranzitorii subcutanat Prurit

Tulburări Crampe Rabdomioliz musculo-musculare ă scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Tulburări Incontinenţă renale şi ale urinară căilor urinare Tulburări Cefalee Fatigabilitate generale şi la Durere nivelul locului de administrare Investigaţii Creştere diagnostice uşoară a concentraţiei plasmatice a creatin kinazei musculare Leziuni, Accidente intoxicaţii şi inclusiv complicaţii căderi legate de accidentale procedurile utilizate

• În cazul pacienţilor investigaţi pentru sincopă sau convulsii, trebuie luată în considerare posibilitatea de apariţie a blocului cardiac sau a pauzelor sinusale prelungite (vezi pct. 4.4) Cazurile raportate de halucinaţii, vise anormale, coșmaruri, agitaţie şi comportament agresiv s-au remis odată cu reducerea dozei sau la întreruperea tratamentului. În cazul apariţiei unei disfuncţii hepatice inexplicabile, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Donepezil Stada. Apariția rabdomiolizei a fost raportată independent de sindromul neuroleptic malign și în strânsă relație temporală cu inițierea dozei de donepezil sau cu creșterea dozei.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro