Acasă/ Medicamente/ Deferasirox Stada
V03AC03 · Alte preparate terapeutice chelatori de fer Prescripție restrictivă

Deferasirox Stada 180 mg

Comprimate filmate · DCI: Deferasiroxum

Ce este Deferasirox Stada Deferasirox Stada conține o substanță activă numită deferasirox.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Ce este Deferasirox Stada Deferasirox Stada conține o substanță activă numită deferasirox. Acesta este un chelator de fier, care este un medicament utilizat pentru a elimina surplusul de fier din organism (numit și supraîncărcare cu fier). Acesta captează și elimină surplusul de fier, care este apoi excretat, în principal, în materiile fecale.

Pentru ce se utilizează Deferasirox Stada Transfuziile repetate de sânge pot fi necesare la pacienții cu diverse tipuri de anemii (de exemplu: talasemie, anemie cu celule în seceră sau sindroame mielodisplazice (MDS)). Cu toate acestea, transfuziile repetate de sânge pot determina o acumulare de fier în exces. Aceasta se produce deoarece sângele conține fier și organismul dumneavoastră nu dispune de un mod natural de a elimina surplusul de fier pe care îl obțineți o dată cu transfuziile de sânge. De asemenea, la pacienții cu sindroame de talasemie independentă de transfuzii, încărcarea cu fier poate apărea în timp, în principal din cauza absorbției crescute a fierului din alimentație, ca răspuns la numărul redus de celule ale sângelui. În timp, surplusul de fier poate produce leziuni la nivelul organelor vitale, cum sunt ficatul și inima. Medicamentele numite chelatori de fier sunt utilizate pentru a elimina surplusul de fier și pentru a reduce riscul de producere a leziunilor organice.

Deferasirox Stada este utilizat pentru tratarea supraîncărcării cronice cu fier apărută ca urmare a transfuziilor frecvente de sânge la pacienții cu beta-talasemie majoră cu vârsta de 6 ani sau peste.

De asemenea, Deferasirox Stada este utilizat pentru a trata supraîncărcarea cronică cu fier atunci când tratamentul cu deferoxamină este contraindicat sau inadecvat la pacienții cu beta-talasemie majoră cu supraîncărcare cu fier apărută ca urmare a transfuziilor de sânge ocazionale la pacienți cu alte tipuri de anemii și la copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani.

Deferasirox Stada este utilizat, de asemenea, atunci când tratamentul cu deferoxamină este contraindicat sau inadecvat la pacienți cu vârsta de 10 ani sau peste această vârstă, care au supraîncărcare cu fier asociată cu sindroamele de talasemie, dar care nu sunt dependenți de transfuzii.

Deferasirox Stada este indicat pentru tratamentul supraîncărcării cronice cu fer secundară transfuziilor de sânge frecvente (≥7 ml masă eritrocitară/kg și lună) la pacienții cu beta-talasemie majoră, cu vârsta de 6 ani sau mai mult. De asemenea, Deferasirox Stada este indicat pentru tratamentul supraîncărcării cronice cu fer

secundară transfuziilor de sânge atunci când tratamentul cu deferoxamină este contraindicat sau inadecvat la următoarele grupe de pacienți:

  • la pacienții copii și adolescenți cu beta-talasemie majoră, cu supraîncărcare cronică cu fer secundară transfuziilor de sânge (≥7 ml masă eritrocitară /kg și lună), cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani,
  • la pacienții adulți și copii și adolescenți cu beta-talasemie majoră cu supraîncărcare cu fer secundară transfuziilor de sânge ocazionale (<7 ml masă eritrocitară/kg și lună), cu vârsta de 2 ani sau mai mult,
  • la pacienții adulți și copii și adolescenți cu alte anemii, cu vârsta de 2 ani sau mai mult.

De asemenea, Deferasirox Stada este indicat pentru tratamentul supraîncărcării cronice cu fer care necesită tratament de chelare atunci când tratamentul cu deferoxamină este contraindicat sau inadecvat, la pacienți cu sindroame de talasemie independentă de transfuzii, cu vârsta de 10 ani și peste această vârstă.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Tratamentul cu Deferasirox Stada va fi supravegheat de către un medic cu experiență în tratamentul supraîncărcării cu fier apărută ca urmare a transfuziilor de sânge.

Luați întotdeauna acest medicament exact așa cum va spus medicul dumneavoastră. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigur.

Cât de mult Deferasirox Stada să luați Pentru toți pacienții, doza de Deferasirox Stada depinde de greutatea corpului. Medicul dumneavoastră va calcula doza de care aveți nevoie și vă va spune câte comprimate să luați în fiecare zi.

  • doza zilnică uzuală de Deferasirox Stada comprimate filmate la începutul tratamentului pentru pacienți cărora li se administrează transfuzii regulate de sânge este de 14 mg pe kilogram greutate corporală. Medicul vă poate recomanda o doză de început mai mare sau mai mică, în funcție de necesitățile dumneavoastră de tratament.
  • doza zilnică uzuală de Deferasirox Stada comprimate filmate la începutul tratamentului pentru pacienți cărora nu li se administrează transfuzii regulate de sânge este de 7 mg pe kilogram greutate corporală.
  • în funcție de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră vă poate modifica mai târziu tratamentul prin creșterea sau scăderea dozei.
  • doza zilnică maximă recomandată de Deferasirox Stada comprimate filmate este:
  • 28 mg pe kilogram greutate corporală pentru pacienți cărora li se administrează transfuzii regulate de sânge
  • 14 mg pe kilogram greutate corporală pentru pacienți adulți cărora nu li se administrează transfuzii regulate de sânge
  • 7 mg per kilogram greutate corporală pentru copii și adolescenți cărora nu li se administrează transfuzii regulate de sânge

Deferasirox este disponibil și sub formă de „comprimate pentru dispersie orală”. Dacă treceți de la comprimate pentru dispersie orală la comprimate filmate, veți avea nevoie de ajustarea dozei.

Când să luați Deferasirox Stada

  • Luați Deferasirox Stada o dată pe zi, zilnic, la aproximativ aceeași oră în fiecare zi, cu puțină apă.
  • Luați Deferasirox Stada comprimate filmate fie pe stomacul gol, fie cu o masă ușoară. Administrarea de Deferasirox Stada la aceeași oră în fiecare zi vă va ajuta, de asemenea, să țineți minte mai ușor când să administrați comprimatele.

Pentru pacienții care nu pot înghiți comprimatele întregi, comprimatul filmat Deferasirox Stada poate fi sfărâmat și administrat prin amestecarea dozei complete cu alimente moi, de exemplu: iaurt sau piure de mere. Cantitatea de alimente trebuie administrată imediat și integral. Nu o păstrați pentru utilizare ulterioară.

Cât timp să luați Deferasirox Stada Continuați să luați Deferasirox Stada în fiecare zi atât timp cât vă spune medicul dumneavoastră. Acesta este un tratament de lungă durată, care poate să dureze luni sau ani. Medicul dumneavoastră vă va supraveghea periodic starea, pentru a vedea dacă tratamentul are efectul dorit (de asemenea, vezi punctul 2: „Monitorizarea tratamentului dumneavoastră cu Deferasirox Stada”).

Dacă aveți întrebări despre cât timp să luați Deferasirox Stada, adresați-vă medicului dumneavoastră.

Dacă luați mai mult Deferasirox Stada decât trebuie Dacă ați luat prea mult Deferasirox Stada sau dacă altcineva a luat din greșeală comprimatele, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeți la spital pentru asistență medicală. Arătați ambalajul comprimatelor. Poate fi necesar tratament medical urgent. Puteți prezenta efecte precum dureri abdominale, diaree, greață și vărsături și probleme renale sau hepatice, care pot fi grave.

Dacă uitați să luați Deferasirox Stada Dacă uitați să luați o doză, luați-o de îndată ce vă amintiți, în aceeași zi. Administrați următoarea doză conform programului de administrare. Nu luați o doză dublă a doua zi pentru a compensa comprimatul (comprimatele) uitat(e).

Dacă încetaţi să luaţi Deferasirox Stada Nu încetați administrarea de Deferasirox Stada, decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să faceți acest lucru. Dacă încetați administrarea acestuia, surplusul de fier nu va mai fi eliminat din organismul dumneavoastră (de asemenea, vezi mai sus la punctul „Cât timp se administrează Deferasirox Stada”).

Tratamentul cu Deferasirox Stada trebuie inițiat și continuat de medici cu experiență în tratamentul supraîncărcării cronice cu fer.

Doze

Supraîncărcarea cronică cu fer secundară transfuziilor de sânge

Se recomandă ca tratamentul să fie inițiat după transfuzia a aproximativ 20 unități (aproximativ 100 ml/kg) de masă eritrocitară (ME) sau când, în urma monitorizării clinice, există dovezi ale supraîncărcării cronice cu fer (de exemplu concentrația serică de feritină >1000 µg/l). Dozele (exprimate în mg/kg) trebuie calculate și rotunjite la cea mai apropiată valoare a unui comprimat întreg.

Obiectivele tratamentului de chelare a ferului sunt eliminarea cantității de fer administrate în transfuzii și, dacă este cazul, reducerea încărcării cu fer existente.

Trebuie procedat cu precauție în timpul terapiei de chelare pentru a reduce la minimum riscul de chelare excesivă la toți pacienții (vezi pct. 4.4).

Deferasirox comprimate filmate demonstrează o biodisponibilitate mai mare comparativ cu cea a deferasiroxului în formula comprimate pentru dispersie orală (vezi pct. 5.2). În cazul trecerii de la comprimate pentru dispersie orală la comprimate filmate, doza de comprimate filmate trebuie să fie cu 30% mai mică decât doza de comprimate pentru dispersie orală, rotunjită la un comprimat întreg.

Dozele corespunzătoare diferitelor formulări sunt prezentate în tabelul de mai jos

Comprimate filmate/granuleComprimate pentru dispersie oralăTransfuziiFeritină plasmatică
Doza inițială14 mg/kg/zi20 mg/kg/ziDupă 20 unități (aprox. 100 ml/kg) de MEsau > 1000μg/l
Doze inițiale alternative21 mg/kg/zi30mg/kg/zi>14 ml/kg/lună de ME (aprox. >4 unități/lună
pentru un adult)
7 mg/kg/zi10 mg/kg/zi<7 ml/kg/lună de ME (aprox. <2 unități/lună pentru un adult)
Pentru pacienții bine controlați cu deferoxaminăO treime din doza de deferoxaminăJumătate din doza de deferoxamină
MonitorizareLunar
Interval-țintă500-1000μg/l
Trepte de ajustare (la fiecare 3 – 6 luni)Creștere 3,5-7 mg/kg/zi 5-10 mg/kg/zi până la 28 mg/kg/zi până la 40 mg/kg/zi>2500 μg/l
Scădere 3,5-7 mg/kg/zi 5-10 mg/kg/zi la pacienții tratați la pacienții tratați cu cu > 21mg/kg/zi >30 mg/kg/zi – Când se atinge valoarea-țintă< 2500 μg/l 500-1000μg/l
Doza maximă28 mg/kg/zi40mg/kg/zi
Se va avea în vedere întreruperea tratamentului<500μg/l
Comprimate filmateComprimate pentru dispersie oralăConcentrație hepatică de fer (CHF)Feritină plasmatică
Doza inițială7 mg/kg/zi10 mg/kg/zi≥5 mg Fe/g mssau>800 μg/l
Monitorizare Lunar
Trepte de ajustare (la fiecare 3 – 6 luni)Creștere≥7 mg Fe/g mssau>2000 μg/l
3,5 -7 mg/kg/zi5-10mg/kg/zi
Scădere<7 mg Fe/g mssau≤2000 μg/l
3,5 – 7 mg/kg/zi5-10 mg/kg/zi
Doza maximă14 mg/kg/zi20 mg/kg/zi
7 mg/kg/zi10 mg/kg/zi
La adulți La pacienți copii și adolescențineevaluatși≤2000 μg/l
Întreruperea tratamentului<3 mg Fe/g mssau<300 μg/l
Readministrarea tratamentului Nerecomandată

Poate fi avută în vedere administrarea unei doze zilnice inițiale de 21 mg/kg la pacienții care necesită reducerea nivelurilor ridicate de fer din organism și cărora li se administrează, de asemenea, peste 14 ml masă eritrocitară/kg/lună (aproximativ >4 unități/lună pentru un adult).

Poate fi avută în vedere administrarea unei doze zilnice inițiale de 7 mg/kg la pacienții care nu necesită reducerea nivelurilor de fer din organism și cărora li se administrează, de asemenea, mai puțin de 7 ml masă eritrocitară/kg/lună (aproximativ <2 unități/lună pentru un adult). Răspunsul pacientului trebuie monitorizat și trebuie avută în vedere o creștere a dozei dacă nu se obține o eficacitate suficientă (vezi pct. 5.1).

La pacienții aflați deja în tratament cu deferoxamină, controlați adecvat, trebuie avută în vedere administrarea unei doze inițiale de Deferasirox Stada comprimate filmate care reprezintă, numeric, o treime din doza de deferoxamină (de exemplu un pacient căruia i se administrează 40 mg deferoxamină/kg/zi timp de 5 zile pe săptămână (sau o cantitate echivalentă) ar putea fi trecut la o doză zilnică inițială de 14 mg Deferasirox Stada comprimate filmate/kg/zi). Când acest lucru are ca rezultat administrarea unei doze zilnice mai mici de 14 mg/kg, trebuie monitorizat răspunsul terapeutic al pacientului și trebuie avută în vedere o creștere a dozei dacă nu se obține o eficacitate suficientă (vezi pct. 5.1).

Ajustarea dozei Se recomandă monitorizarea concentrației plasmatice a feritinei în fiecare lună și ajustarea dozei de deferasirox, dacă este necesar, la fiecare 3 până la 6 luni, pe baza tendinței de evoluție a concentrației plasmatice a feritinei. Ajustările dozei pot fi efectuate în trepte de 3,5 până la 7 mg/kg și vor fi adaptate răspunsului terapeutic individual al fiecărui pacient și obiectivelor terapeutice (menținerea sau

reducerea încărcării cu fer). La pacienții care nu sunt controlați în mod adecvat cu doze de 21 mg/kg (de exemplu concentrația plasmatică a feritinei persistă la valori peste 2500 µg/l și nu indică o tendință de scădere în timp), pot fi avute în vedere doze de până la 28 mg/kg. Disponibilitatea datelor privind eficacitatea și siguranța pe termen lung din studii clinice efectuate cu deferasirox comprimate pentru dispersie orală utilizat la doze de peste 30 mg/kg este, în prezent, limitată (264 pacienți urmăriți pentru un interval mediu de 1 an după creșterea dozei). Dacă se realizează numai un control foarte redus al hemosiderozei prin administrarea de doze de până la 21 mg/kg, este posibil ca o creștere suplimentară (la o doză maximă de 28 mg/kg) să nu atingă un nivel satisfăcător de control și pot fi avute în vedere opțiuni alternative de tratament. Dacă nu se realizează un control satisfăcător la administrarea de doze de peste 21 mg/kg, tratamentul cu astfel doze nu trebuie menținut și trebuie avute în vedere opțiuni alternative de tratament, oricând acest lucru este posibil. Nu se recomandă administrarea de doze mai mari de 28 mg/kg deoarece nu există decât experiență limitată în ceea ce privește administrarea dozelor care depășesc această valoare (vezi pct. 5.1).

La pacienții cărora li se administrează doze mai mari de 21 mg/kg, trebuie avute în vedere reduceri ale dozei în trepte de 3,5 până la 7 mg/kg după ce s-a realizat controlul (de exemplu concentrația plasmatică a feritinei persistă sub 2500 µg/l și indică o tendință de scădere în timp). La pacienții la care concentrația plasmatică de feritină a atins valoarea țintă (de regulă, între 500 și 1000 µg/l), trebuie avute în vedere reduceri ale dozei în trepte de 3,5 până la 7 mg/kg pentru menținerea nivelurilor de feritină în intervalul țintă și a reduce la minimum riscul de chelare excesivă. În cazul în care concentrația plasmatică a feritinei scade constant sub 500 µg/l, trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4).

Sindroame de talasemie independentă de transfuziile de sânge Tratamentul de chelare trebuie început numai atunci când există dovezi ale supraîncărcării cu fer (concentrația hepatică de fer [CHF] ≥5 mg Fe/g masă uscată [ms] sau concentrația plasmatică a feritinei în mod consecvent >800 µg/l). CHF este metoda preferată de determinare a supraîncărcării cu fer și trebuie utilizată oricând este disponibilă. Trebuie avută grijă în timpul tratamentului de chelare pentru a se reduce la minimum chelarea excesivă la toți pacienții (vezi pct. 4.4).

Deferasirox comprimate filmate demonstrează o biodisponibilitate mai mare comparativ cu cea a deferasiroxului în formula comprimate pentru dispersie orală (vezi pct. 5.2). În cazul trecerii de la comprimate pentru dispersie orală la comprimate filmate, doza de comprimate filmate trebuie să fie cu 30% mai mică decât doza de comprimate pentru dispersie orală, rotunjită la un comprimat întreg.

Dozele corespunzătoare diferitelor formulări sunt prezentate în tabelul de mai jos.

CHF este metoda preferată de determinare a supraîncărcării ferice.

Doza inițială Doza zilnică inițială recomandată de Deferasirox Stada comprimate filmate la pacienți cu sindroame de talasemie independentă de transfuzii este de 7 mg/kg corp.

Ajustarea dozei Se recomandă ca valorile feritinei serice să fie monitorizate în fiecare lună pentru a se evalua răspunsul pacientului și a reduce la minimum riscul de chelare excesivă (vezi pct. 4.4). La fiecare 3 până la 6 luni de tratament, trebuie avută în vedere o creștere treptată a dozei cu câte 3,5 până la 7 mg/kg dacă CHF a pacientului este ≥7 mg Fe/g ms sau dacă feritina plasmatică este în mod consecvent >2000 µg/l și nu prezintă o tendință descendentă, iar pacientul tolerează bine medicamentul. Dozele de peste 14 mg/kg nu sunt recomandate, deoarece nu există experiență cu doze peste acest nivel la pacienți cu sindroame de talasemie independentă de transfuzii.

La pacienții cărora nu li s-a evaluat CHF, iar feritina plasmatică este ≤2000 µg/l, doza nu trebuie să depășească 7 mg/kg.

La pacienții la care doza a fost crescută la >7 mg/kg, se recomandă reducerea dozei la 7 mg/kg sau mai puțin atunci când CHF este <7 mg Fe/g ms sau feritina plasmatică este ≤2000 µg/l.

Încetarea tratamentului Odată atinsă o concentrație satisfăcătoare de fer în organism (CHF <3 mg Fe/g ms sau feritină plasmatică <300 µg/l), tratamentul trebuie oprit. Nu există date disponibile în ceea ce privește reluarea tratamentului la pacienții care acumulează din nou fer după atingerea unei concentrații satisfăcătoare de fer în organism și, prin urmare, reluarea tratamentului nu poate fi recomandată.

Grupe speciale de pacienți

Pacienți vârstnici (≥65 ani) Recomandările privind dozele pentru vârstnici sunt identice cu cele descrise mai sus. În studii clinice, pacienții vârstnici au prezentat o frecvență mai ridicată a reacțiilor adverse comparativ cu pacienții mai tineri (în special diaree) și trebuie monitorizați atent pentru decelarea reacțiilor adverse care pot necesita ajustarea dozei.

Copii și adolescenți Supraîncărcarea cu fer secundară transfuziilor de sânge: Recomandările privind dozele pentru copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 2 și 17 ani, cu supraîncărcare de fer secundară transfuziilor de sânge, sunt identice cu cele pentru pacienți adulți (vezi pct. 4.2). Se recomandă ca valorile feritinei serice să fie monitorizate în fiecare lună pentru a se evalua răspunsul pacientului și a reduce la minimum riscul de chelare excesivă (vezi pct. 4.4). Trebuie avute în vedere modificările în timp ale greutății corporale a pacienților copii și adolescenți atunci când se calculează doza.

La copii cu supraîncărcare de fer secundară transfuziilor de sânge, cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani, expunerea este mai redusă decât la adulți (vezi pct. 5.2). Ca urmare, la această grupă de vârstă poate fi necesară administrarea unor doze mai mari decât dozele necesare pentru adulți. Cu toate acestea, doza inițială trebuie să fie aceeași ca la adulți, urmată de o stabilire treptată individuală a dozei.

Sindroame de talasemie independentă de transfuziile de sânge: La pacienții copii și adolescenți cu sindroame de talasemie independentă de transfuziile de sânge, doza nu trebuie să depășească 7 mg/kg. La acești pacienți, este esențială monitorizarea valorii CHF și feritinei pentru a evita chelarea excesivă (vezi pct. 4.4). Pe lângă evaluările lunare ale concentrației feritinei plasmatice, valoarea CHF trebuie monitorizată la fiecare trei luni, atunci când valoarea feritinei plasmatice este ≤800 µg/l.

Siguranța și eficacitatea Deferasirox Stada la copii începând de la naștere până la vârsta de 23 luni nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Pacienți cu insuficiență renală Nu s-a studiat administrarea Deferasirox Stada la pacienții cu insuficiență renală și aceasta este contraindicată la pacienții cu o valoare estimată a clearance-ului creatininei <60 ml/min. (vezi pct. 4.3 și 4.4).

Pacienți cu insuficiență hepatică Deferasirox Stada nu este recomandat la pacienți cu insuficiență hepatică severă (Child-Pugh clasa C). La pacienții cu insuficiență hepatică moderată (Child-Pugh clasa B), doza trebuie redusă considerabil, urmată de o creștere progresivă până la limita de 50% (vezi pct. 4.4 și 5.2), iar Deferasirox Stada trebuie utilizat cu precauție la astfel de pacienți. La toți pacienții trebuie monitorizată funcția hepatică înaintea inițierii tratamentului, la fiecare 2 săptămâni în timpul primei luni și apoi în fiecare lună (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Pentru administrare orală.

Comprimatele filmate trebuie înghițite cu puțină apă. Pentru pacienții care nu pot înghiți comprimatele întregi, comprimatele filmate pot fi sfărâmate și administrate prin amestecarea dozei complete cu alimente moi, de exemplu, iaurt sau sos de mere (piure de mere). Doza trebuie administrată imediat și integral și nu trebuie păstrată pentru utilizare ulterioară.

Comprimatele filmate trebuie administrate o dată pe zi, de preferință, la aceeași oră în fiecare zi, și pot fi administrate à jeun sau cu o masă ușoară (vezi pct. 4.5 și 5.2).

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteți alergic la deferasirox sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6). Dacă este valabil în cazul dumneavoastră, spuneți medicului dumneavoastră înainte de a lua Deferasirox Stada. Dacă presupuneți că puteți fi alergic(ă), adresați-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări.
  • dacă aveți afecțiuni moderate sau severe ale rinichilor.
  • dacă utilizați în prezent orice alte medicamente pentru chelarea fierului.

Deferasirox Stada nu este recomandat

  • dacă sunteți într-un stadiu avansat al sindromului mielodisplazic (MDS; producere scăzută de celule sanguine de către măduva osoasă) sau aveți cancer în stadiu avansat.

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1. Asocierea cu alte tratamente de chelare a ferului, deoarece nu s-a stabilit siguranța unor astfel de asocieri (vezi pct. 4.5). Pacienți cu o valoare estimată a clearance-ului creatininei <60 ml/min.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să luați Deferasirox Stada, spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului:

  • dacă aveți probleme cu rinichii sau ficatul
  • dacă aveți probleme cu inima din cauza supraîncărcării cu fier
  • dacă observați scăderea marcată a cantității de urină pe care o eliminați (semn al unei probleme a rinichilor)
  • dacă aveți o erupție trecătoare severă pe piele sau dificultăți la respirație și amețeli sau umflarea în principal a feței și gâtului (semne ale unei reacții alergice severe, vezi și punctul 4 „Reacții adverse posibile”)
  • dacă prezentați o combinație de oricare dintre următoarele simptome: erupții trecătoare pe piele, înroșire a pielii, prezentați vezicule la nivelul buzelor, ochilor sau gurii, descuamare a pielii, febră mare, simptome similare gripei, ganglioni limfatici măriți (semne ale unei reacții severe pe piele, vezi și punctul 4 „Reacții adverse posibile”)
  • dacă prezentați o asociere de simptome precum somnolență, durere în regiunea superioară dreaptă a abdomenului, îngălbenirea sau accentuare a îngălbenirii pielii sau ochilor și urină de culoare închisă (semne ale unor probleme ale ficatului)
  • dacă prezentați dificultăți în a gândi, a vă aminti lucruri sau a rezolva probleme, a fi alert sau conștient sau dacă prezentați somnolență însoțită de o stare de lipsă de energie (semne ale unei concentrații mari de amoniac în sânge, care pot fi asociate cu probleme ale ficatului sau rinichilor, vedeți și secțiunea „Reacții adverse posibile”)
  • dacă vărsați sânge și/sau aveți scaune de culoare neagră
  • dacă prezentați dureri abdominale frecvente, în special după masă sau după ce luați Deferasirox Stada
  • dacă prezentați arsuri frecvente în capul pieptului
  • dacă aveți un număr redus de trombocite sau leucocite la analizele de sânge
  • dacă prezentați vedere încețoșată
  • dacă aveți diaree sau vărsături Dacă oricare dintre acestea sunt valabile în cazul dumneavoastră, spuneți-i imediat medicului dumneavoastră.

Monitorizarea tratamentului dumneavoastră cu Deferasirox Stada În timpul tratamentului vi se vor efectua periodic analize ale sângelui și urinei. Acestea vor supraveghea cantitatea de fier din sângele dumneavoastră (concentrație sanguină de feritină) pentru a vedea cât de bine acționează Deferasirox Stada. De asemenea, analizele vă vor supraveghea funcția rinichilor (concentrația din sânge a creatininei, prezența proteinelor în urină) și a ficatului (concentrația sanguină a transaminazelor). Este posibil ca medicul dumneavoastră să solicite să vi se efectueze o biopsie a rinichiului, dacă suspectează deteriorarea semnificativă a rinichiului. De asemenea, vi se pot efectua teste RMN (de rezonanță magnetică nucleară) pentru a stabili cantitatea de fier de la nivelul ficatului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va ține seama de aceste analize atunci când va decide ce doză de Deferasirox Stada este cea mai potrivită pentru dumneavoastră și, de asemenea, va utiliza aceste teste pentru a decide când trebuie să întrerupeți administrarea de Deferasirox Stada. Ca măsură de precauție, vederea și auzul vă vor fi examinate în fiecare an în timpul tratamentului.

Funcția renală

S-a studiat administrarea deferasirox numai la pacienții cu valoare inițială a creatininemiei cuprinsă în intervalul normal corespunzător vârstei.

În timpul studiilor clinice, la aproximativ 36% din pacienți, au apărut creșteri ale creatininemiei de >33% în ≥2 ocazii consecutive, uneori peste limita superioară a intervalului valorilor normale. Acestea au fost dependente de doză. La aproximativ două treimi dintre pacienții care au prezentat creșteri ale creatininemiei, acestea au revenit sub 33% din valoare fără ajustarea dozei. La cealaltă treime, creșterea creatininemiei nu a răspuns de fiecare dată la reducerea dozei sau la întreruperea administrării. În unele cazuri, s-a observat numai o stabilizare a valorilor creatininei serice după scăderea dozei. În urma utilizării deferasirox după punerea pe piață s-au raportat cazuri de insuficiență renală acută (vezi pct. 4.8). În unele cazuri după punerea pe piață, deteriorarea funcției renale a condus la insuficiență renală care a necesitat dializă temporară sau permanentă.

Cauzele creșterii creatininemiei nu au fost elucidate. Ca urmare, trebuie acordată o atenție deosebită monitorizării creatininemiei la pacienții la care se administrează medicamente care deprimă funcția renală și la pacienții cărora li se administrează doze mari de deferasirox și/sau volume scăzute de transfuzie (<7 ml masă eritrocitară/kg/lună sau <2 unități/lună pentru un adult). Deși nu s-a observat o creștere a numărului evenimentelor adverse renale după creșterea dozei de deferasirox comprimate

pentru dispersie orală la peste 30 mg/kg în cadrul studiilor clinice, nu poate fi exclus un risc mărit de evenimente adverse renale la administrarea de comprimate filmate în doze de peste 21 mg/kg.

Se recomandă determinarea creatininemiei de două ori înainte de inițierea tratamentului. Creatininemia, clearance-ul creatininei (estimat pe baza formulei Cockcroft-Gault sau MDRD la adulți și a formulei Schwartz la copii și adolescenți) și/sau concentrațiile plasmatice ale cistatinei C trebuie monitorizate, anterior tratamentului, săptămânal în prima lună după inițierea sau modificarea tratamentului cu deferasirox (inclusiv trecerea de la o formă la alta), și după aceea, lunar. Pacienții cu afecțiuni renale preexistente sau pacienții cărora li se administrează medicamente care deprimă funcția renală pot prezenta un risc crescut pentru complicații. Este necesară precauție pentru a se menține o hidratare adecvată a pacienților la care apar diaree sau vărsături.

Au existat raportări după punerea pe piață privind apariția acidozei metabolice care a apărut în timpul tratamentului cu deferasirox. Majoritatea acestor pacienți avea insuficiență renală, tubulopatie renală (sindromul Fanconi) sau diaree, sau afecțiuni a căror complicație cunoscută este dezechilibrul acido-bazic. Dezechilibrul acido-bazic trebuie monitorizat după cum este indicat clinic la aceste categorii de pacienți. Întreruperea tratamentului cu deferasirox trebuie avută în vedere la pacienții care dezvoltă acidoza metabolică.

La pacienții tratați cu deferasirox, în special copii, după punerea pe piață, au fost raportate cazuri cu forme severe de tubulopatie renală (cum este sindromul Fanconi) și insuficiență renală, asociate cu modificări ale conștienței în contextul encefalopatiei hiperamonemice. Se recomandă să se aibă în vedere encefalopatia hiperamonemică și să se măsoare valorile amoniului la pacienții care dezvoltă modificări inexplicabile ale statusului mental în decursul tratamentului cu deferasirox.

Creatinină sericăClearance-ul creatininei
Înaintea începerii tratamentuluiDe două ori (2×)șiO dată (1×)
Contraindicat<60 ml/min
Monitorizare – Prima lună după începerea tratamentului sau modificarea dozei (inclusiv trecerea de la o formă la alta) – UlteriorSăptămânal Lunarși șiSăptămânal Lunar
Scăderea dozei zilnice cu 7 mg/kg și zi (formula comprimat filmat), dacă sunt observați următorii parametri renali la două vizite consecutive și nu pot fi atribuiți altor cauze
Pacienți adulți Pacienți copii și adolescenți>33% peste media anterioară tratamentului > LNS adecvată vârsteiși și/sauScăderi <LNI (<90 ml/min) Scăderi < LNI (<90 ml/min)
După scăderea dozei, se întrerupe tratamentul dacă
Adulți și copii și adolescențiRămâne >33% peste media anterioară tratamentuluiși/sauScăderi < LNI (<90 ml/min)
LNI: limita normală inferioarăLNS: limita normală superioară
TestFrecvență
Creatinină sericăDe două ori, anterior tratamentului. Săptămânal, în timpul primei luni de tratament sau după modificarea dozei (inclusiv trecerea de la o formulă la alta). Ulterior, lunar.
Clearance al creatininei şi/sau cistatină C plasmaticăAnterior tratamentului. Săptămânal, în timpul primei luni de tratament sau după modificarea dozei (inclusiv trecerea de la o formulă la alta). Ulterior, lunar.
ProteinurieAnterior tratamentului. Ulterior, lunar.
Alţi markeri ai funcţiei renale (cum sunt glicozuria la pacienţii fără diabet zaharat şi concentraţiile plasmatice reduse ale potasiului, fosfatului, magneziului sau uraţilor, fosfaturia, aminoaciduria)La nevoie.
Transaminaze plasmatice, bilirubină, fosfatază alcalinăAnterior tratamentului. La intervale de 2 săptămâni în timpul primei luni de tratament. Ulterior, lunar.
Testare auditivă şi oftalmologicăAnterior tratamentului. Ulterior, anual.
Greutate corporală, înălţime şi dezvoltare sexualăAnterior tratamentului. Anual, la pacienţi copii şi adolescenţi.

Tratamentul poate fi reînceput în funcție de contextul clinic individual.

Scăderea dozei sau întreruperea tratamentului pot fi, de asemenea, avute în vedere dacă apar anomalii ale valorilor marker-ilor funcției renale tubulare și/sau conform indicațiilor clinice:

  • Proteinurie (trebuie efectuat un test înaintea tratamentului și, ulterior, lunar)
  • Glicozurie la pacienți nediabetici și valori scăzute ale potasiului, fosfatului, magneziului sau uraților plasmatici, fosfaturie, aminoacidurie (se vor monitoriza, după cum este necesar). Tubulopatia renală a fost raportată, în principal, la copii și adolescenți cu beta-talasemie tratată cu deferasirox.

Pacienții trebuie trimiși la un specialist pe probleme renale și, ulterior, pot fi avute în vedere alte investigații de specialitate (cum este biopsie renală) dacă apar următoarele în ciuda scăderii dozei și întreruperii tratamentului:

  • Creatinina plasmatică rămâne semnificativ crescută și
  • Anomalii persistente ale valorii altui marker al funcției renale (de exemplu, proteinurie, sindromul Fanconi).

Funcția hepatică

S-au observat creșteri ale valorilor testelor funcționale hepatice la pacienții tratați cu deferasirox. La pacienții tratați cu deferasirox, după punerea pe piață, au fost raportate cazuri de insuficiență hepatică, uneori letală. La pacienții tratați cu deferasirox, în special copii, pot apărea forme severe, asociate cu modificări ale conștienței în contextul encefalopatiei hiperamonemice. Se recomandă să se aibă în vedere encefalopatia hiperamonemică și să se măsoare valorile amoniului la pacienții care dezvoltă modificări inexplicabile ale statusului mental în decursul tratamentului cu Deferasirox Stada. Trebuie procedat cu precauție pentru a menține un nivel adecvat de hidratare la pacienții care prezintă evenimente de depleție de volum (cum sunt diareea sau vărsăturile), mai ales la copiii cu boală acută. Majoritatea raportărilor de insuficiență hepatică s-au referit la pacienți cu comorbidități grave, incluzând afecțiuni hepatice cronice preexistente(incluzând ciroză și hepatită C) și insuficiență multisistemică. Rolul deferasirox ca factor participant sau agravant nu poate fi exclus (vezi pct. 4.8).

Se recomandă să se verifice concentrațiile plasmatice ale transaminazelor, bilirubinei și fosfatazei alcaline înainte de inițierea tratamentului, la intervale de 2 săptămâni în prima lună și apoi lunar. Dacă există o creștere persistentă și progresivă a concentrațiilor plasmatice ale transaminazelor, care nu poate fi pusă pe seama altor cauze, tratamentul cu deferasirox trebuie întrerupt. Odată clarificată cauza anomaliilor testelor funcționale hepatice sau după revenirea la valori normale, poate fi avută în vedere reinițierea cu precauție a tratamentului cu o doză mai mică, urmată de o creștere treptată a dozei.

Nu se recomandă administrarea de deferasirox la pacienții cu insuficiență hepatică severă (Child-Pugh clasa C) (vezi pct. 5.2).

La pacienții cu speranță de viață redusă (de exemplu risc ridicat de sindroame mielodisplastice), în special când afecțiunile concomitente pot crește riscul apariției evenimentelor adverse, efectul benefic al medicamentului Deferasirox Stada poate fi limitat și inferior riscurilor. În consecință, tratamentul cu Deferasirox Stada nu este recomandat la acești pacienți.

Este necesară precauție la administrarea la pacienți vârstnici din cauza unei frecvențe mai ridicate a reacțiilor adverse (mai ales diaree).

Datele la copii și adolescenți privind talasemia independentă de transfuziile de sânge sunt foarte limitate (vezi pct. 5.1). Ca urmare, tratamentul cu Deferasirox Stada trebuie monitorizat atent pentru a se identifica reacțiile adverse și a se urmări încărcarea cu fer la copii și adolescenții. În plus, înainte de a trata cu Deferasirox Stada copii cu supraîncărcare cu fer diagnosticați cu talasemie independentă de transfuziile de sânge, medicul trebuie să fie conștient de faptul că urmările pe termen lung ale expunerii la acești pacienți nu sunt cunoscute în prezent.

Tulburări gastrointestinale

S-au raportat ulcerații și hemoragie la nivelul tractului gastrointestinal superior, la pacienți cărora li s-a administrat deferasirox, inclusiv copii și adolescenți. La unii dintre pacienți s-au observat ulcere multiple (vezi pct. 4.8). Au existat raportări privind apariția ulcerelor, complicate de perforație la nivel digestiv. De asemenea, au fost raportate hemoragii gastrointestinale letale, în special la pacienți vârstnici care sufereau de afecțiuni maligne hematologice și/sau număr redus de trombocite. Medicii și pacienții trebuie să fie permanent atenți la apariția semnelor și simptomelor de ulcerație și hemoragie gastrointestinală în timpul tratamentului cu deferasirox. În cazul ulceraţiei şi hemoragiei gastrointestinale, administrarea deferasirox trebuie întreruptă definitiv şi trebuie începute cu promptitudine o evaluare suplimentară şi tratament. Este necesară precauție la pacienții care utilizează Deferasirox Stada în asociere cu substanțe cu potențial ulcerogen cunoscut, cum sunt AINS, corticosteroizi sau bifosfonați orali, la pacienții cărora li se administrează anticoagulante și la pacienții al căror număr de trombocite se situează sub 50000/mm³ (50 × 109/l) (vezi pct. 4.5).

Afecțiuni cutanate

Pot să apară erupții cutanate în timpul tratamentului cu deferasirox. Erupțiile cutanate tranzitorii se remit spontan în majoritatea cazurilor. Atunci când poate fi necesară întreruperea tratamentului, tratamentul poate fi reintrodus după dispariția erupției cutanate tranzitorii, cu o doză mai scăzută urmată de o creștere treptată a dozei. În cazurile severe, această reintroducere poate fi realizată în asociere cu administrarea de glucocorticoizi pe cale orală pentru o perioadă scurtă de timp. Au fost raportate reacții adverse cutanate severe (RACS), inclusiv sindrom Stevens-Johnson (SJS), necroliză toxică epidermică (TEN) și reacție la medicament, însoțită de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), care pot pune viața în pericol sau pot fi letale. Dacă se suspectează RACS, administrarea de deferasirox trebuie întreruptă și nu trebuie reluată. La momentul prescrierii, pacienții trebuie avertizați cu privire la semnele și simptomele reacțiilor cutanate severe și trebuie monitorizați cu atenție.

Reacții de hipersensibilitate

S-au raportat cazuri de reacții de hipersensibilitate grave (cum sunt anafilaxie și angioedem) la pacienții cărora li s-a administrat deferasirox, debutul reacțiilor apărând în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament (vezi pct. 4.8). Dacă apar astfel de reacții, tratamentul cu deferasirox trebuie întrerupt și trebuie instituit tratament medical adecvat. Din cauza riscului de apariție a șocului anafilactic, administrarea deferasirox nu trebuie reîncepută la pacienții care au prezentat o reacție de hipersensibilitate (vezi pct. 4.3).

Tulburări de vedere și auditive

S-au raportat tulburări auditive (diminuarea auzului) și oculare (opacifieri ale cristalinului) (vezi pct. 4.8). Astfel, înainte de începerea tratamentului și, după aceea, la intervale regulate (la fiecare 12 luni) se recomandă control auditiv și oftalmologic (inclusiv examenul fundului de ochi). Dacă se observă tulburări în timpul tratamentului, poate fi avută în vedere reducerea dozei sau întreruperea administrării.

Tulburări hematologice

După punerea pe piață s-au raportat cazuri de leucopenie, trombocitopenie sau pancitopenie (sau agravarea acestor citopenii) și anemie agravată la pacienții cărora li s-a administrat deferasirox. Majoritatea acestor pacienți aveau tulburări hematologice preexistente care sunt frecvent asociate cu probleme ale măduvei hematogene. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă contribuția sau rolul agravant al medicamentului. Trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului la pacienții care dezvoltă o citopenie inexplicabilă.

Alte considerații

Se recomandă monitorizarea lunară a concentrației plasmatice a feritinei pentru a evalua răspunsul pacientului la tratament și pentru a evita chelarea excesivă (vezi pct. 4.2). Se recomandă scăderea dozei sau monitorizarea atentă a funcției renale și hepatice și a valorilor de feritină în perioadele de tratament cu doze mari și atunci când valorile feritinei sunt aproape de intervalul țintă. În cazul în care concentrația plasmatică a feritinei scade constant sub 500 µg/l (în supraîncărcarea cu fer secundară transfuziilor de sânge) sau sub 300 µg/l (în sindroamele de talasemie independentă de transfuzii), trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului. Rezultatele determinărilor creatininemiei, concentrațiilor plasmatice ale feritinei și transaminazelor trebuie înregistrate și evaluate periodic pentru stabilirea tendințelor de evoluție.

În cadrul a două studii clinice cu durata de până la 5 ani, creșterea și dezvoltarea sexuală a pacienților copii și adolescenți tratați cu deferasirox nu au fost afectate (vezi pct. 4.8). Cu toate acestea, ca măsură de precauție generală în tratamentul pacienților copii și adolescenți cu supraîncărcare cu fer secundară transfuziilor, trebuie monitorizate, înaintea tratamentului și la intervale regulate (la fiecare 12 luni) greutatea corporală, înălțimea și dezvoltarea sexuală.

Disfuncția cardiacă este o complicație cunoscută a supraîncărcării severe cu fer. Trebuie monitorizată funcția cardiacă în timpul tratamentului de lungă durată cu deferasirox la pacienții cu supraîncărcare severă cu fer.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați, ați luat recent sau s-ar putea să luați orice alte medicamente. Este vorba în mod special de:

  • alți chelatori de fier, care nu trebuie administrați împreună cu Deferasirox Stada
  • antiacide (medicamente utilizate pentru tratamentul arsurilor în capul pieptului) care conțin aluminiu, care nu trebuie administrate în același moment al zilei cu Deferasirox Stada
  • ciclosporină (utilizată pentru a preveni respingerea de către organism a unui organ transplantat sau în cazul altor boli, cum sunt poliartrita reumatoidă sau dermatita atopică)
  • simvastatină (utilizată pentru a scădea nivelul colesterolului)
  • anumite medicamente împotriva durerii sau medicamente antiinflamatoare (de exemplu: acid acetilsalicilic, ibuprofen, corticosteroizi)
  • bifosfonați cu utilizare orală (utilizați pentru tratamentul osteoporozei)
  • medicamente anticoagulante (utilizate pentru a preveni sau a trata coagularea sângelui)
  • contraceptive hormonale (medicamente pentru prevenirea sarcinii)
  • bepridil, ergotamină (utilizate pentru probleme cu inima și migrene)
  • repaglinidă (utilizat în tratamentul diabetului zaharat)
  • rifampicină (utilizată în tratamentul tuberculozei)
  • fenitoină, fenobarbital, carbamazepină (utilizate în tratamentul epilepsiei)
  • ritonavir (utilizat în tratamentul infecției cu HIV)
  • paclitaxel (utilizat în tratamentul cancerului)
  • teofilină (utilizată în tratamentul afecțiunilor respiratorii, cum este astmul bronșic)
  • clozapină (utilizată în tratamentul tulburărilor psihice, cum ar fi schizofrenia)
  • tizanidină (utilizată ca relaxant al mușchilor)
  • colestiramină (utilizată pentru reducerea nivelurilor de colesterol din sânge)
  • busulfan (utilizat ca tratament înainte de transplant pentru a distruge măduva osoasă inițială înainte de transplant)

Pot fi necesare analize suplimentare pentru a supraveghea concentrațiile din sânge ale unora dintre aceste medicamente.

Vârstnici (persoane cu vârsta de 65 de ani sau peste) Deferasirox Stada poate fi utilizat de către persoane cu vârsta de 65 de ani sau peste în aceeași doză ca și pentru alți adulți. Pacienții vârstnici pot prezenta mai multe reacții adverse (în special diaree) decât pacienții mai tineri. Aceștia trebuie urmăriți cu atenție de medicul lor pentru detectarea reacțiilor adverse care pot necesita modificarea tratamentului.

Nu a fost stabilită siguranța administrării deferasirox în asociere cu alți chelatori de fer. Prin urmare, acesta nu trebuie administrat în asociere cu alți cu chelatori de fer (vezi pct. 4.3).

Interacțiuni cu alimente

Valoarea Cmax a deferasiroxului comprimate filmate a crescut (cu 29%) atunci când a fost administrat împreună cu alimente cu conținut ridicat de grăsimi. Prin urmare, Deferasirox Stada comprimate filmate poate fi administrat fie în condiții de repaus alimentar, fie cu o masă ușoară, preferabil la aceeași oră în fiecare zi (vezi pct. 4.2 și 5.2).

Substanțe care pot scădea expunerea sistemică a medicamentului deferasirox Metabolizarea deferasiroxului depinde de enzimele UGT. În cadrul unui studiu la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă de deferasirox (doză unică de 30 mg/kg, formula comprimate pentru dispersie orală) și a unui inductor UGT puternic, rifampicină (doze repetate de 600 mg/zi) a determinat o scădere a expunerii la deferasirox cu 44% (IÎ 90%: 37% – 51%). Prin urmare, utilizarea concomitentă de deferasirox cu inductori UGT puternici (de exemplu rifampicină, carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, ritonavir) poate determina o scădere a eficacității medicamentului deferasirox. Trebuie monitorizată concentrația plasmatică a feritinei pacientului în timpul și după administrarea concomitentă, iar doza de deferasirox trebuie ajustată dacă este necesar.

Colestiramina a redus semnificativ expunerea la deferasirox în cadrul unui studiu farmacologic pentru a stabili gradul de recirculare enterohepatică (vezi pct. 5.2).

Interacțiune cu midazolam și alte substanțe metabolizate de CYP3A4

Într-un studiu la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă de deferasirox comprimate pentru dispersie orală și midazolam (un substrat test al CYP3A4) a determinat scăderea expunerii la midazolam cu 17% (IÎ 90%: 8% – 26%). În clinică, acest efect ar putea fi mai pronunțat. Ca urmare, din cauza unei posibile scăderi a eficacității, este necesară precauție atunci când se asociază deferasirox cu substanțe metabolizate pe calea CYP3A4 (de exemplu ciclosporină, simvastatină, contraceptive hormonale, bepridil, ergotamină).

Interacțiune cu repaglinidă și alte substanțe metabolizate de CYP2C8

În cadrul unui studiu la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă de deferasirox, ca inhibitor moderat al CYP2C8 (30 mg/kg zilnic, deferasirox, formula comprimate pentru dispersie orală), cu repaglinidă, un substrat al CYP2C8, administrată sub forma unei doze unice de 0,5 mg, a crescut ASC și Cmax ale repaglinidei de aproximativ 2,3 ori (IÎ 90% [2,03 – 2,63]) și, respectiv, de 1,6 ori (IÎ 90% [1,42 – 1,84]). Întrucât nu a fost stabilită interacțiunea la doze de repaglinidă mai mari de 0,5 mg, utilizarea concomitentă de deferasirox și repaglinidă trebuie evitată. Dacă această asociere se dovedește necesară, trebuie să se efectueze monitorizarea atentă clinică și a glicemiei (vezi pct. 4.4). Nu se poate exclude o interacțiune între deferasirox și alte substraturi ale CYP2C8, cum este paclitaxel.

Interacțiune cu teofilină și alte substanțe metabolizate de CYP1A2

În cadrul unui studiu la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă de deferasirox ca inhibitor al CYP1A2 (doză repetată de 30 mg/kg și zi, formula comprimate pentru dispersie orală) și teofilină substrat CYP1A2 (doză unică de 120 mg) a determinat o creștere a ASC a teofilinei cu 84% (IÎ 90%: 73% – 95%). Cmax la administrarea dozei unice nu a fost afectată, dar se anticipează să apară o creștere a Cmax a teofilinei în cazul administrării de lungă durată. Ca urmare, nu se recomandă utilizarea concomitentă de deferasirox cu teofilină. Dacă deferasirox și teofilina se utilizează concomitent, trebuie avute în vedere monitorizarea concentrației de teofilină și scăderea dozei de teofilină. Nu poate fi exclusă o interacțiune între deferasirox și alte substraturi ale CYP1A2. Pentru substanțele care sunt metabolizate predominant pe calea CYP1A2 și care au un indice terapeutic îngust (de exemplu clozapină, tizanidină), se aplică aceleași recomandări ca pentru teofilină.

Alte informații

Nu au fost efectuate studii specifice privind administrarea concomitentă a deferasirox cu medicamente antiacide care conțin aluminiu. Deși deferasirox are o afinitate mai scăzută pentru aluminiu decât pentru fer, nu se recomandă administrarea deferasirox comprimate în asociere cu medicamente

antiacide care conțin aluminiu.

Administrarea concomitentă a deferasirox cu substanțe care sunt cunoscute că au potențial ulcerogen, cum sunt AINS (incluzând acidul acetilsalicilic în doze mari), corticosteroizii sau bifosfonații orali, poate crește riscul toxicității gastrointestinale (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitentă a deferasirox cu anticoagulante poate, de asemenea, să crească riscul apariției hemoragiei gastrointestinale. Este necesară monitorizare clinică atentă atunci când deferasirox este administrat concomitent cu aceste medicamente.

Administrarea concomitentă de deferasirox și busulfan au determinat o creștere a expunerii la busulfan (ASC), dar mecanismul de interacțiune rămâne neclar. Dacă este posibil, trebuie efectuată o evaluare farmacocinetică (ASC, clearance) a unei doze de busulfan de testare pentru a permite ajustarea dozei.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Nu se recomandă administrarea de Deferasirox Stada în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.

Dacă, în prezent, utilizați un contraceptiv oral sau un plasture contraceptiv pentru a evita apariția sarcinii, trebuie să utilizați o metodă contraceptivă suplimentară sau alternativă (de exemplu, prezervativ), deoarece Deferasirox Stada poate reduce eficacitatea contraceptivelor orale sau a plasturelui contraceptiv.

Nu se recomandă alăptarea în timpul tratamentului cu Deferasirox Stada.

Sarcina Pentru deferasirox nu sunt disponibile date clinice privind utilizarea sa la gravide. Studiile la animale au evidențiat unele efecte toxice asupra funcției de reproducere în cazul administrării de doze maternotoxice (vezi pct. 5.3). Riscul potențial pentru om este necunoscut.

Ca măsură de precauție, se recomandă să nu se utilizeze deferasirox în timpul sarcinii, cu excepția cazurilor în care este absolut necesar.

Deferasirox poate scădea eficacitatea contraceptivelor hormonale (vezi pct. 4.5). Femeilor cu potențial fertil li se recomandă utilizarea unor metode non-hormonale suplimentare sau alternative de contracepție atunci când utilizează deferasirox.

Alăptarea În studiile la animale, s-a observat că deferasirox este eliminat rapid și în proporție mare în lapte. Nu s-au observat efecte asupra puilor. La om, nu se cunoaște dacă deferasirox se elimină în lapte. Nu se recomandă alăptarea în timpul utilizării de Deferasirox.

Fertilitatea Nu sunt disponibile date privind fertilitatea la om. La animale, nu s-au observat reacții adverse asupra fertilității masculilor sau femelelor (vezi pct. 5.3).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Majoritatea reacțiilor adverse sunt ușoare până la moderate și dispar, în general, după câteva zile până la câteva săptămâni de tratament.

Rezumatul profilului de siguranță

Cele mai frecvent raportate reacții adverse în timpul tratamentului cronic din studiile clinice efectuate cu deferasirox, comprimate pentru dispersie orală, la pacienții adulți și copii și adolescenți includ tulburări gastrointestinale (în principal greață, vărsături, diaree sau durere abdominală) și erupții cutanate. Diareea a fost raportată mai frecvent la pacienții copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani și la pacienții vârstnici. Aceste reacții sunt dependente de doză, majoritatea au intensitate ușoară până la moderată, sunt în general, tranzitorii și, de regulă, se remit chiar dacă se continuă tratamentul.

În timpul studiilor clinice, creșteri ale creatininemiei dependente de doză au apărut la aproximativ 36% dintre pacienți, deși, în cele mai multe cazuri, aceasta a rămas în intervalul normal. S-au observat scăderi ale valorilor medii ale clearance-ului creatininei atât la pacienții copii și adolescenți, cât și la pacienții adulți, cu beta-talasemie și supraîncărcare cu fer, în timpul primului an de tratament, dar

există dovezi conform cărora acestea nu au scăzut și mai mult în anii ulteriori de tratament. Au fost raportate creșteri ale valorilor transaminazelor hepatice. Se recomandă scheme de monitorizare de siguranță pentru parametrii renali și hepatici. Sunt mai puțin frecvente tulburările auditive (diminuarea auzului) și oculare (opacitatea cristalinului) și, de asemenea, se recomandă examinări anuale (vezi pct. 4.4).

La utilizarea de deferasirox, au fost raportate reacții adverse cutanate severe (RACS), inclusiv sindrom Stevens-Johnson (SJS), necroliză toxică epidermică (TEN) și reacție la medicament, însoțită de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) (vezi pct. 4.4).

Lista sub formă de tabel a reacțiilor adverse

Tabelul 5

Tulburări hematologice și limfatice Cu frecvență Pancitopenie1, trombocitopenie1, anemie agravată1, neutropenie1 necunoscută: Tulburări ale sistemului imunitar Cu frecvență Reacții de hipersensibilitate (incluzând reacții anafilactice și angioedem) 1 necunoscută: Tulburări metabolice și de nutriție Cu frecvență Acidoză metabolică1 necunoscută: Tulburări psihice Mai puțin frecvente: Anxietate, tulburări ale somnului Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: Cefalee Mai puțin frecvente: Amețeli

Tulburări oculare Mai puțin frecvente: Cataractă, maculopatie

Rare: Nevrită optică Tulburări acustice și vestibulare Mai puțin frecvente: Surditate

Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Mai puțin frecvente: Durere laringiană

Tulburări gastrointestinale Frecvente: Diaree, constipație, vărsături, greață, durere abdominală, distensie abdominală, dispepsie Mai puțin frecvente: Hemoragie gastrointestinală, ulcer gastric (inclusiv ulcere multiple), ulcer duodenal, gastrită Rare: Esofagită Cu frecvență Perforație gastro-intestinală1, pancreatită acută1 necunoscută:

Tulburări hepatobiliare Frecvente: Concentrații plasmatice crescute ale transaminazelor hepatice Mai puțin frecvente: Hepatită, colelitiază

Cu frecvență Insuficiență hepatică1, 2 necunoscută: Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Frecvente: Erupție cutanată tranzitorie, prurit Mai puțin frecvente: Tulburări de pigmentare

Rare: Reacție la medicament, însoțită de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) Cu frecvență Sindrom Stevens-Johnson1, vasculită de hipersensibilitate1, urticarie1, eritem necunoscută: polimorf1, alopecie1, necroliză toxică epidermică (NET) 1

Cu frecvență Insuficiență renală acută1,2, nefrită tubulo-interstiţială1, nefrolitiază1, necroză necunoscută: tubulară renală1

Tulburări generale și la nivelul locului de administrare

Mai puțin frecvente: Febră, edeme, fatigabilitate

1 Reacții adverse raportate în timpul experienței după punerea pe piață. Acestea provin din raportări spontane, pentru care nu este întotdeauna posibil să se determine frecvența exactă sau relația de cauzalitate cu expunerea la medicament. 2 Au fost raportate forme severe, asociate cu modificări ale conștienței în contextul encefalopatiei hiperamonemice.

Descrierea reacțiilor adverse selectate

La aproximativ 2% dintre pacienți s-a raportat apariția calculilor biliari și a tulburărilor biliare asociate. Creșteri ale valorilor concentrațiilor serice ale transaminazelor hepatice au fost raportate ca reacție adversă medicamentoasă la 2% din pacienți. Creșteri ale valorilor concentrațiilor serice ale transaminazelor mai mari de peste 10 ori limita superioară a intervalului valorilor normale, sugerând apariția hepatitei, au fost mai puțin frecvente (0,3%). În timpul experienței după punerea pe piață, s-a raportat insuficiență hepatică, uneori letală, asociată cu deferasirox, (vezi pct. 4.4). Au existat raportări după punerea pe piață privind apariția acidozei metabolice. Majoritatea acestor pacienți avea insuficiență renală, tubulopatie renală (sindromul Fanconi) sau diaree, sau afecțiuni a căror complicație cunoscută este dezechilibrul acido-bazic (vezi pct. 4.4). Au fost observate cazuri de pancreatită acută gravă, fără a fi documentate afecțiuni biliare existente. Similar tratamentului cu alți chelatori ai ferului, la pacienții tratați cu deferasirox s-a observat mai puțin frecvent pierderea auzului pentru sunetele cu frecvențe înalte și apariția opacifierii cristalinului (cataractă incipientă) (vezi pct. 4.4).

Clearance-ul creatininei în supraîncărcarea cronică cu fer secundară transfuziilor de sânge

În cadrul unei metaanalize retrospective la 2102 pacienți adulți și copii și adolescenți cu beta-talasemie, cu supraîncărcare cu fer secundară transfuziilor de sânge, tratați cu deferasirox, comprimate pentru dispersie orală, în cadrul a două studii clinice randomizate și a patru studii deschise cu durata de până la cinci ani, în timpul primului an de tratament s-a observat o scădere medie a clearance-ului

creatininei de 13,2% la pacienți adulți (IÎ 95%: −14,4% la −12,1%; n = 935) și 9,9% (IÎ 95%: −11,1% la −8,6%; n = 1142) la pacienți copii și adolescenți. La 250 de pacienți urmăriți timp de până la cinci ani, nu s-a observat nicio scădere ulterioară a valorilor medii ale clearance-ului creatininei.

Studiu clinic la pacienții cu sindroame de talasemie independentă de transfuziile de sânge În cadrul unui studiu cu durata de 1 an, efectuat la pacienți cu sindroame de talasemie independentă de transfuzii și supraîncărcare cu fer (comprimate pentru dispersie orală la o doză de 10 mg/kg și zi), diareea (9,1%), erupțiile cutanate tranzitorii (9,1%) și greața (7,3%) au fost cele mai frecvente reacții adverse cauzate de medicament. Au fost raportate concentrații plasmatice anormale ale creatininei și valori anormale ale clearance-ului creatininei la 5,5%, respectiv 1,8% dintre pacienți. Creșterile concentrațiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice mai mari de 2 ori față de valoarea inițială și de 5 ori limita normală superioară au fost raportate la 1,8% dintre pacienți.

Copii și adolescenți În cadrul a două studii clinice cu durata de până la 5 ani, creșterea și dezvoltarea sexuală a pacienților copii și adolescenți tratați cu deferasirox nu au fost afectate (vezi pct. 4.4). Diareea este raportată mai frecvent la copii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani decât la pacienții mai în vârstă. Tubulopatia renală a fost raportată, în principal, la copii și adolescenți cu beta-talasemie tratată cu deferasirox. În raportările de după punerea pe piață, un procentaj mare de cazuri de acidoză metabolică a apărut la copii în contextul sindromului Fanconi.

A fost raportată pancreatită acută, mai ales la copii și adolescenți.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conține Deferasirox Stada Substanța activă este deferasirox.

  • Fiecare comprimat filmat de Deferasirox Stada 90 mg conține 90 mg de deferasirox.
  • Fiecare comprimat filmat de Deferasirox Stada 180 mg conține 180 mg de deferasirox.
  • Fiecare comprimat filmat de Deferasirox Stada 360 mg conține 360 mg de deferasirox.

Celelalte componente sunt: Nucleu: crospovidonă (E1202), povidonă (E1201), celuloză microcristalină (E460), stearat de magneziu (E470b), poloxamer și dioxid de siliciu coloidal anhidru (E551). Învelișului comprimatului: hipromeloză (E464), dioxid de titan (E171), macrogol (E1521), talc (E553b), Lac de aluminiu carmin Indigo (E132).

Cum arată Deferasirox Stada și conținutul ambalajului

Deferasirox Stada este disponibil sub formă de comprimate filmate.

Comprimatele filmate de Deferasirox Stada 90 mg sunt de culoare albastru deschis, ovale, biconvexe, cu margini teșite, marcate cu „90” pe o parte și netede pe cealaltă parte. Dimensiunile comprimatului sunt de aproximativ 10,3 mm x 4,1 mm ± 5%. Comprimatele filmate de Deferasirox Stada 180 mg sunt de culoare albastră, ovale, biconvexe, cu margini teșite, marcate cu „180” pe o parte și netede pe cealaltă parte. Dimensiunile comprimatului sunt de aproximativ 13,4 mm x 5,4 mm ± 5%. Comprimatele filmate de Deferasirox Stada 360 mg sunt de culoare albastru închis, ovale, biconvexe, cu margini teșite, marcate cu „360” pe o parte și netede pe cealaltă parte. Dimensiunile comprimatului sunt de aproximativ 16,6 mm x 6,6 mm ± 5%.

Deferasirox Stada 90mg, 180mg si 360 mg este disponibil în blistere transparente din aluminiu/PVC-PE- PVDC. Blisterul este format din folie din PVC – PE – PVDC sigilată pe o folie acoperită cu aluminiu.

Blistere ce conțin 30 comprimate filmate Blistere ce conțin 90 comprimate filmate Blistere cu doze unitare ce conțin 30 x1 comprimate filmate Blistere cu doze unitare ce conțin 90 x1 comprimate filmate Ambalaj multiplu ce conține 300 (10 pachete de 30) comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deținătorul autorizației de punere pe piață

STADA M&D SRL Strada Sfântul Elefterie, nr. 18, Parte A, Etaj 1, sector 5 București, 050525, România

Fabricantul

Stada Arzneimittel AG Stadastrasse 2-18 Dortelweil Bad Vilbel, Hesse 61118 Germania

STADA Arzneimittel GmbH Muthgasse 36/2 Doebling Vienna Austria

Centrafarm Services B.V. Van De Reijtstraat 31 E Breda Noord-Brabant 4814 NE Țările de Jos

Pharos MT Limited Hf62x Qasam Industrijali Hal Far Hal Far, Birzebbuga BBG 3000 Malta

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European și în Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale:

Țările de Jos: Deferasirox CF 90 mg, 180 mg, 360 mg, filmomhulde tabletten Austria: Deferasirox STADA 90 mg, 180 mg, 360 mg Filmtabletten Germania: Deferasirox AL 90 mg, 180 mg, 360 mg Filmtabletten Danemarca: Deferasirox STADA Malta: Deferasirox PharOS 90 mg, 180 mg, 360 mg film-coated tablets Finlanda: Deferasirox STADA 90 mg, 180 mg, 360 mg kalvopäällysteiset tabletit Franța: Deferasirox EG 90 mg, 180 mg, 360 mg, comprimé pelliculé Italia: Deferasirox EG România: Deferasirox STADA 90 mg, 180 mg, 360 mg comprimate filmate Suedia: Deferasirox STADA 90 mg, 180 mg, 360 mg filmdragerade tabletter Regatul Unit: Deferasirox STADA 90 mg, 180 mg, 360 mg film-coated tablets (Irlanda de Nord)

Acest prospect a fost revizuit în noiembrie 2024.

Deferasirox Stada 90 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conține deferasirox 90 mg.

Deferasirox Stada 180 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conține deferasirox 180 mg.

Deferasirox Stada 360 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conține deferasirox 360 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Nucleu:

Crospovidonă tip A (E 1202) Povidonă K 30 (E 1201) Celuloză microcristalină (tip 101) (E 460) Stearat de magneziu (E 470b) Poloxamer 188 Dioxid de siliciu coloidal anhidru (E 551)

Film: Hipromeloză 2910 (3 mPa.s) (E 464) Dioxid de titan (E 171) Macrogol (E 1521) Talc (E 553b) Indigo carmin lac de aluminiu (E 132)

Nucleu: · excipient
Crospovidonă tip A (E 1202) · excipient
Povidonă K 30 (E 1201) · excipient
Celuloză microcristalină (tip 101) (E 460) · excipient
Stearat de magneziu (E 470b) · excipient
Poloxamer 188 · excipient
Dioxid de siliciu coloidal anhidru (E 551) · excipient
Hipromeloză 2910 (3 mPa.s) (E 464) · excipient
Dioxid de titan (E 171) · excipient
Macrogol (E 1521) · excipient
Talc (E 553b) · excipient
Indigo carmin lac de aluminiu (E 132) · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.

Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe blister și cutie după ‘EXP’. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare. Nu utilizați dacă observați că ambalajul este deteriorat sau prezintă semne de deschidere anterioară.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

4 ani

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 30 compr. film. · 15718/2024/01
Cutie cu blist. PVC-PE-PVDC/Al x 90 compr. film. · 15718/2024/02
Cutie cu blist. unidoza PVC-PE-PVDC/Al x 30×1 compr. film. · 15718/2024/03
Cutie cu blist. unidoza PVC-PE-PVDC/Al x 90×1 compr. film. · 15718/2024/04
Cutie cu blist. multidoza PVC-PE-PVDC/Al x 300 compr. film. · 15718/2024/05

Documente oficiale