Acasă/ Medicamente/ Citarabina Kabi
L01BC01 · Antimetaboliti analogi ai bazelor pirimidinice Prescripție restrictivă CITOTOXIC

Citarabina Kabi 100 mg/ml

Soluție injectabilă/perfuzabilă · DCI: Cytarabinum

 Citarabina este utilizată la adulţi, adolescenţi şi copii.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

 Citarabina este utilizată la adulţi, adolescenţi şi copii.  Acest medicament conține citarabină, substanță care aparţine unui grup de medicamente cunoscute sub denumirea de citotoxice. Aceste medicamente sunt utilizate pentru tratamentul leucemiilor acute (cancer al sângelui în care există prea multe celule sanguine albe). Citarabina interferă cu creşterea celulelor canceroase, care sunt distruse în cele din urmă.  De asemenea, citarabina este utilizată pentru inducerea și menținerea remisiei leucemiei.  Inducerea remisiei este un tratament intensiv, pentru a forţa leucemia să se retragă. Atunci când funcţionează, echilibrul celulelor din sângele dumneavoastră devine mai normal, iar sănătatea dumneavoastră se îmbunătăţeşte. Această perioadă de sănătate relativă se numeşte remisie.  Tratamentul de întreţinere este un tratament mai uşor, pentru a menţine remisia cât mai mult timp posibil. Sunt folosite doze destul de mici de citarabină pentru a menţine leucemia sub control şi pentru a împiedica revenirea bruscă a acesteia.

Medicament citotoxic. Pentru inducerea remisiei în leucemia mieloidă acută, la adulţi şi pentru alte tipuri de leucemii acute, la adulţi, adolescenţi şi copii.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Citarabina Kabi vă va fi administrat prin perfuzare într-o venă (prin “picurare”) sau prin injectare, sub supravegherea unui specialist, în spital. Medicul dumneavoastră va decide ce doză să vi se administreze şi numărul de zile de tratament pe care trebuie să le urmaţi, în funcţie de afecţiunea dumneavoastră.

Ţinând cont de afecţiunea dumneavoastră, medicul dumneavoastră va decide doza de citarabină, în funcţie de tipul de tratament care vi se administrează, adică tratament de inducere sau de întreţinere şi de suprafaţa dumneavoastră corporală. Greutatea corporală şi înălţimea dumneavoastră vor fi utilizate pentru a vă calcula suprafaţa corporală.

Verificări periodice În timpul tratamentului, veţi avea nevoie de verificări periodice, inclusiv teste pentru sânge. Medicul dumneavoastră vă va spune cât de frecvent trebuie efectuate acestea. El/ea va efectua verificări periodice ale:  Sângelui dumneavoastră – pentru a verifica eventuale scăderi ale numărului celulelor din sânge, care ar putea necesita tratament.  Ficatului dumneavoastră – de asemenea, prin intermediul testelor de sânge – pentru a verifica faptul că citarabina nu afectează într-un mod dăunător funcţia acestuia.  Rinichilor dumneavoastră – de asemenea, prin intermediul testelor de sânge – pentru a verifica faptul că citarabina nu afectează într-un mod dăunător funcţia acestora.  Concentraţiilor de acid uric din sânge – citarabina poate creşte concentraţiile de acid uric din sânge. Este posibil să vi se administreze un alt medicament, în cazul în care concentraţiile de acid uric din sânge sunt prea mari.

Dacă vi se administrează doze mari de citarabină: Administrarea de doze mari poate agrava reacţiile adverse, cum sunt leziunile de la nivelul gurii sau poate să scadă numărul globulelor albe şi al trombocitelor din sânge (acestea ajută la coagularea sângelui). În cazul în care se întâmplă acest lucru, este posibil să aveţi nevoie de antibiotice sau de transfuzii de sânge. Ulceraţiile de la nivelul gurii pot fi tratate pentru a le face mai puţin inconfortabile, pe măsură ce se vindecă.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

Prin perfuzie sau injecţie intravenoasă sau injecţie subcutanată.

Pot fi oferite doar recomandări generale întrucât leucemia acută este tratată aproape exclusiv prin asocieri de medicamente citostatice.

Exprimarea dozelor recomandate în funcţie de masa corporală poate fi transformată în exprimarea în funcţie de suprafaţa corporală prin intermediul nomogramelor.

1) Inducerea remisiei: Adulți

  • Tratament continuu:
  • Injecţie rapidă – 2 mg/kg şi zi este o doză iniţială raţională. Se administrează timp de 10 zile. Se efectuează zilnic hemoleucograma. Dacă nu se observă niciun efect antileucemic şi nu există toxicitate aparentă, se creşte doza la 4 mg/kg şi zi şi se menţine până când răspunsul terapeutic sau toxicitatea devin evidente. Aproape toţi pacienţii pot prezenta toxicitate la aceste doze.

ii) Doza de 0,5-1,0 mg/kg şi zi poate fi administrată printr-o perfuzie cu durata de până la 24 de ore. Rezultatele obţinute ca urmare a perfuziilor cu durata de o oră au fost satisfăcătoare la majoritatea pacienţilor. După 10 zile, această doză zilnică iniţială poate fi crescută la 2 mg/kg şi zi, cu posibilitatea de apariţie a toxicităţii. Se va continua până la apariţia toxicităţii sau până la apariţia remisiei.

  • Tratament intermitent:

Doza de 3-5 mg/kg şi zi se administrează intravenos zilnic, timp de cinci zile consecutive. După o perioadă de pauză de două până la nouă zile, se administrează un nou ciclu. Se continuă până apare răspuns sau toxicitate.

Primele dovezi de ameliorare a funcţiei măduvei au fost raportate după 7-64 zile (în medie 28 de zile) de la începutul tratamentului.

În general, în cazul în care un pacient nu prezintă nici toxicitate, nici remisie după un studiu echitabil, administrarea prudentă de doze mai mari este justificată. Ca regulă, s-a observat faptul că pacienţii tolerează doze mai mari atunci când se administrează prin injecţie intravenoasă rapidă, comparativ cu administrarea prin perfuzie lentă. Această diferenţă este determinată de metabolizarea rapidă a citarabinei şi, ca urmare, a duratei scurte de acţiune a dozei mari.

2) Tratamentul de întreţinere:

Remisiile care au fost induse de citarabină sau de alte medicamente pot fi menţinute prin injectarea intravenoasă sau subcutanată a dozei de 1 mg/kg săptămânal sau de două ori pe săptămână.

Copii şi adolescenţi: Se pare că față de adulți, copiii tolerează mai bine dozele mari de citarabină, iar atunci când se administrează doze din cadrul unui interval, la copii trebuie să se administreze dozele cele mai mari.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică şi insuficienţă renală: Pacienţi cu insuficienţă hepatică sau insuficienţă renală: dozele trebuie reduse (vezi pct. 4.4).

Citarabina poate fi eliminată prin dializă. Prin urmare, citarabina nu trebuie administrată imediat înainte sau după şedinţa de dializă.

Pacienţi vârstnici: Nu există informații care să sugereze că este necesară modifcarea dozelor în cazul vârstnicilor. Cu toate acestea, pacientul vârstnic nu tolerează toxicitatea indusă de medicament la fel de bine ca pacientul tânăr și, prin urmare, o atenție deosebită trebuie acordată leucopeniei, trombocitopeniei și anemiei induse de medicament și trebuie inițiat tratament de susținere adecvat, atunci când este indicat.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2

 dacă sunteţi alergic la citarabină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).  dacă numărul de celule din sângele dumneavoastră este foarte scăzut din cauza unor afecţiuni, altele decât cancer. Este posibil ca medicul să nu vă administreze acest medicament dacă aveți o afecțiune non-malignă, cu excepția imunosupresiei.  dacă ați avut efecte severe asupra creierului (encefalopatie) după tratamentul de iradiere sau tratamentul cu alt medicament împotriva cancerului, cum este metotrexat.

  • Tratamentul cu citarabină nu trebuie luat în considerare la pacienții cu supresie medulară severă.

Citarabina nu trebuie utilizată în tratamentul afecțiunilor non-maligne, cu excepția imunosupresiei.

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

Encefalopatii degenerative și toxice, în special după utilizarea de metotrexat sau tratament cu radiații ionizante.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Aveţi grijă deosebită cu Citarabina Kabi:  dacă măduva dumneavoastră osoasă este într-o stare precară, tratamentul trebuie iniţiat sub supraveghere medicală atentă.  funcţiile ficatului şi rinichilor dumneavoastră trebuie monitorizate în timpul tratamentului cu citarabină. Dacă ficatul dumneavoastră nu funcţionează corespunzător înainte de tratament, citarabina trebuie administrată numai sub control atent.  dacă v-ați vaccinat recent sau urmează să vă vaccinați, inclusiv cu vaccinuri vii sau vii atenuate.  citarabina reduce puternic producerea de celule ale sângelui în măduva osoasă. Acest lucru vă poate face mai predispus la infecții sau sângerări. Numărul de celule din sânge poate continua să scadă timp de până la o săptămână după oprirea tratamentului. Medicul dumneavoastră vă va testa periodic sângele și vă va examina măduva osoasă, dacă este necesar.  reacții adverse grave și care uneori vă pot pune viața în pericol pot să apară la nivelul sistemului nervos central, intestinelor sau plămânilor.  concentraţiile de acid uric (care demonstrează că celulele canceroase sunt distruse) din sângele dumneavoastră (hiperuricemie) pot fi crescute pe perioada tratamentului. Medicul dumneavoastră vă va spune dacă este necesar să luaţi orice fel de medicament pentru a controla acest fenomen.

Generalitate: tratamentul cu citarabină trebuie efectuat numai de către medici cu experiență în chimioterapia neoplasmului.

Atenţionări: Efecte hematologice: citarabina este un supresor puternic al măduvei osoase; severitatea este dependentă de doza de medicament și de shema de administrare. Tratamentul trebuie început cu prudenţă la pacienţii cu supresie medulară indusă de tratamentele medicamentoase anterioare. Pacienții care sunt în tratament cu acest medicament trebuie să fie sub supraveghere medicală atentă și, în timpul tratamentului de inducere, trebuie să li se verifice zilnic numărul de leucocite, concentrația plasmatică de hemoglobină și numărul de trombocite. Examinarea medulară trebuie efectuată frecvent după dispariţia blaştilor din sângele periferic.

Principalul efect toxic al citarabinei este reprezentat de supresia medulară cu leucopenie, trombocitopenie, anemie, megaloblastoză și reducerea reticulocitelor. Toxicitatea mai puțin gravă include greață, vărsături, diaree și durere abdominală, ulcerații orale și disfuncție hepatică (vezi pct. 4.8).

Ulterior unei perfuzări constante cu durata de 5 zile sau unei injectări acute de 50 mg/m2 până la 600 mg/m2, deprimarea nivelului de celule albe urmează un curs bifazic. Indiferent de valoarea inițială, nivelul dozelor sau schema terapeutică, se observă o scădere inițială care începe în primele 24 de ore și atinge cea mai mică valoare în zilele 7-9. Aceasta este urmată de o creștere scurtă care atinge punctul maxim în ziua douăsprezece. O scădere secundară, mai pronunțată, atinge cea mai mică valoare în zilele 15-24. Apoi, urmează o creștere rapidă, peste valoarea inițială, în următoarele 10 zile. Deprimarea trombocitară este sesizabilă după 5 zile, atingând valoarea minimă între zilele 12-15. După aceea, o creștere rapidă, peste valoarea inițială, are loc în următoarele 10 zile.

Trebuie asigurată disponibilitatea mijloacelor adecvate pentru tratamentul complicaţiilor supresiei medulare (infecţii induse de granulocitopenie şi diminuarea altor mijloace de apărare a organismului, hemoragii cauzate de trombocitopenie), care pot fi letale.

Ca urmare a tratamentului cu citarabină au apărut reacţii anafilactice. A fost raporată anafilaxie, care a determinat stop cardiorespirator acut, care a necesitat resuscitare. Această reacţie a apărut imediat după administrarea intravenoasă a citarabinei (vezi pct. 4.8).

Scheme terapeutice cu doze mari: a fost raportată toxicitate SNC, GI şi pulmonară (diferită faţă de cea observată în schemele de tratament convenţionale cu citarabină), severă şi uneori letală, ca urmare a unor scheme terapeutice experimentale cu doze mari (2-3 g/m2) de citarabină. Aceste reacţii includ toxicitate corneană reversibilă, disfuncţie cerebrală şi cerebeloasă, de obicei, reversibilă; somnolenţă; convulsii; ulceraţii gastrointestinale severe, inclusiv pneumatoză intestinală chistică, care poate duce la peritonită; sepsis şi abces hepatic şi edem pulmonar (vezi pct. 4.8).

Citarabina s-a dovedit a fi cancerigenă la animale. Posibilitatea unui efect similar trebuie avută în vedere, atunci când se planifică abordarea terapeutică de lungă durată a pacientului.

Precauţii: Pacienții care sunt în tratament cu citarabină trebuie să fie atent monitorizați. În mod frecvent, este obligatoriu să fie urmărite concentrațiile plasmatice ale hemoglobinei, numărul trombocitelor și leucocitelor. În cazul în care supresia medulară indusă medicamentos determină scăderea numărului

de trombocite sub 50000 sau a numărului de granulocite polimorfonucleare sub 1000/mm3 trebuie avută în vedere posibila întrerupere a tratamentului sau modificarea schemei terapeutice. Numărul elementelor mature din sângele periferic poate continua să scadă după întreruperea tratamentului medicamentos şi să atingă cele mai scăzute valori după intervale de 12 până la 24 de zile de la întreruperea administrării medicamentului. Dacă este indicat, tratamentul poate fi reluat numai după apariţia semnelor clare de refacere medulară (constatată după examene medulare succesive). Pacienţii cărora nu li se mai administrează medicamentul până la “normalizarea” valorilor din sângele periferic pot scăpa de sub control.

Neuropatiile periferice motorii şi senzoriale au apărut la pacienţii adulţi cu leucemie acută nonlimfocitară, după consolidarea cu doze mari de citarabină, daunorubicină şi asparaginază.

Pacienţii trataţi cu doze mari de citarabină trebuie ţinuţi sub observaţie pentru apariţia neuropatiilor, întrucât pot fi necesare modificări ale schemei terapeutice, pentru a evita tulburări neurologice ireversibile.

Ca urmare a administrării tratamentului cu citarabină în schemele terapeutice experimentale cu doze mari s-au produs toxicitate pulmonară, severă şi uneori letală, sindrom de detresă respiratorie la adulţi şi edem pulmonar.

Atunci când dozele intravenoase sunt administrate rapid, pacienţii resimt frecvent greaţă şi pot prezenta vărsături timp de mai multe ore după aceea. Această problemă tinde să fie mai puţin severă dacă medicamentul este administrat prin perfuzare.

Scheme de tratament convenționale: La pacienţii trataţi cu doze convenţionale de citarabină în asociere cu alte medicamente, au fost raportate sensibilitate abdominală (peritonită) şi colită guaiac-pozitivă, concomitent cu neutropenie şi trombocitopenie. Pacienţii au răspuns la tratament medical nechirurgical.

Paralizia progresivă ascendentă apărută tardiv, având rezultat letal, a fost raportată la copii cu LMA (leucemie mielogenă acută) ca urmare a administrării intratecale și intravenoase de citarabină la doze convenţionale, în asociere cu alte medicamente.

Funcția hepatică și/sau renală: s-a observat că ficatul uman metabolizează o fracțiune substanțială din doza administrată de citarabină. În mod special, pacienții cu funcție renală sau hepatică deteriorată pot fi mai predispuși la toxicitate a SNC după tratamentul cu doze mari de citarabină. Medicamentul trebuie utilizat cu precauție și în doze reduse la pacienții a căror funcție hepatică este slăbită. În cazul tratamentului cu citarabină, se recomandă examinarea periodică a funcţiilor medulară, hepatică şi renală.

Efecte neurologice: cazuri de reacții adverse neurologice grave, de la cefalee la paralizie, comă și episoade asemănătoare accidentului vascular cerebral au fost raportate cu precădere la tineri și adolescenți cărora li s-a administrat citarabină, intravenos, în asociere cu metotrexat, intratecal. Nu a fost stabilită siguranța acestui medicament pentru utilizarea la copii.

Sindrom de liză tumorală: ca şi în cazul altor medicamente citotoxice, citarabina poate induce hiperuricemie secundară lizei rapide a celulelor neoplazice. Medicul trebuie să monitorizeze uricemia şi să aibă disponibile mijloace farmacologice şi de susţinere necesare intervenţiei în aceste situaţii.

Pancreatită: au fost observate cazuri de pancreatită asociate cu administrarea tratamentului de inducere cu citarabină.

Efecte imunosupresive/susceptibilitate crescută la infecţii: utilizarea de vaccinuri cu virusuri vii sau cu virusuri vii atenuate la pacienţii cu imunitate compromisă indusă de administrarea de medicamente chimioterapice, inclusiv citarabină, poate duce la infecţii grave sau letale. Vaccinarea cu un vaccin cu virus viu trebuie evitată la pacienţii trataţi cu citarabină. Pot fi administrate vaccinurile inactivate; cu toate acestea, răspunsul la aceste vaccinuri poate fi diminuat.

Doze mari: riscul de reacţii adverse la nivelul SNC este mai mare la pacienţii cărora li s-a administrat anterior tratament la nivelul SNC sub formă de chimioterapie administrată intratecal sau radioterapie.

În cazul utilizării experimentale de doze mari de citarabină în asociere cu ciclofosfamidă în pregătirea pentru transplant medular, au fost raporate cazuri de cardiomiopatie cu deces consecutiv. Acest lucru poate fi dependent de schema de tratament.

Sodiu Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) pe doză, adică practic “nu conţine sodiu”.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizați, aţi utilizat recent sau urmează să utilizați orice alte medicamente.  medicamente administrate care conţin 5-fluorocitozină (un medicament utilizat pentru tratamentul infecţiilor fungice).  administrarea medicamentelor care conţin digitoxină sau beta-acetildigoxină, care sunt utilizate pentru tratamentul anumitor afecţiuni ale inimii.  administrarea gentamicinei (un antibiotic utilizat pentru tratamentul infecţiilor bacteriene).  medicamente administrate care conţin ciclofosfamidă, vincristină şi prednison, care sunt utilizate în schemele de tratament ale cancerului.  dacă vi se administrează citarabină în asociere cu metotrexat prin coloana vertebrală, deoarece la copii, adolescenți și adulți tineri au fost raportate cazuri de durere de cap, paralizie, comă și simptome asemănătoare accidentului vascular cerebral, atunci când li s-a administrat intravenos citarabină, în asociere cu metotrexat administrat intratecal.

5-fluorocitozină: 5-fluorocitozina nu trebuie administrată concomitent cu citarabina, întrucât s-a demonstrat faptul că eficacitatea terapeutică a 5-fluorocitozinei a fost anulată în cadrul unei astfel de scheme de tratament.

Digoxină: scăderi reversibile ale concentraţiei plasmatice la starea de echilibru a digoxinei şi ale eliminării renale a glicozidului au fost observate la pacienţi care au primit beta-acetildigoxină şi chimioterapie cu ciclofosfamidă, vincristină şi prednison, cu sau fără utilizarea concomitentă a citarabinei sau procarbazinei. Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru ale digitoxinei nu par a fi influenţate. De aceea, se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei la pacienţii trataţi cu asocieri de chimioterapice, cum sunt cele menţionate. Utilizarea digitoxinei la aceşti pacienţi poate fi considerată o alternativă.

Gentamicină: un studiu de interacţiune in vitro între gentamicină şi citarabină a arătat antagonismul citarabinei faţă de sensibilitatea tulpinilor de K. pneumoniae. La pacienţii trataţi cu citarabină cărora li se administrează concomitent gentamicină pentru infecţii cu K. pneumoniae, lipsa unui răspuns terapeutic prompt poate indica necesitatea reevaluării terapiei antibacteriene.

Metotrexat: administrarea de citarabină pe cale intravenoasă, concomitent cu metotrexat pe cale intratecală poate crește riscul de apariție a reacțiilor adverse neurologice grave cum ar fi cefalee, paralizie, comă și episoade asemănătoare accidentului vascular cerebral (vezi pct. 4.4).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Sarcina Evitaţi să rămâneţi gravidă atât timp cât dumneavoastră sau partenerului dumneavoastră vi se administrează tratament cu citarabină. Dacă aveţi viaţă sexuală activă, sunteţi sfătuit(ă) să utilizaţi metode contraceptive eficace pentru a evita sarcina în timpul tratamentului, indiferent dacă sunteţi bărbat sau femeie. Citarabina poate provoca malformaţii congenitale, de aceea este important să îi spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi gravidă. Bărbaţii şi femeile trebuie să utilizeze metode contraceptive eficace pe durata tratamentului şi timp de până la 6 luni după tratament.

Alăptarea Trebuie să întrerupeţi alăptarea înainte de a începe tratamentul cu citarabină, deoarece acest medicament poate fi dăunător pentru copiii alăptaţi.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Sarcina: Citarabina are efecte teratogene la anumite specii de animale. Administrarea citarabinei la gravide sau la femei care plănuiesc să devină gravide se va face numai după evaluarea beneficiilor şi riscurilor potenţiale. Din cauza potențialului pentru anomalii asociat tratamentului citotoxic, în special în timpul primului trimestru, pacientele care sunt sau care ar putea să devină însărcinate în timpul tratamentului cu citarabină trebuie să fie informate despre riscurile potențiale asupra fătului și despre oportunitatea continuării sarcinii. Există un risc definit, dar considerabil redus, dacă tratamentul este inițiat în timpul celui de-al doilea sau al treilea trimestru. Deși copii normali au fost născuți de către paciente care au fost tratate în toate cele trei trimestre de sarcină, se recomandă urmărirea acestor copii. Bărbaţii şi femeile trebuie să utilizeze metode contraceptive eficace pe durata tratamentului şi timp de până la 6 luni după tratament.

Alăptarea: Citarabina nu trebuie administrată mamelor care alăptează. Nu se cunoaște dacă acest medicament se excretă în laptele uman. Din cauză că numeroase medicamente trec în laptele matern și din cauza potențialului pentru reacții adverse grave la sugari provocate de citarabină, o decizie trebuie să fie luată cu privire la continuare alăptării sau întreruperea tratamentului cu citarabină, ținând cont de importanța medicamentului pentru mamă.

Fertilitatea: Nu au fost raportate studii formale privind fertilitatea, cu toate acestea, la șoareci, au fost observate anomalii ale capului spermatozoizilor ca urmare a tratamentului cu citarabină.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă prezentați următoarele simptome după ce vi s-a administrat acest medicament:  reacție alergică cum ar fi respirația șuierătoare apărută brusc, dificultate la respirație, umflarea pleoapelor, feței sau buzelor, erupție trecătoate pe piele sau mâncărime (în special care afectează întreg corpul)  vă simțiți obosit sau letargic  aveți simptome asemănătoare celor gripale, de exemplu temperatură ridicată sau febră și frisoane  în cazul în care vă accidentați, vă învinețiți mult mai ușor și sângerați mai mult decât de obicei. Acestea sunt simptome ale numărului scăzut de celule ale sângelui

Alte reacții adverse care pot apărea sunt: Dacă oricare dintre aceste reacții adverse devine gravă, vă rugăm să spuneți imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane  Pneumonie, infecție (care se poate agrava și poate duce la insuficiență de organ)  Producție insuficientă sau scădere a numărului de celule roșii ale sângelui, celule albe ale sângelui sau trombocite  Inflamație sau apariție de iritații la nivelul gurii, limbii sau pe anus, senzație de rău, stare de rău, diaree, durere abdominală  Afectare a ficatului (detectabilă pe baza testelor de sânge)  Căderea părului este frecventă și poate fi serioasă. În mod normal, părul începe din nou să crească după încheierea tratamentului  Erupție trecătoare pe piele  Sindromul citarabinei – uneori următoarele reacții adverse pot să apară împreună după un interval de timp cuprins între 6 și 12 ore de la administrarea de citarabină. Stare generală de rău, însoțită de temperatură ridicată, dureri osoase, musculare și uneori în piept, erupție trecătoare pe piele cu vezicule, ochi iritați. Acestea poartă denumirea de “Sindromul citarabinei” și pot fi tratate  Senzație de cald și stare febrilă  Rezultate anormale ale măduvei osoase, în urma biopsiei sau rezultatelor de sânge ale testului de frotiu

Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane  Ulcerații ale pielii  Valori anormal de mari ale acidului uric din sânge  Dificultate la înghițire

Mai puțin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane  Prezență a chisturilor gazoase în peretele intestinului  Inflamație severă a intestinului  Infecție gravă a membranei care căptușește abdomenul

Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10000 persoane  Bătăi neregulate ale inimii  Inflamație a glandelor sudoripare

Frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile  Este posibilă apariția unei infecții, inclusiv apariția infecției sau inflamației la nivelul locului de injectare  Pierdere a poftei de mâncare  Dureri de cap sau senzație de amețeală, senzație de furnicături, tremurături și convulsii, somnolență  Iritație sau mâncărime a ochilor  Pericardită (inflamație a învelișului care acoperă inima)  Ritm cardiac mai lent sau bătăi ale inimii mai lente decât de obicei  Inflamația venelor dumneavoastră (cauzată de un cheag de sânge)  Scurtarea respirație, durere de gât, durere sau dificultate la înghițire  Pancreatită (durere în partea superioară a abdomenului), însoțită de obicei de senzație de rău sau vărsături, inflamație sau ulcerații ale esofagului care cauzează arsuri în capul pieptului și care vă poate face să vă simțiți rău  Icter (observat ca îngălbenire a pielii și a albului ochilor)  Înroșire a pielii (similar unei arsuri solare), durere și amorțeală a articulațiilor, degetelor de la mâini și picioare sau a feței, umflare a abdomenului, picioarelor, gleznelor și labei piciorului, senzație de furnicături sau arsură, sensibilitate și rigiditate a pielii, calusuri groase pe palme și mâini, erupție trecătoare pe piele însoțită de mâncărime, mâncărime sau pistrui pronunțați  Dificultate sau durere la urinare. Sânge în urină și afectare a funcției rinichilor (detectabilă pe

baza testelor de sânge)

Următoarele reacții adverse au fost raportate în cadrul tratmentului cu doze mari:

Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane  Stare de vigilență afectată, probleme la vorbire, mișcări musculare involuntare sau dificultate la coordonarea mișcărilor musculare, mișcări involuntare ale ochilor, durere de cap, confuzie, somnolență, amețeală și altele, cauzate de o tulburare a creierului  Infecție a ochilor, iritație, durere și vedere încețoșată, pierdere a vederii  Durere în piept de scurtă durată sau asemănătoare unui junghi, acumulare de lichid în plămâni

Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane  Exfoliere a pielii  Infecție și inflamație a intestinelor, cel mai frecvent întâlnite la copii mici

Frecvență necunoscută: frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile  Acumulare de puroi în interiorul ficatului și mărire a ficatului  Modificări ale personalității  Comă, convulsii, echilibru slăbit cauzat de deteriorarea nervilor  Ritm mărit al bătăilor inimii, reducerea funcției inimii, scurtarea respirației, amețeală, umflarea picioarelor, gleznelor, labei piciorului și venelor gâtului (cardiomiopatie), care pot fi fatale  Sânge prezent în vărsături sau în scaune (necroză gastrointestinală sau ulcer), durere de stomac sau sensibilitae (peritonită), cheaguri de sânge în venele hepatice (sindrom Budd-Chiari)  Leziuni musculare (rabdomioliză), absența ciclurilor menstruale la femei în timpul perioadei fertile (amenoree), absența spermatozoizilor în lichidul seminal al bărbaților (azoospermie)

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478-RO Tel: +4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Rezumatul profilului de siguranță (vezi și pct. 4.4)

Cele mai frecvente reacții adverse includ greață, vărsături, diaree, febră, erupție cutanată tranzitorie, anorexie, inflamație sau ulcerație orală și anală și disfuncție hepatică.

Tulburări hematologice și limfatice: Din cauză că citarabina este un medicament supresor al măduvei osoase, ca urmare a administrării acesteia, pot să apară anemia, leucopenia, trombocitopenia, megaloblastoza și număr redus de reticulocite. Severitatea acestor reacții este dependentă de doze și schema de tratament. Pot să apară modificări celulare în morfologia măduvei osoase și în testele pe frotiu cu sânge periferic.

Infecții și infestări: Infecții virale, bacteriene, micotice, parazitare sau saprofite, în oricare parte a corpului, pot fi asociate cu utilizarea de citarabină în monoterapie sau în asociere cu alte medicamente imunosupresoare ca urmare a administrării dozelor imunosupresoare care afectează imunitatea celulară sau umorală. Aceste infecții pot fi ușoare, dar pot fi severe și uneori letale.

Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv A fost descris un sindrom caracteristic citarabinei. Acesta este caracterizat prin febră, mialgie, dureri osoase, dureri toracice, erupție cutanată tranzitorie maculopapulară, conjunctivită și stare generală de disconfort. Apare de obicei la 6-12 ore după administrarea medicamentului. S-a dovedit că administrarea de corticosteroizi este benefică în tratamentul sau prevenția acestui sindrom. În cazul în care simptomele acestui sindrom sunt suficient de grave astfel încât să se impună tratament, trebuie avute în vedere administrarea de corticosteroizi și continuarea tratamentului cu citarabină.

Reacțiile adverse raportate în asociere cu tratamentul cu doze mari (vezi pct. 4.4) sunt incluse în următorul tabel:

Alte reacții adverse La pacienții tratați cu doze experimentale intermediare de citarabină (1g/m2), cu sau fără alte medicamente hemoterapeutice (meta-AMSA, daunorubicină, VP-16), a fost raportată pneumonia interstițială difuză fără cauză clară, posibil asociată citarabinei.

Consecutiv terapiei cu doze experimentale mari de citarabină, administrată în vederea tratării recidivei leucemiei, a fost raportat un sindrom de detresă respiratorie bruscă, care a progresat rapid spre edem pulmonar și cardiomegalie pronunțată, vizibil radiografic; a fost raportat un rezultat fatal.

Tulburări ale sistemului nervos După tratamentul cu doze mari de citarabină, simptomele afectării cerebrale sau cerebeloase, cum sunt tulburări de personalitate, vigilenţă afectată, dizartrie, ataxie, tremor, nistagmus, cefalee, confuzie, somnolenţă, ameţeaţă, comă, convulsii etc. apar la 8-37% dintre pacienţii trataţi. Incidenţa la vârstnici (> 55 de ani) poate fi chiar mai mare. Alţi factori predispozanţi sunt insuficienţa hepatică şi insuficienţa renală, tratamentul anterior la nivel SNC (de exemplu, radioterapie) şi abuzul de alcool. Tulburările la nivelul SNC sunt, în cele mai multe cazuri, reversibile.

Riscul de toxicitate la nivelul SNC creşte dacă tratamentul cu citarabină – administrat în doză mare i.v.

  • este asociat cu alt tratament citotoxic la nivel SNC, cum sunt radioterapia sau utilizarea de doze mari.

Tulburări gastro-intestinale Pot apărea reacţii mai severe, în plus faţă de simptomele frecvente, mai ales în cazul tratamentului cu doze mari de citarabină. Au fost raportate perforaţie intestinală sau necroză cu ileus şi peritonită. După tratamentul cu doze mari au fost observate abcese hepatice, hepatomegalie, sindrom Budd- Chiari (tromboză venoasă hepatică) şi pancreatită.

Altele: Ca urmare a tratamentului cu doze mari de citarabină, au fost raportate rabdomioliză, amenoree și azoospermie.

Administrare intratecală Nu se recomandă administrarea intratecală de citarabină; cu toate acestea, următoarele reacții adverse au fost raportate cu acest tip de administrare. Reacții sistemice așteptate: deprimarea măduvei osoase, greață, vărsături. Ocazional au fost raportate toxicitate severă a măduvei coloanei vertebrale, care poate duce la tetraplegie și paralizie, encefalopatie necrozantă, cu sau fără convulsii, cecitate și alte neurotoxicități izolate.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478-RO Tel: +4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Citarabina Kabi:

Substanţa activă este citarabina.

Fiecare ml de soluţie conţine citarabină 100 mg.

Fiecare flacon a 1 ml conţine citarabină 100 mg. Fiecare flacon a 5 ml conţine citarabină 500 mg. Fiecare flacon a 10 ml conţine citarabină 1 g. Fiecare flacon a 20 ml conţine citarabină 2 g.

Celelalte componente sunt acid clorhidric, hidroxid de sodiu şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Citarabina Kabi şi conţinutul ambalajului

Medicamentul este disponibil sub formă de soluţie injectabilă sau perfuzabilă limpede și incoloră. Acest medicament este disponibil în flacoane din sticlă tip I, transparente, incolore, cu dop din cauciuc bromobutilic şi sigilate cu capsă detaşabilă din aluminiu de culoare verde (2 ml), albastră (5 ml), roşie (10 ml) şi galbenă (20 ml).

Ambalajul conţine 1 flacon a 1 ml, 5 ml, 10 ml şi, respectiv, 20 ml. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Deținătorul autorizației de punere pe piață FRESENIUS KABI ROMANIA SRL Strada Henri Coandă, Nr. 2, Oraş Ghimbav, Judeţ Braşov, România Telefon: +40 (0)268 40 62 60 Fax: +40 (0)268 40 62 63 e-mail: office@fresenius-kabi.ro

Fabricantul Fresenius Kabi Deutschland GmbH Pfingstweide 53 61169 Friedberg Germania

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:

Belgia Cytarabine Fresenius Kabi 100 mg/ml Oplossing voor injectie of infusie Danemarca Cytarabin Fresenius Kabi Estonia Cytarabine Kabi Franţa Cytarabine Kabi 100 mg/ml, solution injectable ou pour perfusion Irlanda Cytarabine 100 mg/ml Solution for Injection or Infusion Islanda Cytarabin Fresenius Kabi 100 mg/ml stungulyf/innrennslislyf, lausn Letonia Cytarabine Kabi 100 mg/ml šķīdums injekcijām vai infūzijām Lituania Cytarabine Kabi 100 mg/ml injekcinis/ infuzinis tirpalas Marea Britanie Cytarabine 100 mg/ml Solution for Injection or Infusion Norvegia Cytarabin “Fresenius Kabi” 100 mg/ml Injeksjons-/infusjonsvæske, oppløsning Olanda Cytarabine Fresenius Kabi 100 mg/ml Oplossing voor injectie of infusie Polonia Cytarabine Kabi Portugalia Citarabina Kabi Republica Cehă Cytarabin Kabi 100 mg/ml, Injekční a infuzní roztok Republica Slovacă Cytarabin Kabi 100 mg/ml, injekčný a infúzny roztok, România Citarabina Kabi 100 mg/ml soluţie injectabilă/perfuzabilă Spania Citarabina 100 mg/ml solución inyectable o para perfusión Suedia Cytarabin Fresenius Kabi 100 mg/ml injektions-/infusionsvätska, lösning

Ungaria Cytarabine Kabi 100 mg/ml oldatos injekció vagy infúzió

Acest prospect a fost revizuit în martie 2021.

Fiecare ml de soluţie conţine citarabină 100 mg.

Fiecare flacon a 1 ml conţine citarabină 100 mg.

Fiecare flacon a 5 ml conţine citarabină 500 mg.

Fiecare flacon a 10 ml conţine citarabină 1 g.

Fiecare flacon a 20 ml conţine citarabină 2 g.

Excipienţi:

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) pe doză, adică practic “nu conţine sodiu”.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) Apă pentru preparate injectabile

citarabină 100 mg · substanță activă
Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

A nu se păstra la vederea și îndemâna copiilor.

A se păstra la temperaturi cuprinse între 15°C şi 25°C. A nu se păstra la frigider sau congela.

Nu utilizaţi soluţia injectabilă de citarabină după data de expirare înscrisă pe flacon sau pe cutie. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Medicamentul trebuie utilizat imediat după deschiderea flaconului.

După diluarea cu următorii solvenţi – apă pentru preparate injectabile sterilă, soluţie perfuzabilă de glucoză (5% m/v) sau soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu (0,9% m/v):

Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 8 zile, la temperaturi sub

25°C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, durata şi condiţiile de păstrare în timpul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să depăşească 24 de ore la 2-8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a avut loc în condiţii de asepsie controlate şi validate.

Nu utilizaţi soluţia injectabilă de citarabină dacă observaţi că soluţia nu este limpede, incoloră sau prezintă particule.

Medicamentele nu trebuie eliminate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

18 luni

După prima deschidere: După prima deschidere, medicamentul trebuie utilizat imediat.

Perioada de valabilitate după diluare: După diluare, stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru 8 zile la temperaturi sub 25oC.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, durata şi condiţiile de păstrare în timpul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să depăşească 24 de ore la 2-8oC, cu excepţia cazului în care diluarea a avut loc în condiţii de asepsie controlate şi validate.

A se păstra la temperaturi cuprinse între 15oC şi 25oC. A nu se păstra la frigider sau congela.

Pentru condiţiile de păstrare după prima deschidere şi după diluarea medicamentului, vezi pct. 6.3.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capacitatea de 2 ml, cu dop din cauciuc bromobutilic, cu capsa detasabila din Al de culoare verde x 1 ml sol. inj./perf. · 10585/2018/01
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capacitatea de 5 ml, cu dop din cauciuc bromobutilic, cu capsa detasabila din Al de culoare albastra x 5 ml sol. inj./perf. · 10585/2018/02
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capacitatea de 10 ml, cu dop din cauciuc bromobutilic cu capsa detasabila din Al de culoare rosie x 10 ml sol. inj./perf. · 10585/2018/03
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora, cu capacitatea de 20 ml, cu dop din cauciuc bromobutilic cu capsa detasabila din Al de culoare galbena x 20 ml sol. inj./perf. · 10585/2018/04

Documente oficiale