Acasă/ Medicamente/ Celecoxib Terapia
M01AH01 · Antiinflamatoare si antireumatice nesteroidiene coxibi Prescripție restrictivă

Celecoxib Terapia 200 mg

Capsule · DCI: Celecoxibum

Celecoxib Terapia este utilizat pentru ameliorarea semnelor și simptomelor de poliartrită reumatoidă, artroză și spondilită anchilozantă la adulți.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Celecoxib Terapia este utilizat pentru ameliorarea semnelor și simptomelor de poliartrită reumatoidă, artroză și spondilită anchilozantă la adulți.

Celecoxib Terapia conține substanța activă celecoxib. Celecoxibul aparține unui grup de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și, mai exact, unui subgrup de medicamente cunoscut sub numele de inhibitori ai COX-2. Organismul dumneavoastră produce prostaglandine care pot provoca durere și inflamație. În cazul unor afecțiuni cum sunt poliartrita reumatoidă și artroza, organismul produce cantități mai mari din aceste substanțe. Celecoxib acționează prin scăderea producerii de prostaglandine, reducând astfel durerea și inflamația. Trebuie să vă așteptați ca medicamentul să înceapă să acționeze în câteva ore de la administrarea primei doze, dar este posibil să nu observați un efect complet timp de câteva zile.

Tratamentul simptomatic al artrozei, poliartritei reumatoide și spondilitei anchilozante.

Decizia de a prescrie un inhibitor selectiv al COX-2 trebuie să se bazeze pe evaluarea individuală a riscurilor generale pentru pacient (vezi pct. 4.3, 4.4).

Celecoxib Terapia este indicat la adulți.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Dacă aveţi impresia că efectul Celecoxib Terapia este prea puternic sau prea slab, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Medicul dumneavoastră vă va spune care este doza pe care trebuie să o luaţi. Deoarece riscul apariţiei reacţiilor adverse asociate problemelor inimii poate creşte o dată cu doza şi cu durata utilizării, este foarte important să utilizaţi cea mai mică doză care vă poate controla durerea. Nu luaţi Celecoxib Terapia pentru o perioadă de timp mai lungă decât cea necesară pentru a controla semnele bolii.

Mod de administrare

Capsulele de Celecoxib Terapia sunt pentru administrare orală si trebuie înghiţite întregi, cu un pahar cu apă. Acestea pot fi administrate în orice moment al zilei, cu sau fără alimente. Cu toatea acestea, încercați să luați fiecare doză de Celecoxib Terapia în același moment al fiecărei zile. Dacă întâmpinați dificultăți la înghițirea capsulelor: întregul conținut al capsulei poate fi presărat pe o linguriță rasă de alimente semisolide (cum ar fi piure de mere rece sau la temperatura camerei, terci de orez, iaurt sau piure de banane) și înghițit imediat cu aproximativ 240 ml de apă. Pentru a deschide capsula, țineți vertical pentru ca granulele sa fie în partea de jos, apoi strângeți ușor partea de sus și răsuciți pentru a o îndepărta, având grijă să nu vărsați conținutul. Nu mestecați sau zdrobiți granulele.

Dacă după două săptămâni de la începerea tratamentului nu constataţi nicio ameliorare a bolii, contactaţi-vă medicul.

Doza recomandată este: Pentru artroză doza zilnică recomandată este de 200 mg, care poate fi crescută de către medicul dumneavoastră până la maxim 400 mg, dacă este necesar. Doza uzuală este:

  • o capsulă de 200 mg o dată pe zi; sau
  • o capsulă de 100 mg de două ori pe zi.

Pentru poliartrita reumatoidă

Doza recomandată este de 200 mg în fiecare zi (divizată în două prize), care poate fi crescută de către medic până la maximum 400 mg (divizată în două prize), dacă este necesar.

Celecoxib Terapia 100 mg: Doza uzuală este:

  • o capsulă de 100 mg de două ori pe zi.

Celecoxib Terapia 200 mg: Doza de 200 mg (administrată sub formă de o capsulă de 100 mg de două ori pe zi) nu poate fi obținută cu Celecoxib Terapia 200 mg capsule. Adresați-vă medicului dumneavoastră.

Pentru spondilita anchilozantă, doza zilnică recomandată este de 200 mg, care poate fi crescută de către medic până la cel mult 400 mg, dacă este necesar. Doza uzuală este:

  • o capsulă de 200 mg o dată pe zi; sau
  • o capsulă de 100 mg de două ori pe zi.

Doza zilnică maximă: Nu trebuie să luați mai mult de 400 mg (4 capsule de Celecoxib Terapia 100 mg sau 2 capsule de Celecoxib Terapia 200 mg) pe zi.

Utilizare la adulți cu probleme ale rinichilor sau ficatului Asiguraţi-vă că medicul dumneavoastră ştie că aveţi probleme cu ficatul sau cu rinichii, deoarece s-ar putea să aveţi nevoie de o doză mai mică.

Utilizare la pacienți vârstnici, în special cei cu greutatea sub 50 kg Dacă aveţi vârsta peste 65 de ani şi, în mod special, dacă aveţi greutatea sub 50 kg, poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă consulte periodic.

Utilizarea la copii și adolescenți Celecoxib Terapia este doar pentru adulți; nu trebuie administrat la copii și adolescenți.

Dacă luați mai mult Celecoxib Terapia decât trebuie Nu luaţi mai multe capsule decât cele recomandate de către medicul dumneavoastră. Dacă luați prea multe capsule, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau mergeţi la departamentul de urgenţe al celui mai apropiat spital şi luaţi medicamentul cu dumneavoastră.

Dacă uitați să luați Celecoxib Terapia Dacă aţi uitat să luaţi o capsulă, luaţi-o imediat ce vă reamintiţi. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetați să luați Celecoxib Terapia Întreruperea bruscă a tratamentului cu Celecoxib poate duce la agravarea semnelor de boală. Nu întrerupeţi administrarea Celecoxib Terapia decât dacă acest lucru v-a fost recomandat de către medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda reducerea treptată a dozei pe o perioadă de câteva zile, înainte de a opri tratamentul complet.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Doze

Deoarece riscurile cardiovasculare ale celecoxibului pot creşte odată cu doza şi cu durata expunerii, trebuie să se utilizeze cea mai scurtă durată de tratament posibilă şi cea mai mică doză eficace zilnică. Necesitatea administrării medicamentului pentru ameliorarea simptomelor şi răspunsul terapeutic trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu artroză (vezi pct. 4.3, 4.4, 4.8 şi 5.1).

Artroză: doza uzuală zilnică recomandată este de 200 mg o dată pe zi sau administrată divizat în două prize. La unii pacienţi care prezintă o ameliorare insuficientă a simptomelor, creşterea dozei la 200 mg de două ori pe zi poate duce la creşterea eficacității medicamentului. Dacă după două săptămâni de tratament nu există o creștere a beneficiului terapeutic, trebuie luate în considerare alte opţiuni terapeutice.

Poliartrită reumatoidă: doza inițială zilnică recomandată este de 200 mg, administrată divizat în două prize. Dacă este necesar, doza poate fi ulterior crescută la 200 mg de două ori pe zi. Dacă după două săptămâni de tratament nu există o creștere a beneficiului terapeutic, trebuie luate în considerare alte opţiuni terapeutice.

Spondilită anchilozantă: doza zilnică recomandată este de 200 mg o dată pe zi sau administrată în două prize divizate. La unii pacienţi cu o ameliorare insuficientă a simptomelor, creşterea dozei la 400 mg o dată pe zi sau administrată divizat în două prize poate creşte eficacitatea medicamentului. Dacă după două săptămâni de tratament nu există o creștere a beneficiului terapeutic, trebuie luate în considerare alte opţiuni terapeutice.

Doza zilnică maximă recomandată este de 400 mg o dată pe zi, pentru toate indicațiile.

Vârstnici (>65 ani) Ca și la adulții mai tineri, trebuie utilizată o doză inițială de 200 mg pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută ulterior până la 200 mg, de două ori pe zi. Se impune o prudență deosebită la pacienții vârstnici cu o greutate corporală sub 50 kg. (Vezi pct. 4.4 și 5.2).

Insuficienţă hepatică: La pacienții cu insuficiență hepatică moderată confirmată și cu valori ale albuminemiei de 25-35 g/l, tratamentul trebuie început cu jumătate din doza recomandată. Experienţa clinică este limitată la pacienţii cu ciroză hepatică (vezi pct. 4.3, 4.4 și 5.2).

Insuficienţă renală: Există o experiență limitată cu celecoxib la pacienții cu insuficiență renală ușoară sau moderată, prin urmare se impune prudență atunci când se administrează tratamentul la acești pacienți (vezi pct. 4.3, 4.4 și 5.2).

Copii și adolescenți: Celecoxib nu este indicat pentru a fi administrat la copii şi adolescenţi.

Metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9:

Celecoxib trebuie administrat cu prudență la pacienții despre care se cunoaște sau se suspectează faptul că sunt metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9 pe baza genotipului sau anamnezei/experienței anterioare cu alte substraturi ale CYP2C9, deoarece există un risc crescut de reacții adverse dependente de doză. Trebuie avută în vedere scăderea dozei la jumătate din doza minimă recomandată. (Vezi pct. 5.2)

Mod de administrare Administrare orală Celecoxib Terapia poate fi administrat cu sau fără alimente.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2

Spuneți medicului dumneavoastră dacă oricare dintre următoarele afirmații este valabilă în cazul dumneavoastră, deoarece în aceste condiții nu trebuie să luați Celecoxib Terapia.

  • dacă sunteţi alergic la celecoxib sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
  • dacă ați avut o reacție alergică la un grup de medicamente denumit „sulfonamide” (de exemplu unele antibiotice utilizate pentru tratamentul infecțiilor)
  • dacă aveți în prezent ulcer gastric sau ulcer duodenal sau prezentați sângerări la nivelul stomacului sau intestinului;
  • dacă, după administrarea de acid acetilsalicilic sau a oricărui alt medicament antiinflamator și analgezic (AINS), ați prezentat simptome de astm bronșic, polipi nazali, congestie nazală severă sau reacții alergice cum sunt erupții trecătoare pe piele care provoacă mâncărime, umflare la nivelul feței, buzelor, limbii sau gâtului, dificultate la respirație sau respirație șuierătoare;
  • dacă sunteți gravidă. Dacă puteți rămâne gravidă pe parcursul tratamentului trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră despre metodele de contracepție (vezi pct. „Sarcina, alăptarea și fertilitatea“ de mai jos)
  • dacă alăptați (vezi pct. „Sarcina, alăptarea și fertilitatea“ de mai jos)
  • dacă aveți o boală de ficat severă;
  • dacă aveți o boală de rinichi severă;
  • dacă aveți o boală inflamatorie intestinală, cum sunt colita ulcerativă sau boala Crohn;
  • dacă aveți insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică diagnosticată sau boală vasculară cerebrală, de exemplu dacă ați fost diagnosticat cu infarct miocardic, accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitoriu (reducere temporară a fluxului de sânge la nivelul creierului, cunoscut de asemenea sub numele de „mini-accident vascular cerebral“), angină pectorală sau blocaj al vaselor de sânge de la nivelul inimii sau creierului;
  • dacă aveți sau ați avut probleme cu circulația sângelui (boală arterială periferică) sau dacă vi s-a efectuat o intervenție chirurgicală la nivelul arterelor piciorului.

Antecedente de hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți (vezi pct. 6.1).

Hipersensibilitate cunoscută la sulfonamide.

Ulcer peptic activ sau hemoragie gastro-intestinală (GI).

Pacienţi cu astm bronșic, rinită acută, polipoză nazală, angioedem, urticarie sau alte reacţii de tip alergic după administrarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS, inclusiv inhibitori ai COX-2 (ciclooxigenază 2).

La gravide sau la femei aflate la vârsta fertilă, cu excepția cazului în care se utilizează o metodă contraceptivă eficace (vezi pct. 4.5). S-a demonstrat că celecoxib provoacă malformații la cele două specii de animale studiate (vezi pct. 4.6 și 5.3). Nu se cunoaște riscul potențial asupra sarcinii la om, dar acesta nu poate fi exclus.

Alăptare (vezi pct. 4.6 și 5.3).

Disfuncție hepatică severă (albuminemie <25 g/l sau scor Child-Pugh 10).

Pacienți cu clearance-ul estimat al creatininei <30 ml/min.

Boală inflamatorie intestinală.

Insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-IV).

Boală cardiacă ischemică confirmată, arteriopatie periferică și/sau boală vasculară cerebrală.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să luaţi Celecoxib Terapia, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului:

  • dacă ați avut anterior ulcer sau sângerare la nivelul stomacului sau intestinului. (Nu luați Celecoxib Terapia dacă aveți în prezent ulcer sau sângerare la nivelul stomacului sau intestinului);
  • dacă luați acid acetilsalicilic (chiar și în doze mici, în scopul protejării inimii)
  • dacă utilizați medicamente pentru a reduce coagularea sângelui (de exemplu, warfarină/cum ar fi anticoagulantele asemănătoare warfarinei sau medicamente orale anticoagulante noi, de ex. apixaban)
  • dacă luaţi medicamente antiagregante plachetare
  • daca luați medicamente numite corticosteroizi (de exemplu prednison)
  • dacă luați celecoxib în același timp cu AINS, altele decât acetilsalicilice cum sunt ibuprofen sau diclofenac. Trebuie evitată administrarea concomitentă a acestor medicamente.
  • dacă fumați, aveți diabet zaharat, valori crescute ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului;
  • dacă inima, ficatul sau rinichii dumneavoastră nu funcționează bine, poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă consulte periodic;
  • dacă aveți retenție de lichide (cum ar fi glezne și picioare umflate);
  • dacă sunteți deshidratat, de exemplu din cauza vărsăturilor, diareei sau dacă luați medicamente diuretice (medicamente utilizate pentru tratamentul excesului de lichid în organism);
  • dacă ați avut o reacție alergică gravă sau o reacție gravă la nivelul pielii, la orice medicament;
  • dacă sunteți bolnav ca urmare a unei infecții sau credeți că aveți o infecție, deoarece celecoxib poate masca febra sau alte semne de infecție și inflamație;
  • dacă aveți vârsta peste 65 ani, poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă consulte periodic.
  • consumul de alcool și AINS poate crește riscul de probleme gastrointestinale •

Similar altor AINS (de exemplu ibuprofen sau diclofenac), acest medicament poate duce la o creștere a tensiunii arteriale, iar medicul dumneavoastră v-ar putea cere să efectuați un control periodic al valorilor tensiunii arteriale.

La persoanele cărora li s-a administrat celecoxib s-au raportat unele cazuri de reacții hepatice severe, incluzând inflamație severă la nivelul ficatului, afectare a ficatului, insuficiență hepatică (unele cu evoluție letală sau care necesită transplant de ficat). Dintre cazurile în care s-a raportat timpul până la debutul reacției adverse, cele mai severe reacții adverse hepatice au apărut în interval de o lună de la începerea tratamentului.

Celecoxib poate face mai dificilă apariția unei sarcini. Spuneți medicului dacă intenționați să rămâneți gravidă sau dacă aveți probleme în a rămâne gravidă (vezi pct. „Sarcina, alăptarea și fertilitatea“ de mai jos).

Efecte gastro-intestinale (GI) La pacienții cărora li s-a administrat celecoxib au apărut complicații la nivelul tractului gastro-intestinal superior [perforații, ulceraţii sau hemoragii (PUH)], unele dintre acestea având evoluție letală. Se recomandă prudenţă în tratamentul pacienţilor cu risc de apariție a complicaţiilor gastro-intestinale ca urmare a administrării AINS; la pacienții vârstnici cărora li se administrează concomitent orice alt AINS sau acid acetilsalicilic sau la pacienţii cu antecedente de boli gastro-intestinale, cum sunt ulceraţiile şi hemoragiile gastro-intestinale.

Atunci când celecoxib este administrat concomitent cu acid acetilsalicilic (chiar şi în doze mici), există un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse gastro-intestinale (ulceraţii sau alte complicaţii gastro-intestinale). În cadrul studiilor clinice pe termen lung nu s-a demonstrat o diferenţă semnificativă în ceea ce privește profilul de siguranţă la nivel GI în cazul asocierii inhibitorilor selectivi ai COX-2 cu acid acetilsalicilic, comparativ cu asocierea AINS şi acid acetilsalicilic (vezi pct. 5.1).

Administrarea concomitentă a AINS Trebuie evitată administrarea concomitentă de celecoxib și un AINS, altul decât acidul acetilsalicilic (aspirina). Efecte cardiovasculare În cadrul unui studiu controlat cu placebo, pe termen lung, s-a evidențiat un număr crescut de evenimente cardiovasculare grave, în principal infarct miocardic, la subiecți cu polipoză adenomatoasă sporadică la care s-a administrat celecoxib în doze de 200 mg de două ori pe zi și 400 mg de două ori pe zi, comparativ cu placebo (vezi pct. 5.1).

Deoarece riscurile cardiovasculare ale celecoxibului pot creşte cu doza şi cu durata expunerii, trebuie să se utilizeze cea mai scurtă durată de tratament posibilă şi cea mai mică doză eficace zilnică. AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai COX-2, au fost asociate cu risc crescut de evenimente adverse cardiovasculare și trombotice atunci când sunt luate pe termen lung. Mărimea exactă a riscului asociat cu o doză unică nu a fost determinată și nici durata exactă a terapiei asociată cu riscul crescut. Necesitatea administrării medicamentului pentru ameliorarea simptomelor şi răspunsul terapeutic trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu artroză (vezi pct. 4.2, 4.3, 4.8 şi 5.1).

Pacienţii cu factori de risc semnificativi pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie trataţi cu celecoxib numai după o evaluare atentă (vezi pct. 5.1).

Inhibitorii selectivi ai COX-2 nu constituie un substituent al acidului acetilsalicilic în profilaxia bolilor tromboembolice cardiovasculare deoarece nu au efecte antiagregante plachetare. Prin urmare, tratamentul antiagregant plachetar nu trebuie întrerupt (vezi pct. 5.1).

Retenție hidrică și edem Similar altor medicamente care inhibă sinteza de prostaglandine, la pacienţii trataţi cu celecoxib au fost observate fenomene de retenţie hidrică și edem. Prin urmare se impune precauţie la pacienţii cu antecedente de insuficienţă cardiacă, insuficienţă ventriculară stângă sau hipertensiune arterială, precum şi la cei care prezintă edeme preexistente din orice altă cauză, deoarece inhibarea sintezei prostaglandinelor poate duce la deteriorarea funcției renale și la retenție hidrică. De asemenea se impune precauție la pacienții cărora li se administrează tratament diuretic sau care prezintă risc hipovolemic.

Hipertensiune arterială Similar tuturor AINS, celecoxibul poate duce la debutul hipertensiunii arteriale sau la agravarea hipertensiunii arteriale pre-existente, ambele putând contribui la o incidenţă crescută a evenimentelor cardiovasculare. Prin urmare, tensiunea arterială trebuie monitorizată îndeaproape pe durata iniţierii terapiei cu celecoxib şi pe parcursul tratamentului.

Efecte hepatice și renale Funcţiile renale sau hepatice compromise şi în special disfuncţia cardiacă sunt mai posibile la vârstnici; de aceea, la vârstnici este necesară supraveghere medicală adecvată.

AINS, inclusiv celecoxib pot provoca toxicitate renală. Studiile clinice cu celecoxib au demonstrat că efectele renale sunt similare cu cele observate în cazul tratamentului cu AINS. Pacienţii cu risc maxim de toxicitate renală sunt cei cu insuficienţă renală, insuficienţă cardiacă, disfuncţie hepatică, cei cărora li se administrează diuretice, inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II precum şi persoanele vârstnice. Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi atent în timpul tratamentului cu celecoxib.

În cazul administrării celecoxibului au fost raportate unele cazuri de reacţii hepatice severe, inclusiv hepatită fulminantă (în unele cazuri letală), necroză hepatică şi insuficienţă hepatică (în unele cazuri cu evoluție letală sau care necesită transplant hepatic). Dintre cazurile pentru care a fost raportat timpul până la debutul evenimentului advers, cele mai multe evenimente adverse hepatice au apărut în interval de o lună de la iniţierea tratamentului cu celecoxib (vezi pct. 4.8).

Dacă în timpul tratamentului pacienții prezintă tulburări ale funcțiilor oricărui organ dintre cele menţionate mai sus, trebuie luate măsurile corespunzătoare şi trebuie avută în vedere eventuala întrerupere a tratamentului cu celecoxib.

Inhibarea CYP Celecoxibul inhibă CYP2D6. Deşi această enzimă nu este puternic inhibată, poate fi necesară reducerea dozei pentru medicamentele metabolizate de CYP2D6 (vezi pct. 4.5). Se impune prudență în tratamentul pacienților cunoscuţi ca fiind metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9 (vezi pct. 5.2).

Reacții de hipersensibilitate sistemică și cutanată Foarte rar au fost raportate reacţii cutanate grave, unele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică în asociere cu administrarea celecoxibului (vezi pct. 4.8). Riscul maxim de apariţie a acestor reacţii pare a fi la începutul tratamentului: debutul reacţiilor a avut loc în prima lună de tratament în majoritatea cazurilor. La pacienţii cărora li s-a administrat celecoxib au fost raportate reacţii de hipersensibilitate grave (inclusiv anafilaxie, angioedem și erupție cutanată medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (sindromul DRESS sau de hipersensibilitate (vezi pct. 4.8)). Pacienţii cu antecedente de alergie la sulfonamide sau la orice alt medicament alergizant pot prezenta un risc mai mare de apariţie a reacţiilor cutanate grave sau a

reacțiilor de hipersensibilitate (vezi pct. 4.3). Tratamentul cu celecoxib trebuie întrerupt la prima apriție a semnelor de erupţie cutanată, leziuni la nivelul mucoaselor sau orice alt semn de hipersensibilitate.

Generale Celecoxibul poate masca febra şi alte semne de inflamaţie.

La pacienţii cărora li s-a administrat tratament concomitent cu warfarină au fost observate hemoragii grave. S-a raportat creșterea timpului de protrombină (INR) în situația în care există această terapie concomitentă. Prin urmare, acesta trebuie monitorizat îndeaproape la pacienții cărora li se administrează anticoagulante orale de tip warfarină/cumarină, în special atunci când se inițiază terapia cu celecoxib sau se modifică doza de celecoxib (vezi pct 4.5). Utilizarea concomitentă a anticoagulantelor cu AINS poate crește riscul de sângerare. Se recomandă prudenţă în cazul tratamentului concomitent cu celecoxib şi warfarină sau alte anticoagulante orale (de exemplu apixaban, dabigatran și rivaroxaban) (vezi pct. 4.5).

Celecoxib 100 mg și 200 mg capsule conține lactoză (21,5 mg și, respectiv 43 mg). Pacienţii cu probleme ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

  • dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei);
  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau antagonişti ai angiotensinei II, beta-blocanți și diuretice (utilizați pentru tratamentul valorilor crescute ale tensiunii arteriale și al insuficienței cardiace);
  • fluconazol și rifampicină (utilizate pentru tratamentul infecțiilor fungice și bacteriene);
  • warfarină sau alte medicamente asemănătoare warfarinei, (medicamente utilizate pentru „subțierea sângelui”, care previn coagularea sângelui) inclusiv medicamente noi ca apixaban;
  • litiu (utilizat pentru tratamentul unor tipuri de depresie);
  • alte medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei, tulburărilor de somn, valorilor crescute ale tensiunii arteriale sau bătăilor neregulate ale inimii;
  • neuroleptice (utilizate pentru tratamentul unor boli psihice);
  • metotrexat (utilizat pentru tratamentul poliartritei reumatoide, psoriazisului și leucemiei);
  • carbamazepină (utilizată pentru tratamentul epilepsiei/crizelor convulsive și al unor forme de durere sau depresie);
  • barbiturice (utilizate pentru tratamentul epilepsiei/crizelor convulsive și al unor tulburări de somn);
  • ciclosporină și tacrolimus (utilizate pentru supresia sistemului imunitar, de exemplu după transplante).

Celecoxib Terapia poate fi utilizat împreună cu doze mici de acid acetilsalicilic (cel mult 75 mg zilnic). Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua cele două medicamente împreună.

Interacţiuni farmacodinamice Activitatea anticoagulantă trebuie monitorizată la pacienţii cărora li se administrează warfarină sau alte anticoagulante cumarinice, în mod deosebit în primele zile de la începerea tratamentului sau de la modificarea dozei de celecoxib, deoarece la aceşti pacienţi există un risc crescut de complicaţii hemoragice. Prin urmare, la pacienţii trataţi cu anticoagulante orale, timpul de protrombină și INR-ul trebuie monitorizate cu atenție, mai ales în primele zile după începerea tratamentului cu celecoxib sau după modificarea dozei de celecoxib (vezi pct. 4.4). Au fost raportate evenimente hemoragice asociate cu creşterea timpului de protrombină, uneori letale, mai ales la pacienții vârstnici cărora li s-au administrat concomitent celecoxib şi warfarină.

AINS pot reduce efectul medicamentelor diuretice şi antihipertensive. Similar AINS, riscul de insuficienţă renală acută, de obicei reversibilă, poate creşte la unii pacienţi cu disfuncţie renală (de exemplu pacienţi deshidrataţi sau cărora li se administrează diuretice sau pacienți vârstnici) dacă inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau antagoniştii receptorilor pentru angiotensină II sunt utilizaţi concomitent cu AINS, inclusiv cu celecoxib. Prin urmare, aceste utilizări concomitente trebuie utilizate cu prudenţă, în special la pacienţii vârstnici. Pacienţii trebuie hidrataţi în mod adecvat, iar funcţia renală trebuie monitorizată după începerea terapiei concomitente şi ulterior periodic.

În cadrul unui studiu clinic cu durata de 28 zile, efectuat la pacienţi cu hipertensiune arterială de gradul I şi II controlată cu lisinopril, administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creşteri semnificative din punct de vedere clinic, comparativ cu placebo, ale valorilor medii zilnice ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice, măsurate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, timp de 24 de ore. Dintre pacienţii cărora li s-a administrat celecoxib 200 mg de două ori pe zi, 48% au fost consideraţi non-respondenți la lisinopril la vizita medicală finală (definiţi fie prin tensiune arterială diastolică măsurată cu tensiometrul cu manşetă >90 mmHg, fie prin creşterea cu > 10% a tensiunii arteriale diastolice măsurată cu tensiometrul cu manșetă, comparativ cu valoarea iniţială), în comparaţie cu 27% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo; această diferenţă a fost semnificativă statistic.

Administrarea concomitentă de AINS şi ciclosporină sau tacrolimus a sugerat creşterea efectului nefrotoxic al ciclosporinei și tacrolimusului. Funcţia renală trebuie monitorizată atunci când celecoxibul este administrat concomitent cu aceste medicamente.

Celecoxibul poate fi utilizat în asociere cu doze mici de acid acetilsalicilic, dar nu este un substituent al acidului acetilsalicilic în profilaxia afecţiunilor cardiovasculare. În studiile comunicate, similar altor AINS, a fost prezentat riscul crescut de ulceraţii sau alte complicaţii gastro-intestinale în cazul

administrării concomitente de acid acetilsalicilic în doze mici, comparativ cu situaţiile în care a fost administrat celecoxib în monoterapie (vezi pct. 5.1).

Interacţiuni farmacocinetice

Efectele celecoxibului asupra altor medicamente Celecoxibul este un inhibitor al izoenzimei CYP2D6. În timpul tratamentului cu celecoxib, concentraţiile plasmatice ale dextrometorfanului, un substrat al CYP2D6, au crescut cu 136%. Concentraţiile plasmatice ale medicamentelor care constituie substraturi pentru această enzimă pot creşte în cazul tratamentului concomitent cu celecoxib. Exemple de medicamente care sunt metabolizate de către CYP2D6 sunt: antidepresivele (triciclice şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)), neurolepticele, antiaritmicele etc. Poate fi necesară reducerea dozelor medicamentelor care constituie substraturi ale enzimei CYP2D6 atunci când se iniţiază terapia cu celecoxib, în timpul creşterii dozelor sau la terminarea tratamentului cu celecoxib. Administrarea concomitentă de celecoxib 200 mg de două ori pe zi a dus la creșteri de 2,6 ori și 1,5 ori ale concentrațiilor plasmatice de dextrometorfan și respectiv metoprolol (substraturi ale CYP2D6). Aceste creșteri se datorează inhibării metabolismul substratului CYP2D6 de către celecoxib.

Inhibarea CYP2C19 Studiile in vitro au demonstrat un oarecare potenţial de inhibare a metabolizării prin intermediul CYP2C19. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică in vitro a acestui efect. Exemple de medicamente metabolizate de CYP2C19 sunt diazepamul, citalopramul şi imipramina.

La pacienţii cu poliartrită reumatoidă, celecoxibul nu a influenţat semnificativ statistic farmacocinetica (clearance-ul plasmatic sau renal) metotrexatului (la dozele utilizate în reumatologie). Cu toate acestea, trebuie avută în vedere monitorizarea toxicității, atunci când se administrează concomitent aceste două medicamente.

Litiu La subiecţii sănătoşi, administrarea concomitentă de celecoxib 200 mg de două ori pe zi şi litiu 450 mg de două ori pe zi a dus la o creştere medie a concentraţiei plasmatice maxime (C max) cu 16% şi a ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) cu 18%, în cazul litiului. Prin urmare, pacienţii cărora li se administrează litiu trebuie supravegheaţi cu atenţie la începerea sau întreruperea tratamentului cu celecoxib. Contraceptive orale Într-un studiu de interacţiune, celecoxibul nu a influenţat în mod semnificativ clinic farmacocinetica contraceptivelor orale (noretisteron 1 mg/etinilestradiol 35 micrograme).

Glibenclamidă/tolbutamidă Celecoxibul nu modifică în mod relevant clinic farmacocinetica tolbutamidei (un substrat al CYP2C9) sau glibenclamidei.

Efectele altor medicamente asupra celecoxibului Metabolizatori lenti ai CYP2C9 La subiecţii care sunt metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9 şi care au demonstrat expunere sistemică crescută la celecoxib, tratamentul concomitent cu inhibitori ai CYP2C9 poate determina creşteri suplimentare ale expunerii la celecoxib. Astfel de administrări concomitente trebuie evitate la subiecţii cunoscuţi a fi metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9 (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Inhibitori și inductori ai CYP2C9 Deoarece celecoxibul este metabolizat predominant de către CYP2C9, acesta trebuie administrat la jumătate din doza recomandată în cazul pacienţilor trataţi cu fluconazol. Administrarea concomitentă a unei doze unice de celecoxib 200 mg cu o doză de fluconazol 200 mg o dată pe zi (inhibitor puternic al CYP2C9), a dus la creşterea medie a Cmax cu 60% şi a ASC cu 130% în cazul celecoxibului. Administrarea concomitentă de inductori ai CYP2C9, cum sunt rifampicina, carbamazepina şi barbituricele, poate reduce concentraţiile plasmatice ale celecoxibului.

Ketoconazol și antiacide Nu a fost observată modificarea farmacocineticii celecoxibului de către ketoconazol sau antiacide.

Copii și adolescenți Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Sarcina Celecoxib Terapia nu trebuie utilizat de către femei gravide sau care pot rămâne gravide (adică femei aflate la vârstă fertilă, care nu utilizează metode de contracepţie adecvate) în timpul tratamentului. Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Celecoxib Terapia, trebuie să întrerupeţi tratamentul şi să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Alăptarea Celecoxib Terapia nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

Fertilitatea AINS, inclusiv Celecoxib Terapia, pot face mai dificilă apariția unei sarcini (vezi punctul “Atenționări și precauții”). Trebuie să spuneți medicului dacă intenționați să rămâneți gravidă sau dacă aveți dificultăți în a rămâne gravidă.

Sarcina Studiile la animale (şobolan şi iepure) au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere, inclusiv malformaţii (vezi pct. 4.3 şi 5.3). Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina. Datele provenite din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avorturi spontane după utilizarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Nu se cunoaște riscul potențial asupra sarcinii la om, dar acesta nu poate fi exclus. Similar altor medicamente inhibitoare ale sintezei de prostaglandine, celecoxibul poate induce hipotonie uterină sau închiderea prematură a canalului arterial în cazul utilizării pe parcursul ultimului trimestru de sarcină. În timpul celui de-al doilea sau al treilea trimestru de sarcină, AINS inclusiv celecoxib, pot provoca disfuncţie renală fetală care poate avea ca rezultat reducerea volumului lichidului amniotic sau în cazuri severe, oligohidramnios. Astfel de efecte pot apărea la scurt timp după inițierea tratamentului și sunt de obicei reversibile la întreruperea tratamentului. Tratamentul cu celecoxib este contraindicat în timpul sarcinii şi la femei aflate în perioada fertilă (vezi pct. 4.3 și 4.4). Dacă femeia rămâne gravidă în timpul tratamentului cu celecoxib, acesta trebuie întrerupt.

Alăptarea Celecoxibul este excretat în laptele femelelor de şobolan în concentraţii similare cu cele plasmatice. Administrarea celecoxibului la un număr limitat de femei care alăptau a demonstrat trecerea unor cantități foarte mici de celecoxib în laptele matern. Femeile cărora li se administrează celecoxib nu trebuie să alăpteze.

Fertilitatea Pe baza mecanismului de acțiune, administrarea AINS, inclusiv a celecoxibului, poate întârzia sau preveni ruperea foliculilor ovarieni, asociată cu infertilitate reversibilă la unele femei.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse enumerate mai jos au fost observate la pacienţii cu artroză cărora li s-a administrat celecoxib. Reacţiile adverse marcate cu un asterisc () sunt prezentate cu frecvenţele maxime care au fost raportate la pacienţii cărora li s-a administrat celecoxib pentru prevenirea apariției polipilor de colon. În aceste studii, pacienții au luat celecoxib în doze mari și timp îndelungat.

Întrerupeți administrarea Celecoxib Terapia și spuneți imediat medicului dumneavoastră dacă prezentați:

  • o reacţie alergică manifestată prin erupţii trecătoare la nivelul pielii, umflare a feţei, respiraţie şuierătoare sau dificilă
  • probleme cu inima, cum este durerea în piept
  • durere severă la nivelul stomacului sau orice semn de sângerare la nivelul stomacului sau intestinului, cum sunt scaune de culoare neagră sau cu pete de sânge sau vărsături care conţin sânge
  • o reacție la nivelul pielii, cum sunt erupție trecătoare, vezicule sau descuamare a pielii
  • insuficienţă hepatică (simptomele pot include greaţă (senzație de rău), diaree, icter (manifestat prin colorarea în galben a pielii sau a albului ochilor)).
  • Reacţiile adverse raportate la pacienţi cu artroză şi la pacienţi cu poliartrită reumatoidă, cu frecvențe mai mari de 0,01% şi mai mari decât cele raportate pentru placebo pe parcursul a 12 studii clinice controlate cu placebo şi/sau comparator – substanţă activă, cu o durată de până la 12 săptămâni, cu doze zilnice de celecoxib cuprinse între 100 mg și 800 mg. În studiile suplimentare în care s-au administrat AINS neselective drept comparatori, aproximativ 7400 de pacienţi cu artroză au fost trataţi cu celecoxib în doze zilnice de până la 800 mg, incluzând aproximativ 2300 de pacienţi cărora li s-a administrat tratament timp de 1 an sau mai mult. Reacţiile adverse observate la administrarea de celecoxib în aceste studii suplimentare au fost în concordanţă cu cele ale pacienţilor cu artroză şi poliartrită reumatoidă, enumerate în Tabelul 1.
  • Reacţii adverse raportate cu frecvențe mai mari decât cele raportate pentru placebo, la subiecți trataţi cu celecoxib 400 mg o dată pe zi, în studii pe termen lung de prevenire a apariției polipilor, cu o durată de până la 3 ani (studiile APC şi PreSAP, vezi pct. 5.1, Proprietăţi farmacodinamice: Siguranţa Cardiovasculară – Studii pe termen lung implicând pacienți cu polipi adenomatoşi sporadici).
  • Reacţiile adverse raportate spontan după punerea pe piaţă a medicamentului pe o perioadă de timp în care se estimează că au fost trataţi cu celecoxib > 70 de milioane de pacienţi (doze, durată şi indicaţii diferite). Deoarece nu toate reacţiile adverse la medicamente sunt raportate la DAPP şi incluse în baza de date de siguranţă, frecvenţele acestor reacţii nu pot fi determinate în mod precis.

Tabelul 1. Reacţii adverse la medicament în cadrul studiilor clinice cu celecoxib şi raportate în cadrul activității de farmacovigilență (termeni preferați MedDRA)1,2

infarct intracraniana cerebral1 letală), meningită aseptică4, epilepsie (inclusiv agravarea epilepsiei)4 ageuzie4, anosmie4, Tulburări Vedere Hemoragie Ocluzie a oculare înceţoşată, oculară4 arterei4 sau Conjunctivi venei tă4 retiniene4 Tulburări Tinitus, acustice şi hipoacuzie1 vestibular e Tulburări Infarct Insuficiență Aritmie4 cardiace miocardic1 cardiacă, palpitații, tahicardie Tulburări Hipertensi Embolie Vasculită4 vasculare une pulmonară4 arterială1 Bufeuri,4 (inclusiv agravare a hipertensiu nii arteriale) Tulburări Rinită, Bronhospas Pneumonie4 respirator tuse, m4 ii, toracice dispnee1 şi mediastin ale Tulburări Greață4, Constipație Hemoragie Greață, gastro- Durere, gastro-hemoragi intestinale abdominală, gastrită, intestinală4, e gastro-diaree, stomatită, Ulcerații intestinală dispepsie, agravare a duodenale,, flatulență, inflamației gastrice, vărsături1, gastro-esofagiene, disfagie1 intestinale intestinale și ale colonului; perforație intestinală, esofagită, melenă, pancreatită, colita4 Tulburări Disfuncție Hepatită4, Insuficiență hepatobili hepatică, hepatică4 are creștere a (uneori letală valorilor sau care serice ale necesită

TGO și transplant TGP hepatic), hepatită fulminantă4 (uneori cu evoluție letală), necroză hepatică4, colestază4, hepatită colestatică4, icter4 Afecţiuni Erupții Urticarie Angioedem4 Dermatită cutanate cutanate Echimoză4, Alopecie, exfoliativă4, şi ale tranzitorii, fotosensibili eritem ţesutului Prurit ( tate polimorf4, subcutana inclusiv sindrom t prurit Stevens-generalizat) Johnson4, necroliză epidermică toxică4, reacții la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (RMESS)4 Pustuloză exantematică generalizată acută (PEGA)4, dermatită buloasă4 Tulburări Artralgie4 Crampe Miozită4 musculo-musculare scheletice (la nivelul şi ale picioarelor) ţesutului conjunctiv Tulburări Creştere a Insuficiență Nefrită renale şi creatininem renală tubulo-ale căilor iei, creștere acută4, interstițială4 urinare a Hiponatremi Sindrom concentrați e nefrotic4, ei Glomerulone plasmatice frita cu a ureei leziuni minime4 Tulburări Tulburări Sterilitate ale menstruale la femei, aparatului scădere a genital şi fertilității sânului la femei4

Tulburări Simptome de Edem generale tip gripal, facial, şi la edem Durere nivelul periferic / toracică4 locului de retenție administr hidrică are Vătămare Traumatism, otravire (traumatism si accidental) complicati i procedura le SGOT – ser glutamic oxaloacetic transaminaza SGPT – ser glutamat-piruvat transaminaza

Reacţii adverse la medicament, raportate în studii de prevenire a apariției polipilor, la subiecți cărora li s-a administrat celecoxib 400 mg zilnic, în cadrul a două studii clinice cu durată de până la 3 ani (studiile APC şi PreSAP). Reacţiile adverse la medicament menţionate mai sus pentru studiile de prevenire a apariției polipilor sunt doar acelea care au fost în prealabil identificate ca urmare a supravegherii medicamentului după punerea pe piaţă sau care au apărut cu o frecvenţă mai mare decât în studiile privind artrita. De asemenea, următoarele reacţii adverse clasificate anterior cu frecvență necunoscută, au fost raportate în cadrul studiilor de prevenire a apariției polipilor, la pacienţi cărora li s-a administrat celecoxib 400 mg o dată pe zi, în cadrul a două studii clinice cu durată de până la 3 ani (studiile APC şi PreSAP): Frecvente: angina pectorală, sindromul colonului iritabil, nefrolitiază, creştere a creatininemiei, hiperplazie benignă de prostată, creştere în greutate. Mai puţin frecvente: infecţii cu Helicobacter, herpes zoster, erizipel, bronhopneumonie, labirintită, infecţii gingivale, lipom, floculaţii în umoarea vitroasă, hemoragie conjunctivală, tromboză venoasă profundă, disfonie, hemoragie hemoroidală, peristaltism accelerat, ulceraţii la nivelul cavităţii bucale, dermatită alergică, adenopatie, nicturie, hemoragie vaginală, mastodinie, fracturi la nivelul membrului inferior, creștere a natriemiei. Reacţii adverse raportate spontan către baza de date pentru supravegherea siguranţei, pe o perioadă de timp în care la un număr estimat la >70 milioane de pacienţi s-a administrat tratament cu celecoxib (doze, durată şi indicaţii diferite). Ca urmare, frecvenţele acestor reacţii adverse nu pot fi determinate cu precizie. Reacţiile adverse raportate la pacienţi după punerea pe piaţă a medicamentului sunt doar cele care nu au fost deja enumerate în studiile clinice la pacienţi cu artroză sau pentru prevenirea apariției polipilor. Femeile care intenționează să rămână gravide sunt excluse din toate studiile clinice, prin urmare consultarea bazei de date a studiului pentru frecvența acestui eveniment nu a fost justificată. Frecvențele se bazează pe meta-analiză cumulativă cu gruparea studiilor reprezentând expunerea a 38102 pacienți

În datele finale (determinate) ale studiilor APC şi PreSAP la pacienţi trataţi cu celecoxib 400 mg zinic pe o durată de până la 3 ani (date cumulate din ambele studii; pentru rezultatele din fiecare studiu, vezi pct. 5.1), incidenţa cu mult mai mare comparativ cu cea raportată în cazul administrării de placebo pentru infarctul miocardic a fost de 7,6 evenimente la 1000 pacienţi (mai puţin frecvente) şi nu a existat o incidenţă cu mult mai mare pentru accidentele vasculare cerebrale (nediferenţiate pe tipuri) comparativ cu placebo.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478 – RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro.

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conține Celecoxib Terapia

− Substanța activă este celecoxib. Fiecare capsulă conține celecoxib 100 mg sau 200 mg. − Celelalte componente (excipienți) sunt: Lactoză monohidrat, povidonă (PVP K30), dioxid de siliciu coloidal anhidru (Aerosil 200), laurilsulfat de sodiu, croscarmeloză sodică (Ac-di-sol), stearat de magneziu Capsula conține: gelatină, laurilsulfat de sodiu, dioxid de titan (E171) Cerneala de imprimare conține: shellac, propilenglicol, oxid negru de fer (E172), hidroxid de potasiu.

Cum arată Celecoxib Terapia şi conţinutul ambalajului

Celecoxib Terapia este disponibil sub formă de capsule.

Capsule gelatinoase opace, de culoare albă până la aproape albă (mărimea 4), inscripţionate cu „CC“ pe capac și cu „100“ pe corpul capsulei, cu cerneală neagră, care conțin pulbere granulară de culoare aproape albă.

Capsule gelatinoase opace, de culoare albă până la aproape albă (mărimea 2), inscripţionate cu „CC“ pe capac și cu „200“ pe corpul capsulei, cu cerneală neagră, care conțin pulbere granulară de culoare aproape albă.

Blistere din PVC-Aclar/Aluminiu.

Celecoxib Terapia capsule de 100 mg sau 200 mg sunt disponibile în cutii care conţin 10, 20, 30 sau 40 capsule. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Terapia SA Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca, România

Fabricanţii Sun Pharmaceutical Industries Europe B.V. Polarisavenue 87, 2132JH Hoofddorp Țările de Jos

Terapia SA Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca, România

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale

Italia: Celecoxib SUN Spania: Celecoxib SUN 200 mg cápsulas duras EFG Franţa: CELECOXIB SUN 200 mg, gélule România: Celecoxib Terapia 100 mg capsule Celecoxib Terapia 200 mg capsule

Acest prospect a fost revizuit în Octombrie 2023.

Fiecare capsulă conţine celecoxib 100 mg sau 200 mg.

Excipient(ți) cu efect cunoscut: Fiecare capsulă conţine lactoză monohidrat 21,5 mg sau 43 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Conţinutul capsulei: Lactoză monohidrat Povidonă (PVP K30) Dioxid de siliciu coloidal anhidru (Aerosil 200) Laurilsulfat de sodiu Croscarmeloză sodică (Ac-di-sol) Stearat de magneziu

Capsula: Gelatină Laurilsulfat de sodiu Dioxid de titan (E171)

Cerneala de imprimare: Shellac Propilenglicol Oxid negru de fer (E172) Hidroxid de potasiu

celecoxib 100 mg sau 200 mg · substanță activă
Conţinutul capsulei: · excipient
Lactoză monohidrat · excipient
Povidonă (PVP K30) · excipient
Dioxid de siliciu coloidal anhidru (Aerosil 200) · excipient
Laurilsulfat de sodiu · excipient
Croscarmeloză sodică (Ac-di-sol) · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Gelatină · excipient
Dioxid de titan (E171) · excipient
Shellac · excipient
Propilenglicol · excipient
Oxid negru de fer (E172) · excipient
Hidroxid de potasiu · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie și blister după „EXP“. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

2 ani

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu blist. PVC/Aclar-Al x 10 caps. · 13052/2020/01
Cutie cu blist. PVC/Aclar-Al x 20 caps. · 13052/2020/02
Cutie cu blist. PVC/Aclar-Al x 30 caps. · 13052/2020/03
Cutie cu blist. PVC/Aclar-Al x 40 caps. · 13052/2020/04

Documente oficiale