Celecoxib Terapia 200 mg
Capsule · DCI: Celecoxibum
Celecoxib Terapia este utilizat pentru ameliorarea semnelor și simptomelor de poliartrită reumatoidă, artroză și spondilită anchilozantă la adulți.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Celecoxib Terapia este utilizat pentru ameliorarea semnelor și simptomelor de poliartrită reumatoidă, artroză și spondilită anchilozantă la adulți.
Celecoxib Terapia conține substanța activă celecoxib. Celecoxibul aparține unui grup de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și, mai exact, unui subgrup de medicamente cunoscut sub numele de inhibitori ai COX-2. Organismul dumneavoastră produce prostaglandine care pot provoca durere și inflamație. În cazul unor afecțiuni cum sunt poliartrita reumatoidă și artroza, organismul produce cantități mai mari din aceste substanțe. Celecoxib acționează prin scăderea producerii de prostaglandine, reducând astfel durerea și inflamația. Trebuie să vă așteptați ca medicamentul să înceapă să acționeze în câteva ore de la administrarea primei doze, dar este posibil să nu observați un efect complet timp de câteva zile.
Tratamentul simptomatic al artrozei, poliartritei reumatoide și spondilitei anchilozante.
Decizia de a prescrie un inhibitor selectiv al COX-2 trebuie să se bazeze pe evaluarea individuală a riscurilor generale pentru pacient (vezi pct. 4.3, 4.4).
Celecoxib Terapia este indicat la adulți.
Spuneți medicului dumneavoastră dacă oricare dintre următoarele afirmații este valabilă în cazul dumneavoastră, deoarece în aceste condiții nu trebuie să luați Celecoxib Terapia.
- dacă sunteţi alergic la celecoxib sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
- dacă ați avut o reacție alergică la un grup de medicamente denumit „sulfonamide” (de exemplu unele antibiotice utilizate pentru tratamentul infecțiilor)
- dacă aveți în prezent ulcer gastric sau ulcer duodenal sau prezentați sângerări la nivelul stomacului sau intestinului;
- dacă, după administrarea de acid acetilsalicilic sau a oricărui alt medicament antiinflamator și analgezic (AINS), ați prezentat simptome de astm bronșic, polipi nazali, congestie nazală severă sau reacții alergice cum sunt erupții trecătoare pe piele care provoacă mâncărime, umflare la nivelul feței, buzelor, limbii sau gâtului, dificultate la respirație sau respirație șuierătoare;
- dacă sunteți gravidă. Dacă puteți rămâne gravidă pe parcursul tratamentului trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră despre metodele de contracepție (vezi pct. „Sarcina, alăptarea și fertilitatea“ de mai jos)
- dacă alăptați (vezi pct. „Sarcina, alăptarea și fertilitatea“ de mai jos)
- dacă aveți o boală de ficat severă;
- dacă aveți o boală de rinichi severă;
- dacă aveți o boală inflamatorie intestinală, cum sunt colita ulcerativă sau boala Crohn;
- dacă aveți insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică diagnosticată sau boală vasculară cerebrală, de exemplu dacă ați fost diagnosticat cu infarct miocardic, accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitoriu (reducere temporară a fluxului de sânge la nivelul creierului, cunoscut de asemenea sub numele de „mini-accident vascular cerebral“), angină pectorală sau blocaj al vaselor de sânge de la nivelul inimii sau creierului;
- dacă aveți sau ați avut probleme cu circulația sângelui (boală arterială periferică) sau dacă vi s-a efectuat o intervenție chirurgicală la nivelul arterelor piciorului.
Antecedente de hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți (vezi pct. 6.1).
Hipersensibilitate cunoscută la sulfonamide.
Ulcer peptic activ sau hemoragie gastro-intestinală (GI).
Pacienţi cu astm bronșic, rinită acută, polipoză nazală, angioedem, urticarie sau alte reacţii de tip alergic după administrarea acidului acetilsalicilic sau a altor AINS, inclusiv inhibitori ai COX-2 (ciclooxigenază 2).
La gravide sau la femei aflate la vârsta fertilă, cu excepția cazului în care se utilizează o metodă contraceptivă eficace (vezi pct. 4.5). S-a demonstrat că celecoxib provoacă malformații la cele două specii de animale studiate (vezi pct. 4.6 și 5.3). Nu se cunoaște riscul potențial asupra sarcinii la om, dar acesta nu poate fi exclus.
Alăptare (vezi pct. 4.6 și 5.3).
Disfuncție hepatică severă (albuminemie <25 g/l sau scor Child-Pugh 10).
Pacienți cu clearance-ul estimat al creatininei <30 ml/min.
Boală inflamatorie intestinală.
Insuficiență cardiacă congestivă (clasa NYHA II-IV).
Boală cardiacă ischemică confirmată, arteriopatie periferică și/sau boală vasculară cerebrală.
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
- dextrometorfan (utilizat pentru tratamentul tusei);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau antagonişti ai angiotensinei II, beta-blocanți și diuretice (utilizați pentru tratamentul valorilor crescute ale tensiunii arteriale și al insuficienței cardiace);
- fluconazol și rifampicină (utilizate pentru tratamentul infecțiilor fungice și bacteriene);
- warfarină sau alte medicamente asemănătoare warfarinei, (medicamente utilizate pentru „subțierea sângelui”, care previn coagularea sângelui) inclusiv medicamente noi ca apixaban;
- litiu (utilizat pentru tratamentul unor tipuri de depresie);
- alte medicamente utilizate pentru tratamentul depresiei, tulburărilor de somn, valorilor crescute ale tensiunii arteriale sau bătăilor neregulate ale inimii;
- neuroleptice (utilizate pentru tratamentul unor boli psihice);
- metotrexat (utilizat pentru tratamentul poliartritei reumatoide, psoriazisului și leucemiei);
- carbamazepină (utilizată pentru tratamentul epilepsiei/crizelor convulsive și al unor forme de durere sau depresie);
- barbiturice (utilizate pentru tratamentul epilepsiei/crizelor convulsive și al unor tulburări de somn);
- ciclosporină și tacrolimus (utilizate pentru supresia sistemului imunitar, de exemplu după transplante).
Celecoxib Terapia poate fi utilizat împreună cu doze mici de acid acetilsalicilic (cel mult 75 mg zilnic). Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua cele două medicamente împreună.
Interacţiuni farmacodinamice Activitatea anticoagulantă trebuie monitorizată la pacienţii cărora li se administrează warfarină sau alte anticoagulante cumarinice, în mod deosebit în primele zile de la începerea tratamentului sau de la modificarea dozei de celecoxib, deoarece la aceşti pacienţi există un risc crescut de complicaţii hemoragice. Prin urmare, la pacienţii trataţi cu anticoagulante orale, timpul de protrombină și INR-ul trebuie monitorizate cu atenție, mai ales în primele zile după începerea tratamentului cu celecoxib sau după modificarea dozei de celecoxib (vezi pct. 4.4). Au fost raportate evenimente hemoragice asociate cu creşterea timpului de protrombină, uneori letale, mai ales la pacienții vârstnici cărora li s-au administrat concomitent celecoxib şi warfarină.
AINS pot reduce efectul medicamentelor diuretice şi antihipertensive. Similar AINS, riscul de insuficienţă renală acută, de obicei reversibilă, poate creşte la unii pacienţi cu disfuncţie renală (de exemplu pacienţi deshidrataţi sau cărora li se administrează diuretice sau pacienți vârstnici) dacă inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau antagoniştii receptorilor pentru angiotensină II sunt utilizaţi concomitent cu AINS, inclusiv cu celecoxib. Prin urmare, aceste utilizări concomitente trebuie utilizate cu prudenţă, în special la pacienţii vârstnici. Pacienţii trebuie hidrataţi în mod adecvat, iar funcţia renală trebuie monitorizată după începerea terapiei concomitente şi ulterior periodic.
În cadrul unui studiu clinic cu durata de 28 zile, efectuat la pacienţi cu hipertensiune arterială de gradul I şi II controlată cu lisinopril, administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creşteri semnificative din punct de vedere clinic, comparativ cu placebo, ale valorilor medii zilnice ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice, măsurate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, timp de 24 de ore. Dintre pacienţii cărora li s-a administrat celecoxib 200 mg de două ori pe zi, 48% au fost consideraţi non-respondenți la lisinopril la vizita medicală finală (definiţi fie prin tensiune arterială diastolică măsurată cu tensiometrul cu manşetă >90 mmHg, fie prin creşterea cu > 10% a tensiunii arteriale diastolice măsurată cu tensiometrul cu manșetă, comparativ cu valoarea iniţială), în comparaţie cu 27% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo; această diferenţă a fost semnificativă statistic.
Administrarea concomitentă de AINS şi ciclosporină sau tacrolimus a sugerat creşterea efectului nefrotoxic al ciclosporinei și tacrolimusului. Funcţia renală trebuie monitorizată atunci când celecoxibul este administrat concomitent cu aceste medicamente.
Celecoxibul poate fi utilizat în asociere cu doze mici de acid acetilsalicilic, dar nu este un substituent al acidului acetilsalicilic în profilaxia afecţiunilor cardiovasculare. În studiile comunicate, similar altor AINS, a fost prezentat riscul crescut de ulceraţii sau alte complicaţii gastro-intestinale în cazul
administrării concomitente de acid acetilsalicilic în doze mici, comparativ cu situaţiile în care a fost administrat celecoxib în monoterapie (vezi pct. 5.1).
Interacţiuni farmacocinetice
Efectele celecoxibului asupra altor medicamente Celecoxibul este un inhibitor al izoenzimei CYP2D6. În timpul tratamentului cu celecoxib, concentraţiile plasmatice ale dextrometorfanului, un substrat al CYP2D6, au crescut cu 136%. Concentraţiile plasmatice ale medicamentelor care constituie substraturi pentru această enzimă pot creşte în cazul tratamentului concomitent cu celecoxib. Exemple de medicamente care sunt metabolizate de către CYP2D6 sunt: antidepresivele (triciclice şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)), neurolepticele, antiaritmicele etc. Poate fi necesară reducerea dozelor medicamentelor care constituie substraturi ale enzimei CYP2D6 atunci când se iniţiază terapia cu celecoxib, în timpul creşterii dozelor sau la terminarea tratamentului cu celecoxib. Administrarea concomitentă de celecoxib 200 mg de două ori pe zi a dus la creșteri de 2,6 ori și 1,5 ori ale concentrațiilor plasmatice de dextrometorfan și respectiv metoprolol (substraturi ale CYP2D6). Aceste creșteri se datorează inhibării metabolismul substratului CYP2D6 de către celecoxib.
Inhibarea CYP2C19 Studiile in vitro au demonstrat un oarecare potenţial de inhibare a metabolizării prin intermediul CYP2C19. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică in vitro a acestui efect. Exemple de medicamente metabolizate de CYP2C19 sunt diazepamul, citalopramul şi imipramina.
La pacienţii cu poliartrită reumatoidă, celecoxibul nu a influenţat semnificativ statistic farmacocinetica (clearance-ul plasmatic sau renal) metotrexatului (la dozele utilizate în reumatologie). Cu toate acestea, trebuie avută în vedere monitorizarea toxicității, atunci când se administrează concomitent aceste două medicamente.
Litiu La subiecţii sănătoşi, administrarea concomitentă de celecoxib 200 mg de două ori pe zi şi litiu 450 mg de două ori pe zi a dus la o creştere medie a concentraţiei plasmatice maxime (C max) cu 16% şi a ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) cu 18%, în cazul litiului. Prin urmare, pacienţii cărora li se administrează litiu trebuie supravegheaţi cu atenţie la începerea sau întreruperea tratamentului cu celecoxib. Contraceptive orale Într-un studiu de interacţiune, celecoxibul nu a influenţat în mod semnificativ clinic farmacocinetica contraceptivelor orale (noretisteron 1 mg/etinilestradiol 35 micrograme).
Glibenclamidă/tolbutamidă Celecoxibul nu modifică în mod relevant clinic farmacocinetica tolbutamidei (un substrat al CYP2C9) sau glibenclamidei.
Efectele altor medicamente asupra celecoxibului Metabolizatori lenti ai CYP2C9 La subiecţii care sunt metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9 şi care au demonstrat expunere sistemică crescută la celecoxib, tratamentul concomitent cu inhibitori ai CYP2C9 poate determina creşteri suplimentare ale expunerii la celecoxib. Astfel de administrări concomitente trebuie evitate la subiecţii cunoscuţi a fi metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9 (vezi pct. 4.2 şi 5.2).
Inhibitori și inductori ai CYP2C9 Deoarece celecoxibul este metabolizat predominant de către CYP2C9, acesta trebuie administrat la jumătate din doza recomandată în cazul pacienţilor trataţi cu fluconazol. Administrarea concomitentă a unei doze unice de celecoxib 200 mg cu o doză de fluconazol 200 mg o dată pe zi (inhibitor puternic al CYP2C9), a dus la creşterea medie a Cmax cu 60% şi a ASC cu 130% în cazul celecoxibului. Administrarea concomitentă de inductori ai CYP2C9, cum sunt rifampicina, carbamazepina şi barbituricele, poate reduce concentraţiile plasmatice ale celecoxibului.
Ketoconazol și antiacide Nu a fost observată modificarea farmacocineticii celecoxibului de către ketoconazol sau antiacide.
Copii și adolescenți Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Sarcina Celecoxib Terapia nu trebuie utilizat de către femei gravide sau care pot rămâne gravide (adică femei aflate la vârstă fertilă, care nu utilizează metode de contracepţie adecvate) în timpul tratamentului. Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Celecoxib Terapia, trebuie să întrerupeţi tratamentul şi să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
Alăptarea Celecoxib Terapia nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Fertilitatea AINS, inclusiv Celecoxib Terapia, pot face mai dificilă apariția unei sarcini (vezi punctul “Atenționări și precauții”). Trebuie să spuneți medicului dacă intenționați să rămâneți gravidă sau dacă aveți dificultăți în a rămâne gravidă.
Sarcina Studiile la animale (şobolan şi iepure) au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere, inclusiv malformaţii (vezi pct. 4.3 şi 5.3). Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina. Datele provenite din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avorturi spontane după utilizarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Nu se cunoaște riscul potențial asupra sarcinii la om, dar acesta nu poate fi exclus. Similar altor medicamente inhibitoare ale sintezei de prostaglandine, celecoxibul poate induce hipotonie uterină sau închiderea prematură a canalului arterial în cazul utilizării pe parcursul ultimului trimestru de sarcină. În timpul celui de-al doilea sau al treilea trimestru de sarcină, AINS inclusiv celecoxib, pot provoca disfuncţie renală fetală care poate avea ca rezultat reducerea volumului lichidului amniotic sau în cazuri severe, oligohidramnios. Astfel de efecte pot apărea la scurt timp după inițierea tratamentului și sunt de obicei reversibile la întreruperea tratamentului. Tratamentul cu celecoxib este contraindicat în timpul sarcinii şi la femei aflate în perioada fertilă (vezi pct. 4.3 și 4.4). Dacă femeia rămâne gravidă în timpul tratamentului cu celecoxib, acesta trebuie întrerupt.
Alăptarea Celecoxibul este excretat în laptele femelelor de şobolan în concentraţii similare cu cele plasmatice. Administrarea celecoxibului la un număr limitat de femei care alăptau a demonstrat trecerea unor cantități foarte mici de celecoxib în laptele matern. Femeile cărora li se administrează celecoxib nu trebuie să alăpteze.
Fertilitatea Pe baza mecanismului de acțiune, administrarea AINS, inclusiv a celecoxibului, poate întârzia sau preveni ruperea foliculilor ovarieni, asociată cu infertilitate reversibilă la unele femei.
Ce conține Celecoxib Terapia
− Substanța activă este celecoxib. Fiecare capsulă conține celecoxib 100 mg sau 200 mg. − Celelalte componente (excipienți) sunt: Lactoză monohidrat, povidonă (PVP K30), dioxid de siliciu coloidal anhidru (Aerosil 200), laurilsulfat de sodiu, croscarmeloză sodică (Ac-di-sol), stearat de magneziu Capsula conține: gelatină, laurilsulfat de sodiu, dioxid de titan (E171) Cerneala de imprimare conține: shellac, propilenglicol, oxid negru de fer (E172), hidroxid de potasiu.
Cum arată Celecoxib Terapia şi conţinutul ambalajului
Celecoxib Terapia este disponibil sub formă de capsule.
Capsule gelatinoase opace, de culoare albă până la aproape albă (mărimea 4), inscripţionate cu „CC“ pe capac și cu „100“ pe corpul capsulei, cu cerneală neagră, care conțin pulbere granulară de culoare aproape albă.
Capsule gelatinoase opace, de culoare albă până la aproape albă (mărimea 2), inscripţionate cu „CC“ pe capac și cu „200“ pe corpul capsulei, cu cerneală neagră, care conțin pulbere granulară de culoare aproape albă.
Blistere din PVC-Aclar/Aluminiu.
Celecoxib Terapia capsule de 100 mg sau 200 mg sunt disponibile în cutii care conţin 10, 20, 30 sau 40 capsule. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricanţii Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Terapia SA Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca, România
Fabricanţii Sun Pharmaceutical Industries Europe B.V. Polarisavenue 87, 2132JH Hoofddorp Țările de Jos
Terapia SA Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca, România
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale
Italia: Celecoxib SUN Spania: Celecoxib SUN 200 mg cápsulas duras EFG Franţa: CELECOXIB SUN 200 mg, gélule România: Celecoxib Terapia 100 mg capsule Celecoxib Terapia 200 mg capsule
Acest prospect a fost revizuit în Octombrie 2023.
Fiecare capsulă conţine celecoxib 100 mg sau 200 mg.
Excipient(ți) cu efect cunoscut: Fiecare capsulă conţine lactoză monohidrat 21,5 mg sau 43 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Conţinutul capsulei: Lactoză monohidrat Povidonă (PVP K30) Dioxid de siliciu coloidal anhidru (Aerosil 200) Laurilsulfat de sodiu Croscarmeloză sodică (Ac-di-sol) Stearat de magneziu
Capsula: Gelatină Laurilsulfat de sodiu Dioxid de titan (E171)
Cerneala de imprimare: Shellac Propilenglicol Oxid negru de fer (E172) Hidroxid de potasiu
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie și blister după „EXP“. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. Nu aruncaţi nici un medicament pe calea apei sau reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
2 ani
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.