Beriplex P/N 500 UI

Doze În continuare sunt prezentate doar recomandări generale pentru administrare. Tratamentul trebuie inițiat sub supravegherea unui medic cu experiență în tratamentul tulburărilor de coagulare. Doza și durata tratamentului de substituție depind de indicația terapeutică, severitatea afecțiunii, localizarea și gradul de extensie a sângerării, precum și de statusul clinic al pacientului.

Doza și frecvența administrării trebuie calculate pentru fiecare caz în parte. Intervalele dintre administrări trebuie adaptate timpilor diferiți de înjumătățire plasmatică ai factorilor de coagulare respectivi din complexul de protrombină (vezi pct. 5.2). Doza necesară în fiecare caz în parte poate fi stabilită numai pe baza determinărilor regulate ale concentrațiilor plasmatice individuale ale factorilor de coagulare de interes sau pe baza valorilor testelor de evaluare globală a complexelor protrombinice (INR, testul Quick) și a monitorizării continue a stării clinice a pacientului.

În cazul intervențiilor chirurgicale majore este esențială monitorizarea precisă a terapiei de substituție cu ajutorul testelor de coagulare (măsurarea factorilor de coagulare specifici și/sau teste pentru evaluarea globală a valorilor complexelor protrombinice).

• Hemoragiile și profilaxia sângerărilor perioperatorii în timpul tratamentului cu un antagonist al vitaminei K.

Doza administrată va depinde de valoarea INR înainte de tratament și de valoarea INR țintă. Pentru a calcula doza corespunzătoare de Beriplex, valoarea INR pre-tratament trebuie măsurată la un moment cât se poate de apropiat de momentul administrării. În tabelul de mai jos sunt prezentate dozele aproximative (ml/kg din soluția reconstituită și UI din factorul IX/kg) necesare pentru normalizarea INR (de exemplu ≤1,3) pentru diferite valori inițiale ale INR.

Doza este calculată pentru o greutate corporală de până la 100 kg, dar fără să depășească 100 kg. Prin urmare, la pacienții cu greutate corporală mai mare de 100 kg, doza unică maximă (UI de Factor IX) nu trebuie să depășească 2500 UI pentru un INR de 2,0 – 3,9; 3500 UI pentru un INR de 4,0 – 6,0 și 5000 UI pentru un INR >6,0.

Corectarea modificării homeostaziei indusă de administrarea antagonistului de vitamină K se realizează în mod obișnuit în aproximativ 30 de minute după administrare. Administrarea simultană de vitamină K trebuie luată în considerare la pacienții trataţi cu Beriplex pentru inactivarea de urgență a antagoniștilor de vitamină K, deoarece efectul vitaminei K se instalează de obicei în 4-6 ore. Administrarea repetată a Beriplex în cazurile care necesită inversarea de urgență a efectului tratamentului cu antagoniști de vitamină K nu este susținută de date clinice și, ca urmare, nu este recomandată.

Aceste recomandări se bazează pe date din studii clinice cu un număr limitat de pacienți. Recuperarea și durata efectului pot varia, de aceea, monitorizarea INR-ului în timpul tratamentului este obligatorie.

• Tratamentul hemoragiilor și profilaxia perioperatorie a sângerărilor în cazurile cu deficit congenital al unui factor de coagulare dependent de vitamina K, atunci când medicamentele care conţin factori de coagulare specifici nu sunt disponibile.

Calcularea dozei necesare din concentratul de complex protrombinic se bazează pe date din studiile clinice:  Se poate anticipa că 1 UI/kg din Factorul IX poate crește activitatea plasmatică a Factorului IX cu 1,3% (0,013 UI/ml) din valoarea normală  1 IU/kg din Factorul VII crește activitatea plasmatică a Factorului VII cu 1,7 % (0,017 UI/ml) din valoarea normală  1 UI/kg din Factorul II crește activitatea plasmatică a Factorului II cu 1,9% (0,019 UI/ml) din valoarea normală  1 UI/kg din Factorul X crește activitatea plasmatică a Factorului X cu 1,9 % (0,019 UI/ml) din valoarea normală.

Doza administrată dintr-un anumit factor al coagulării este exprimată în Unități Internaționale (UI), în conformitate cu standardul actual al OMS pentru fiecare factor de coagulare. Activitatea plasmatică a fiecărui factor specific al coagulării este exprimată fie în procente (raportat la plasma umană normală), fie în Unități Internaționale (raportat la Standardul Internațional pentru factorul de coagulare respectiv).

O Unitate Internațională (UI) de activitate a unui factor al coagulării este echivalentă cu acea cantitate de factor care se găsește într-un ml de plasmă umană normală.

De exemplu, calcularea dozei necesare de factor X se bazează pe faptul că 1 Unitate Internațională (UI) din factorul X per kg de greutate corporală crește activitatea factorului X plasmatic cu 0,019 UI/ml.

Doza necesară este determinată utilizând următoarea formulă:

Unități necesare = greutatea corporală [kg] x creșterea dorită a factorului X [UI/ml] x 53, unde 53 (ml/kg) reprezintă valoarea inversă a ratei de recuperare estimate.

De notat că acest calcul se bazează pe datele de la pacienți cărora li s-au administrat antagoniști ai vitaminei K. Un calcul bazat pe date de la voluntari sănătoși ar furniza o valoare mai mică a dozei necesare estimate.

Dacă se cunoaște recuperarea individuală, acea valoare trebuie utilizată în calcul.

Informațiile specifice medicamentului sunt disponibile din studiile clinice efectuate la voluntari sănătoși (N=15), medicamentul fiind administrat pentru inactivarea tratamentului cu antagoniști de vitamină K în caz de hemoragie acută majoră sau profilaxie perioperatorie a sângerărilor (N = 98, N = 43) (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți Siguranța și eficacitatea Beriplex la copii și adolescenți nu au fost încă stabilite în studii clinice controlate (vezi pct. 4.4).

Vârstnici Dozele și modul de administrare la vârstnici (>65 de ani) sunt similare cu cele prezentate la recomandările generale.

Mod de administrare Pentru instrucțiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6. Soluția reconstituită trebuie administrată intravenos (nu mai mult de 8 ml/min). Soluția trebuie să fie limpede sau ușor opalescentă.

• în studiile clinice cu Beriplex, la pacienții cu greutate <70 kg au fost primite instrucțiuni să li se administreze medicamentul intravenos cu o viteză maximă de perfuzare de 0,12 ml/kg per minut (mai mică de 8 ml/min).

Trebuie solicitat sfatul unui medic specialist cu experiență în tratamentul coagulopatiilor.

La pacienții cu deficit dobândit al factorilor de coagulare dependenți de vitamina K (de exemplu, în caz de tratament cu antagoniști ai vitaminei K), Beriplex trebuie utilizat numai dacă este necesară corecția rapidă a valorilor complexelor protrombinice, cum este cazul hemoragiilor majore sau intervențiilor chirurgicale de urgență. În celelalte cazuri, de obicei, este suficientă scăderea dozei de antagonist al vitaminei K și/sau administrarea de vitamină K.

Pacienții trataţi cu un antagonist al vitaminei K pot avea un status subiacent de hipercoagulabilitate, iar perfuzia cu un complex protrombinic uman poate exacerba această stare.

La pacienții cu deficit congenital de orice factor de coagulare dependent de vitamina K, trebuie utilizate medicamente care conţin factori de coagulare specifici, dacă sunt disponibile.

Dacă apar reacții alergice sau de tip anafilactic, administrarea Beriplex trebuie oprită imediat (de exemplu, prin oprirea injecției) și trebuie inițiat un tratament adecvat. Măsurile terapeutice depind de tipul și severitatea reacţiilor adverse. Standardul medical actual pentru tratamentul șocului este în curs de stabilire.

Există un grad de risc de tromboză sau coagulare intravasculară diseminată dacă pacienții cu deficit congenital sau dobândit de coagulare sunt tratați cu complexe protrombinice umane, mai ales după administrări repetate. Riscul poate fi crescut în cazul tratamentului pentru deficit izolat de factor VII, având în vedere că ceilalți factori ai coagulării dependenți de vitamina K, cu timpi mai lungi de înjumătățire plasmatică, s-ar putea acumula în concentrații considerabil mai mari decât cele normale. Pacienții trataţi cu complexe protrombinice umane trebuie monitorizați atent pentru prezența semnelor și simptomelor de coagulare intravasculară diseminată sau tromboză. Din cauza riscului de complicații tromboembolice, trebuie realizată o monitorizare atentă la administrarea Beriplex la pacienți cu istoric de boală coronariană sau infarct miocardic, pacienți boli hepatice sau pacienți în peri-sau post-operator, la nou-născuți sau la pacienți cu risc de fenomene tromboembolice sau risc de coagulare vasculară diseminată sau deficite concomitente ale inhibitorilor coagulării. În oricare dintre aceste situații, beneficiul potențial al tratamentului cu Beriplex trebuie evaluat în funcție de riscul potențial al apariției unor astfel de complicații.

La pacienții cu coagulare intravasculară diseminată, este posibil ca, în anumite situații, să fie necesar tratamentul de substituție cu factori ai coagulării din complexele protrombinice. Această substituție poate fi realizată numai după finalizarea fazei consumptive (de exemplu, prin tratamentul cauzei subiacente, normalizarea și menținerea nivelului de antitrombină III).

Prin inversarea acțiunii antagoniștilor vitaminei K, pacienții sunt expuși riscului tromboembolic indus de boala preexistentă. Reluarea anticoagulării trebuie realizată cu precauție, cât se poate de repede.

Reacțiile adverse pot include apariția trombocitopeniei induse de heparină, de tipul II (TIH, tip II). Semnele caracteristice de TIH sunt scăderea numărului plachetelor sanguine >50% și/sau dezvoltarea unor complicații tromboembolice noi sau fără o cauză identificată în timpul terapiei cu heparină. De obicei, debutul este la 4-14 zile de la inițierea terapiei cu heparină, dar poate să apară și în primele 10 ore la pacienții expuși recent la administrarea de heparină (în ultimele 100 de zile).

Sindromul nefrotic a fost raportat în cazuri izolate, după încercarea de inducere a toleranței imune la pacienți cu hemofilie B cu inhibitori de factor IX prezenţi și istoric de reacții alergice.

Nu există date disponibile privind utilizarea Beriplex în caz de hemoragie perinatală determinată de deficitul de vitamină K la nou-născuți.

Beriplex conține sodiu până la 343 mg (aproximativ 15 mmol) per 100 ml. Se va ține cont de acest lucru la pacienții care urmează o dietă cu conținut controlat de sodiu.

Siguranță virală Măsurile standard pentru prevenirea infecției asociate utilizării produselor din sânge sau plasmă umană includ selectarea donatorilor, evaluarea donatorilor individuali și a depozitelor de plasmă pentru identificarea markerilor specifici de infecție și implementarea măsurilor efective în procesul de producție pentru inactivarea/îndepărtarea virusurilor. În pofida acestor acțiuni, atunci când sunt administrate medicamente preparate din sânge sau plasmă umană, posibilitatea transmiterii microorganismelor infecțioase nu poate fi exclusă în totalitate. Această atenţionare este valabilă și în cazul virusurilor necunoscute sau nou apărute, precum și altor microorganisme patogene. Măsurile prevăzute sunt considerate eficiente în cazul virusurilor încapsulate, cum sunt virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV), virusul hepatitic B (HBV), virusul hepatitic C (HCV) și în cazul virusurilor neîncapsulate, virusul hepatitic A și parvovirusul B19.

Vaccinarea adecvată (anti-hepatită A și B) trebuie luată în considerare la pacienții trataţi în mod regulat/repetat cu medicamente care conţin complexe protrombinice derivate din plasma umană.

Se recomandă ca de fiecare dată când Beriplex este administrat unui pacient să se înregistreze numele pacientului și numărul seriei de fabricație a medicamentului pentru a păstra evidența asocierii dintre fiecare pacient și seria de fabricație a medicamentului.

Sumarul profilului de siguranță Reacțiile alergice sau de tip anafilactic, inclusiv reacții anafilactice severe au fost observate cu frecvență redusă (vezi pct. 4.4).

Terapia de substituție poate determina formarea în circulație a anticorpilor inhibitori ai unuia sau mai multor factori de coagulare conţinuţi în complexele protrombinice umane. Dacă apare o astfel de reacție inhibitorie, aceasta se va manifesta printr-un răspuns clinic redus. În astfel de cazuri este recomandat să fie contactat pentru îndrumare un centru specializat în hemofilie. Reacțiile anafilactice au fost observate la pacienți cu anticorpi împotriva factorilor de coagulare din Beriplex.

Creșterea temperaturii corporale a fost observată frecvent.

Există riscul apariției episoadelor tromboembolice după administrarea de complexe protrombinice umane (vezi pct. 4.4).

Prezentarea sub formă de tabel a reacțiilor adverse la Beriplex Următoarele reacții adverse se bazează pe date din studiile clinice, experiența după punerea medicamentului pe piață, precum și din literatura științifică.

Pentru siguranța cu privire la microorganismele patogene transmisibile, vezi pct. 4.4.

Copii și adolescenți Nu sunt disponibile date privind utilizarea Beriplex la copii și adolescenți.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro