Acasă/ Medicamente/ Belara
G03AA15 · Contraceptive hormonale pentru uz sistemic progesteroni si estrogeni combinatii fixe Prescripție, valabilă 6 luni

Belara

Comprimate filmate · DCI: Combinatii (Clormadinona+etinilestradiolum)

Belara este un contraceptiv hormonal care trebuie administrat pe cale orală.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Belara este un contraceptiv hormonal care trebuie administrat pe cale orală. Dacă asemenea contraceptive hormonale conţin doi hormoni, cum este cazul medicamentului Belara, ele se numesc „contraceptive hormonale combinate” (CHC). Cele 21 de comprimate ale cutiei pentru un ciclu de tratament conţin aceeaşi cantitate din ambii hormoni; de aceea, Belara mai este denumit „preparat monofazic”.

Contraceptivele hormonale de tipul Belara nu vă vor proteja împotriva SIDA (infecţiei HIV) sau altor boli cu transmitere sexuală. Numai prezervativele vă pot fi de folos în acest sens.

Contracepţie hormonală.

Decizia de a prescrie Belara trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei, în special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie a TEV în cazul administrării Belara comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Cum şi când trebuie să luaţi Belara?

Apăsaţi primul comprimat la poziţia de pe cutia pentru un ciclu de tratament, marcată cu ziua corespunzătoare din săptămână (de exemplu „Dum” pentru Duminică) şi înghiţiţi comprimatul fără să-l mestecaţi. Apoi luaţi câte un alt comprimat în fiecare zi, urmând direcţia indicată de săgeată, dacă este posibil la acelaşi moment al zilei, de preferinţă seara. Dacă este posibil, intervalul dintre două comprimate trebuie să fie întotdeauna de 24 ore. Zilele înscrise pe cutia pentru un ciclu de tratament vă permit să verificaţi zilnic dacă aţi luat comprimatul din ziua respectivă.

Luaţi câte un comprimat pe zi, timp de 21 zile consecutive. După aceea urmează o pauză de şapte zile. În mod normal, la 2-4 zile după ce aţi luat ultimul comprimat va începe o sângerare de întrerupere asemănătoare menstruaţiei. După pauza de şapte zile continuaţi să luaţi comprimatele din următoarea cutie pentru un ciclu de tratament, indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu.

Când puteţi începe să luaţi Belara?

Dacă nu aţi luat înainte niciun contraceptiv hormonal (în timpul ultimului ciclu menstrual) Luaţi primul comprimat de Belara în prima zi a următorului ciclu menstrual. Contracepţia începe din prima zi de administrare şi se menţine în timpul pauzei de şapte zile. Dacă a început deja menstruaţia, luaţi primul comprimat în a doua – a cincea zi de menstruaţie, indiferent dacă sângerarea s-a oprit deja sau nu. Cu toate acestea, în acest caz trebuie să utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie mecanică în timpul primelor şapte zile de administrare (regula celor şapte zile).

Dacă menstruaţia a început cu mai mult de cinci zile înainte, vă rugăm să aşteptaţi următorul ciclu menstrual şi atunci să începeţi să luaţi Belara.

Dacă înainte aţi luat un alt contraceptiv hormonal combinat cu administrare de 21 sau 22 zile pe lună Luaţi toate comprimatele din vechiul blister conform orarului obişnuit. În ziua următoare începeţi să luaţi primul comprimat de Belara, fără să faceţi pauză. Nu este necesar să aşteptaţi până la următoarea sângerare de întrerupere asemănătoare menstruaţiei şi nici nu sunt necesare măsuri suplimentare de contracepţie.

Dacă înainte aţi luat un contraceptiv hormonal cu administrare zilnică (28 zile) După ce aţi luat ultimul comprimat din vechiul blister conţinând substanţa activă (după 21 sau 22 zile), începeţi să luaţi primul comprimat de Belara în ziua imediat următoare, fără să faceţi pauză. Nu este necesar să aşteptaţi până la următoarea sângerare de întrerupere asemănătoare menstruaţiei şi nici nu sunt necesare măsuri suplimentare de contracepţie.

Dacă aţi luat un contraceptiv hormonal care conţine numai progesteron Când se utilizează un contraceptiv hormonal care conţine numai progesteron, sângerarea de întrerupere asemănătoare menstruaţiei poate fi absentă. Luaţi primul comprimat de Belara în ziua următoare celei în care aţi luat contraceptivul care conţine numai progesteron. În acest caz, trebuie să utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie mecanică în primele şapte zile.

Dacă înainte aţi utilizat injecţii care conţin contraceptive hormonale, un implant contraceptiv sau un sistem intrauterin cu eliberare de progestogen Luaţi primul comprimat de Belara în ziua în care implantul a fost înlăturat sau în care a fost programată următoarea injecţie. În acest caz, trebuie să utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie în primele şapte zile.

Dacă aţi avut un avort spontan sau provocat în primele trei luni de sarcină După un avort spontan sau provocat puteţi începe imediat să luaţi Belara. În acest caz nu trebuie să utilizaţi nici o măsură suplimentară de contracepţie.

Dacă aţi născut sau aţi avut un avort în lunile a treia – a şasea de sarcină

Dacă nu alăptaţi, puteţi începe să luaţi Belara la 21-28 zile după naştere. Nu trebuie să utilizaţi nicio măsură suplimentară de contracepţie.

Cu toate acestea, dacă au trecut mai mult de 28 zile de la naştere, trebuie să utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie în primele şapte zile.

Dacă aţi avut deja un raport sexual, trebuie să excludeţi prezenţa unei sarcini sau să aşteptaţi următorul ciclu menstrual înainte să începeţi să luaţi Belara.

Vă rugăm să reţineţi că nu trebuie să luaţi Belara dacă alăptaţi (vezi paragraful „Sarcina şi alăptarea”).

Cât timp trebuie să luaţi Belara? Puteţi lua Belara cât timp doriţi, atâta timp cât administrarea nu este limitată de riscuri asupra sănătaţii dumneavoastră (vezi paragrafele „Nu utilizați Belara” şi „Atenționări și precauții”). După ce încetaţi să luaţi Belara, începutul următorului ciclu menstrual poate fi întârziat cu aproximativ o săptămână.

Ce trebuie să faceţi în cazul în care apar vărsături sau diaree în timp ce luaţi Belara? În cazul tulburărilor gastro-intestinale (vărsături) în primele 4 ore de la administrarea unui comprimat de Belara, este posibil ca substanţele active să nu fi fost absorbite complet. Această situaţie este echivalentă cu uitarea unui comprimat. De aceea, se vor urma indicaţiile date pentru cazul uitării unui comprimat. Comprimatul care trebuie administrat în plus trebuie luat dintr-un blister de rezervă. Şi diareea poate reduce absorbţia Belara. În cazul diareei persistente, severe, se recomandă utilizarea unei metode contraceptive suplimentare nehormonale.

Dacă luaţi mai mult Belara decât trebuie Nu există dovezi privind apariţia semnelor de intoxicaţie după administrarea unui număr mare de comprimate într-o singură doză. Pot apare greaţă, vărsături şi, în special la fetele tinere, sângerări uşoare din vagin. În aceste cazuri, adresaţi-vă medicului. Dacă este necesar, acesta va verifica echilibrul hidrosalin al organismului şi funcţiile ficatului.

Dacă uitaţi să luaţi Belara Dacă uitaţi să luaţi un comprimat la ora obişnuită, trebuie să îl luaţi într-un interval de timp care să nu depăşească 12 ore. În acest caz nu sunt necesare alte măsuri de contracepţie şi puteţi continua să luaţi comprimatele conform orarului obişnuit.

Dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, efectul contraceptiv al Belara nu mai este asigurat. În acest caz, luaţi imediat comprimatul omis şi apoi continuaţi să luaţi Belara conform orarului obişnuit. Aceasta poate să însemne că veţi lua două comprimate într-o singură zi. În acest caz, trebuie să utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie mecanică (de exemplu prezervative) în următoarele şapte zile. Dacă în timpul acestor şapte zile vi se întâmplă să terminaţi cutia pentru ciclul actual de tratament, începeţi să luaţi imediat comprimate din următoarea cutie de Belara, adică nu trebuie să existe o pauză între cutii (regula celor şapte zile). Probabil că nu veţi avea sângerarea normală de întrerupere până când nu veţi termina noua cutie. Cu toate acestea, sunt posibile sângerări intermenstruale sau microhemoragii (pete) în timp ce utilizaţi noua cutie. Dacă nu aveţi menstruaţie după ce s-a terminat cutia pentru noul ciclu de tratament, trebuie să faceţi un test de sarcină.

Dacă încetaţi să luaţi Belara Când încetaţi să luaţi Belara, ovarele dumneavoastră îşi vor relua curând întreaga lor activitate şi puteţi rămâne gravidă.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Doze

Comprimatul filmat trebuie administrat zilnic, la aceeaşi oră (de preferinţă seara), timp de 21 zile consecutive, urmate de o pauză de 7 zile în care nu se vor administra comprimate filmate; după două până la cel mult patru zile de la administrarea ultimului comprimat filmat, trebuie să apară o sângerare de întrerupere, similară sângerării menstruale. După intervalul de şapte zile în care nu se administrează comprimate, tratamentul trebuie continuat cu următorul blister de Belara, indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu.

Comprimatele filmate trebuie scoase din blister prin apăsare, la poziţia marcată cu ziua corespunzătoare din săptămână şi trebuie înghiţite întregi, cu puţin lichid, dacă este necesar. Comprimatele filmate trebuie administrate zilnic, urmând direcţia indicată de săgeată.

Iniţierea administrării comprimatelor filmate

În cazul în care nu s-a administrat anterior un contraceptiv hormonal (în timpul ultimului ciclu menstrual)

Primul comprimat filmat trebuie administrat în prima zi a următoarei sângerări menstruale. Dacă primul comprimat filmat este administrat în prima zi de menstruaţie, contracepţia începe din prima zi de administrare şi se menţine, de asemenea, în timpul intervalului de şapte zile în care nu se administrează medicamentul.

Primul comprimat filmat poate fi, de asemenea, administrat în ziua a doua – a cincea a ciclului menstrual, indiferent dacă sângerarea s-a oprit sau nu. În acest caz trebuie utilizate măsuri suplimentare de contracepţie mecanică în primele şapte zile de administrare.

Dacă menstruaţia a început de mai mult de cinci zile, pacienta trebuie instruită să aştepte următorul ciclu menstrual înainte de a începe administrarea Belara.

Trecerea de la un alt contraceptiv hormonal la Belara

Trecerea de la un contraceptiv hormonal (CHC) cu administrare de 22 zile sau 21 zile Toate comprimatele din vechea cutie trebuie administrate în mod obişnuit. Primul comprimat filmat de Belara trebuie administrat în ziua următoare. În acest caz, nu există pauză în administrare şi femeia nu trebuie să aştepte până când apare următoarea sângerare de întrerupere. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de contracepţie.

Trecerea de la un contraceptiv hormonal (CHC) cu administrare zilnică (contraceptiv de 28 zile) Administrarea Belara trebuie iniţiată după ce s-a administrat ultimul comprimat activ din cutia cu contraceptivul de 28 zile (după ce s-au administrat 21 sau 22 comprimate). Primul comprimat de Belara trebuie administrat în ziua următoare. Nu există pauză în administrare şi femeia nu trebuie să aştepte până când apare următoarea sângerare de întrerupere. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de contracepţie.

Trecerea de la un contraceptiv hormonal care conţine numai progesteron În cazul trecerii de la o metodă bazată numai pe progestogen (contraceptiv oral, injecţie, implant) sau de la un sistem intrauterin care eliberează progestogen (SIU) Femeia poate trece în orice zi de la contraceptivul oral cu progestogen (de la implant sau SIU în ziua îndepărtării sale, de la un produs injectabil în momentul în care trebuie făcută următoarea injecţie), dar în toate aceste cazuri pacientele trebuie sfătuite să utilizeze suplimentar o metodă de barieră în primele 7 zile ale administrării comprimatului.

După un avort spontan sau provocat în primul trimestru de sarcină Administrarea Belara poate începe imediat după un avort spontan sau provocat în primul trimestru de sarcină. În acest caz nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.

După o naştere sau un avort spontan sau provocat în trimestrul al doilea de sarcină După naştere, femeile care nu alăptează pot începe administrarea medicamentului la 21-28 zile de la naştere; în acest caz nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare.

Dacă administrarea începe după mai mult de 28 zile de la naştere, sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare în timpul primelor şapte zile.

Dacă femeia a avut deja un contact sexual, trebuie exclusă prezența sarcinii sau femeia trebuie să aştepte următoarea menstruaţie înainte de a începe administrarea contraceptivului.

Alăptarea (vezi pct. 4.6) Belara nu trebuie administrat la femeile care alăptează.

După întreruperea administrării Belara După întreruperea administrării Belara, primul ciclu poate fi prelungit cu aproximativ o săptămână.

Administrarea comprimatelor omise

Dacă pacienta a omis să ia un comprimat filmat, dar îl administrează în decurs de 12 ore, nu sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare. Administrarea comprimatelor filmate trebuie să continue conform orarului obişnuit.

Dacă intervalul uzual de administrare este depăşit cu mai mult de 12 ore, eficienţa contraceptivă a medicamentului scade. Ultimul comprimat filmat omis trebuie administrat imediat ce îşi aminteşte, chiar dacă aceasta înseamnă să administreze 2 comprimate în acelaşi timp. Celelalte comprimate filmate trebuie administrate conform orarului obişnuit. În plus, în următoarele şapte zile trebuie utilizate măsuri suplimentare de contracepţie mecanică, cum sunt prezervativele. Dacă în aceste şapte zile s-a depăşit momentul în care trebuia terminată cutia utilizată în mod curent, următoarea cutie de Belara trebuie începută imediat ce se termină cutia actuală, fără să existe un interval între administrarea cutiilor („regula celor şapte zile”). Este posibil ca sângerarea normală de întrerupere să nu apară până când nu s-a terminat administrarea celei de-a doua cutii; cu toate acestea, în timpul administrării comprimatelor pot apare frecvent, sângerări intermenstruale neregulate sau microhemoragii (pete). Dacă nu se produce sângerarea de întrerupere după administrarea celei de-a doua cutii, trebuie efectuat un test de sarcină.

Recomandări în caz de tulburări digestive Dacă vărsăturile apar într-un interval de 3-4 ore după administrarea comprimatelor sau dacă apare diaree severă, absorbţia poate fi incompletă şi nu se mai poate asigura o contracepţie eficientă. În acest caz trebuie urmate instrucţiunile din paragraful „Administrarea comprimatelor omise” (a se vedea mai sus). Administrarea Belara trebuie continuată. Cu toate acestea, pe perioada rămasă din ciclu trebuie utilizate măsuri suplimentare de contracepţie mecanică.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2

Nu trebuie să utilizaţi Belara dacă aveţi vreuna dintre afecţiunile enumerate mai jos. Dacă aveţi vreuna dintre afecţiunile enumerate mai jos, trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră ce alte forme de contracepţie ar fi mai adecvate.

 dacă sunteţi alergică la etinilestradiol sau acetat de clormadinonă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);  dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) un cheag de sânge într-un vas de sânge de la nivelul picioarelor (tromboză venoasă profundă, TVP), al plămânilor (embolie pulmonară, EP) sau al altor organe;  dacă observaţi primele manifestări sau semne de cheaguri de sânge, inflamaţii ale venelor sau embolii, de exemplu durere trecătoare sub formă de junghi, durere în piept sau senzaţie de constricţie la nivelul pieptului;  dacă ştiţi că aveţi o tulburare care afectează coagularea – de exemplu, deficit de proteină C, deficit de proteină S, deficit de antitrombină III, factor V Leiden sau anticorpi antifosfolipidici;  dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp (vezi pct. „Cheaguri de sânge”);  dacă aveţi diabet zaharat sau dacă valorile zahărului în sângele dumneavoastră prezintă variaţii care nu pot fi controlate;  dacă prezentaţi valori crescute ale tensiunii arteriale care sunt dificil de controlat prin tratament, sau dacă tensiunea arterială creşte în mod considerabil (valori care depăşesc în mod constant 140/90 mm Hg);  dacă aţi avut vreodată un atac de cord sau un atac cerebral;  dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) angină pectorală (o afecţiune care cauzează durere severă în piept şi care poate fi primul semn al unui atac de cord) sau atac ischemic tranzitor (AIT – simptome temporare de atac cerebral);  dacă aveţi oricare dintre următoarele afecţiuni care pot determina creşterea riscului de apariţie a cheagurilor la nivelul arterelor: – diabet zaharat sever, cu deteriorarea vaselor de sânge – dacă aveţi tensiune arterială foarte crescută – dacă aveţi o concentraţie foarte mare de grăsimi în sânge (colesterol sau trigliceride) – o afecţiune cunoscută drept hiperhomocisteinemie  dacă aveţi (sau aţi avut vreodată) un tip de migrenă numit „migrenă cu aură”;  dacă suferiţi de inflamaţii la nivelul ficatului (de exemplu datorită prezenţei unui virus) sau de icter şi dacă valorile testelor hepatice nu au revenit încă la valori normale;  dacă prezentaţi prurit (mâncărime) pe întreg corpul sau dacă suferiţi de tulburări ale fluxului biliar, în special dacă acestea au apărut în legătură cu o sarcină precedentă sau cu un tratament estrogenic precedent;  dacă bilirubina (un produs de degradare a pigmenţilor sanguini) în sângele dumneavoastră prezintă valori crescute, de exemplu datorită unei tulburări înnăscute de excreţie (sindrom Dubin-Johnson sau Rotor);  dacă aveţi sau aţi avut în trecut o tumoră de ficat;  dacă aveţi dureri severe de stomac, un ficat mărit sau dacă observaţi semne de sângerare din intestin;  dacă apar pentru prima oară sau reapar semne de porfirie (o tulburare a metabolismului pigmenţilor sanguini);  dacă aveţi sau există suspiciunea că aveţi o tumoră malignă dependentă de hormoni, de exemplu cancer de sân sau de uter;  dacă suferiţi de tulburări severe ale metabolismului grăsimilor;  dacă suferiţi sau aţi suferit de inflamaţia pancreasului şi aceasta este asociată cu o creştere

severă a grăsimilor în sânge (trigliceride);  dacă suferiţi de dureri de cap neobişnuit de severe, frecvente sau de lungă durată;  dacă aveţi tulburări de percepţie (de vedere sau de auz);  dacă aveţi tulburări de mişcare (în special semne de paralizie);  dacă observaţi agravări ale convulsiilor epileptice;  dacă suferiţi de depresie severă;  dacă suferiţi de un anumit tip de surditate (otoscleroză) care s-a agravat în timpul sarcinilor precedente;  dacă din anumite motive, nu aveţi menstruaţie;  dacă prezentaţi o creştere anormală a stratului intern al uterului (hiperplazia endometrului);  dacă prezentaţi sângerări vaginale din motive necunoscute.

Nu utilizați Belara dacă aveți hepatită C și luați medicamentele care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir (vezi și secțiunea Belara împreună cu alte medicamente).

Dacă oricare dintre aceste afecţiuni/situaţii apar pentru prima oară în timpul utilizării CHC, întrerupeţi imediat administrarea şi spuneţi medicului dumneavoastră. Între timp utilizaţi măsuri contraceptive nehormonale.

Nu trebuie să luaţi Belara, sau trebuie să opriţi imediat administrarea acestui medicament dacă prezentaţi un risc sever sau mai multe riscuri de tulburări ale coagulării sângelui.

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii. Dacă una dintre afecţiunile prezentate apare pentru prima dată pe perioada folosirii CHC, administrarea medicamentului trebuie întreruptă imediat:  Diabet zaharat necontrolat terapeutic;  Hipertensiune arterială necontrolată terapeutic sau creşterea semnificativă a tensiunii arteriale (valori care depăşesc în mod constant 140/90 mm Hg);  Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)  Tromboembolism venos – TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP])  Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt rezistenţa la PCA [proteină C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de antitrombină-III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S  Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)  Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi pct. 4.4);  Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA);  Tromboembolismul arterial – tromboembolism arterial prezent, antecedente de tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de exemplu, angină pectorală);  Boală cerebrovasculară – accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT));  Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici, anticoagulant lupic);

 Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale;  Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:  diabetul zaharat cu simptome vasculare  hipertensiunea arterială severă  dislipoproteinemie severă;  Hepatită, icter, tulburări ale funcţiei hepatice până la normalizarea valorilor funcţiei hepatice;  Prurit generalizat, colestază, în special manifestate în timpul unei sarcini precedente sau al terapiei estrogenice;  Sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor, tulburări ale fluxului biliar;  Antecedente de tumori hepatice sau tumori hepatice actuale;  Durere epigastrică severă, hepatomegalie sau simptome de hemoragie intra-abdominală (vezi pct. 4.8);  Apariția pentru prima dată sau recurenţa porfiriei (toate cele trei forme de porfirie, dar în special porfiria dobândită);  Existenţa sau suspectarea de malignităţi dependente de hormonii sexuali (de exemplu al organelor genitale sau al sânilor);  Tulburări severe ale metabolismului lipidic;  Pancreatită în prezent sau în antecedente, dacă este asociată cu hipertrigliceridemie severă;  Simptome de cefalee migrenoasă manifestate pentru prima dată sau apariţia mai frecventă a cefaleei neobişnuit de severă;  Tulburări senzoriale acute, de exemplu tulburări vizuale sau acustice;  Tulburări motorii (în special pareze);  Creştere a frecvenţei crizelor epileptice;  Depresie severă;  Otoscleroză agravată în timpul sarcinilor anterioare;  Amenoree inexplicabilă;  Hiperplazie endometrială;  Sângerări vaginale de etiologie necunoscută;  Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Un factor de risc sever sau factori de risc multipli pentru apariția trombozei arteriale sau venoase pot constitui o contraindicaţie (vezi pct. 4.4).

Este contraindicată administrarea Belara concomitent cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să utilizaţi Belara, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Când trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră? Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă

  • dacă observaţi semne posibile ale unui cheag de sânge, ceea ce poate însemna că a apărut un cheag de sânge la nivelul piciorului (adică tromboză venoasă profundă), un cheag de sânge la nivelul plămânului (adică embolie pulmonară), un atac de cord sau un atac cerebral (vezi pct. „Cheag de sânge (tromboză)” de mai jos). Pentru o descriere a simptomelor acestor reacţii adverse grave vă rugăm să consultaţi „Cum recunosc apariţia unui cheag de sânge”.

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă următoarele afecţiuni sunt valabile în cazul dumneavoastră. De asemenea, dacă în timp ce utilizaţi Belara apare afecţiunea sau se agravează, trebuie să îi spuneţi medicului dumneavoastră.

 dacă fumaţi. Fumatul creşte riscul reacţiilor adverse grave la nivelul inimii şi vaselor de sânge, în timpul administrării asocierilor de contraceptive hormonale. Acest risc creşte odată cu vârsta şi cu consumul crescut de ţigări. Această situaţie este valabilă în special pentru femeile cu vârsta de peste 35 ani. Femeile fumătoare cu vârsta de peste 35 ani trebuie să utilizeze alte măsuri contraceptive;  dacă aveţi valori crescute ale tensiunii arteriale, valori anormal de mari ale grăsimilor în sânge, dacă greutatea dumneavoastră depăşeşte valorile normale sau dacă aveţi diabet zaharat (vezi de asemenea paragrafele „Nu utilizați Belara” şi „Atenționări și precauții”, „Alte tulburări”). În asemenea cazuri, creşte riscul unor reacţii adverse grave (cum sunt infarct miocardic, embolie, accident vascular cerebral sau tumori de ficat) când se utilizează asocieri de contraceptive hormonale combinate;  dacă aveţi boală Crohn sau colită ulcerativă (boală inflamatorie intestinală cronică);  dacă aveţi lupus eritematos sistemic (LES – o boală care afectează sistemul dumneavoastră natural de apărare);  dacă aveţi sindrom hemolitic uremic (SHU – o tulburare de coagulare a sângelui care provoacă insuficienţă renală);  dacă aveţi „anemie cu celule în seceră” (o boală moştenită, a globulelor roşii din sânge);  dacă aveţi concentraţii crescute de acizi graşi în sânge (hipertrigliceridemie) sau istoric în familie pentru această afecţiune. Hipertrigliceridemia a fost asociată cu un risc crescut de apariţie a pancreatitei (inflamaţia pancreasului);  dacă aveţi nevoie de o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată pentru o perioadă lungă de timp (vezi pct. 2 „Cheaguri de sânge”);  dacă tocmai aţi născut, aveţi risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge. Trebuie să întrebaţi medicul cât de curând după naştere puteţi începe să luaţi Belara;  Dacă aveţi o inflamaţie la nivelul venelor de sub piele (tromboflebită superficială);  Dacă aveţi varice.

CHEAGURI DE SÂNGE Utilizarea unui contraceptiv hormonal combinat cum este Belara determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge, comparativ cu situaţia în care nu utilizaţi niciun astfel de contraceptiv. În cazuri rare, un cheag de sânge poate bloca vasele de sânge şi poate cauza probleme grave.

Cheagurile de sânge pot să apară  la nivelul venelor (ceea ce se numeşte „tromboză venoasă”, „tromboembolism venos” sau TEV)  la nivelul arterelor (ceea ce se numeşte „tromboză arterială”, „tromboembolism arterial” sau TEA). După apariţia unui cheag de sânge, recuperarea nu este întotdeauna completă. Rar, pot exista efecte grave, de durată sau, foarte rar, acestea pot pune viaţa în pericol. Este important să reţineţi că riscul general al unui cheag de sânge cu efecte dăunătoare din cauza Belara este mic.

CUM RECUNOSC APARIȚIA UNUI CHEAG DE SÂNGE Solicitaţi asistenţă medicală de urgenţă dacă observaţi vreunul dintre următoarele semne sau simptome.

Aveţi vreunul dintre aceste semne? De ce anume este posibil să suferiţi?  umflarea unui picior sau de-a lungul unei vene a piciorului Tromboză venoasă profundă sau a labei piciorului, în special când este însoţită de:  durere sau sensibilitate la nivelul piciorului, care este posibil să fie resimţită numai când staţi în picioare sau la mers;  senzaţie crescută de căldură la nivelul piciorului afectat;  modificarea culorii pielii de pe picior, de exemplu aceasta devine palidă, roşie sau albastră.  senzaţie bruscă de lipsă de aer sau respiraţie rapidă; Embolie pulmonară  tuse bruscă fără o cauză evidentă, în timpul căreia poate apărea şi sânge;  durere ascuţită la nivelul toracelui, care poate creşte în timpul respiraţiilor profunde;  vertij sau ameţeală severe;  bătăi rapide sau neregulate ale inimii;  durere severă la nivelul stomacului.

Dacă nu sunteţi sigură, discutaţi cu un medic, deoarece unele dintre aceste simptome, cum sunt tusea sau senzaţia de lipsă de aer pot fi confundate cu afecţiuni mai uşoare, cum sunt infecţiile căilor respiratorii (de exemplu, o „răceală”). Simptomele apar cel mai frecvent la nivelul unuia dintre ochi: Tromboză de venă retiniană  pierdere imediată a vederii sau (cheag de sânge la nivelul  înceţoşare nedureroasă a vederii, care poate ajunge până la ochiului) pierderea vederii.  durere, disconfort, presiune, greutate în piept Atac de cord  senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul toracelui, braţului sau sub stern;

 senzaţie de balonare, indigestie sau de sufocare;  senzaţie de disconfort în partea de sus a corpului, care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ şi stomac;  transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;  slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;  bătăi rapide sau neregulate ale inimii.  amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau Accident cerebral vascular piciorului, în special pe o parte a corpului;  confuzie, probleme de vorbire sau de înţelegere bruşte;  probleme bruşte de vedere la unul sau ambii ochi;  probleme bruşte la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;  durere de cap bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;  pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.

Uneori, simptomele de atac cerebral pot fi de durată redusă, cu recuperare aproape imediată şi completă, însă trebuie totuşi să solicitaţi atenţie medicală de urgenţă, deoarece poate exista riscul unui alt accident vascular cerebral.  umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei Cheaguri de sânge care blochează extremităţi; alte vase de sânge  durere severă la nivelul stomacului (abdomen acut).

CHEAGURI DE SÂNGE LA NIVELUL UNEI VENE

Ce se poate întâmpla dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei vene?  Utilizarea contraceptivelor hormonale combinate a fost asociată cu o creştere a riscului de apariţie a cheagurilor de sânge la nivelul unei vene (tromboză venoasă). Totuşi, aceste reacţii adverse sunt rare. Cel mai frecvent, acestea apar în primul an de utilizare a unui contraceptiv hormonal combinat.  Dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei vene a piciorului sau a labei piciorului, aceasta poate cauza tromboză venoasă profundă (TVP).  Dacă un cheag de sânge se deplasează de la nivelul piciorului şi se blochează la nivelul plămânului, acesta poate cauza o embolie pulmonară.  Foarte rar, un cheag se poate forma pe o venă de la nivelul altui organ, cum este ochiul (tromboză venoasă retiniană).

Când este cel mai crescut riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene? Riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene este cel mai crescut în timpul primului an de utilizare a contraceptivului hormonal combinat pentru prima dată. De asemenea, riscul poate fi crescut dacă începeţi să luaţi un contraceptiv hormonal combinat (acelaşi medicament sau un medicament diferit) după o pauză de 4 săptămâni sau mai mult. După primul an, riscul scade, dar este întotdeauna uşor mai crescut decât dacă nu aţi utiliza un contraceptiv hormonal combinat. Când încetaţi utilizarea Belara, riscul de apariţie a unui cheag de sânge revine la normal în decurs de câteva săptămâni.

Care este riscul de apariţie a unui cheag de sânge? Riscul depinde de riscul dumneavoastră natural de TEV şi de tipul de contraceptiv hormonal combinat pe care îl luaţi. Riscul general de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul piciorului sau plămânului (TVP sau EP) asociat cu utilizarea Belara este mic.

 Din 10000 femei care nu utilizează niciun contraceptiv hormonal combinat şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.

 Din 10000 femei care utilizează un contraceptiv hormonal combinat care conţine levonorgestrel sau noretisteron sau norgestimat, la aproximativ 5-7 femei va apărea un cheag de sânge în decurs de un an.  Nu se cunoaşte încă nivelul de risc de apariţie a unui cheag de sânge la utilizarea Belara comparativ cu riscul la utilizarea unui contraceptiv hormonal combinat care conţine levonorgestrel.  Riscul de apariţie a unui cheag de sânge va fi diferit în funcţie de istoricul dumneavoastră medical (vezi „Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge” de mai jos).

Riscul de apariţie a unui cheag de sânge în decurs de un an Femei care nu utilizează o pilulă/un plasture/inel Aproximativ 2 din 10000 femei contraceptiv hormonal combinat şi nu sunt gravide Femei care utilizează o pilulă de contraceptiv hormonal Aproximativ 5-7 din 10000 femei combinată care conţine levonorgestrel, noretisteron sau norgestimat Femei care utilizează Belara Nu se cunoaşte încă.

Dacă observaţi o creştere a frecvenţei sau intensităţii atacurilor de migrenă în timpul administrării Belara (care ar putea indica o tulburare a circulaţiei sângelui la nivelul creierului), adresaţi-vă medicului cât mai curând posibil. Este posibil să vă recomande să încetaţi imediat administrarea Belara.

Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene Riscul de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei vene la utilizarea Belara este mic, însă unele afecţiuni determină creşterea acestui risc. Riscul dumneavoastră este mai crescut:  dacă sunteţi supraponderală (indice de masă corporală sau IMC peste 30 kg/m2);  dacă una dintre rudele dumneavoastră apropiate a avut un cheag de sânge la nivelul piciorului, al plămânului sau al altui organ, la o vârstă tânără (la o vârstă mai mică de 50 ani). În acest caz aţi putea avea o tulburare ereditară de coagulare a sângelui;  dacă trebuie să vi se efectueze o operaţie sau dacă sunteţi imobilizată o perioadă mai lungă de timp din cauza unei vătămări sau a unei boli, sau dacă trebuie să staţi cu piciorul în ghips. Este posibil ca utilizarea Belara să trebuiască oprită cu câteva săptămâni înaintea operaţiei şi cât timp sunteţi mai puţin mobilă. Dacă este necesar să opriţi utilizarea Belara, întrebaţi medicul când o puteţi relua.  pe măsură ce înaintaţi în vârstă (în special după vârsta de aproximativ 35 ani);  dacă aţi născut cu mai puţin de câteva săptămâni înainte.

Riscul de apariţie a unui cheag de sânge creşte dacă aveţi mai multe afecţiuni.

Călătoria cu avionul (> 4 ore) poate determina creşterea temporară a riscului de apariţie a unui cheag de sânge, în special dacă aveţi şi unii dintre ceilalţi factori de risc enumeraţi.

Este important să îi spuneţi medicului dacă aveţi vreuna dintre aceste afecţiuni, chiar dacă nu sunteţi sigură. Medicul dumneavoastră poate decide că trebuie întreruptă utilizarea Belara.

Dacă se modifică vreuna dintre afecţiunile de mai sus în timpul utilizării Belara, de exemplu dacă apare tromboză, fără o cauză cunoscută, la o rudă apropiată sau dacă luaţi mult în greutate, spuneţi medicului dumneavoastră.

CHEAGURI DE SÂNGE LA NIVELUL UNEI ARTERE

Ce se poate întâmpla dacă se formează un cheag de sânge la nivelul unei artere? La fel ca un cheag de sânge la nivelul unei vene, un cheag de sânge la nivelul unei artere poate cauza probleme grave. De exemplu, poate cauza un atac de cord sau un atac cerebral.

Factori care determină creşterea riscului de apariţie a unui cheag de sânge la nivelul unei artere

Este important să reţineţi că riscul de atac de cord sau atac cerebral la utilizarea Belara este foarte mic, dar poate creşte:  odată cu înaintarea în vârstă (după aproximativ 35 ani);  dacă fumaţi. Când utilizaţi un contraceptiv hormonal combinat cum este Belara, se recomandă să renunţaţi la fumat. Dacă nu puteţi renunţa la fumat şi aveţi vârsta peste 35 ani, medicul vă poate recomanda să utilizaţi un alt tip de contraceptiv;  dacă sunteţi supraponderală;  dacă aveţi tensiune arterială crescută;  dacă o rudă apropiată are un atac de cord sau atac cerebral la o vârstă tânără (la mai puţin de aproximativ 50 ani). În acest caz aţi putea avea şi un risc crescut de atac de cord sau atac cerebral;  dacă dumneavoastră sau o rudă apropiată aveţi o concentraţie crescută de grăsimi în sânge (colesterol sau trigliceride);  dacă aveţi migrene, în special migrene cu aură;  dacă aveţi o problemă la inimă (afecţiune valvulară, tulburare de ritm numită fibrilaţie atrială);  dacă aveţi diabet zaharat.

Dacă suferiţi de una dintre aceste afecţiuni sau vreuna dintre acestea este deosebit de severă, riscul de apariţie a unui cheag de sânge poate fi şi mai crescut. Dacă se modifică vreuna dintre afecţiunile de mai sus în timpul utilizării Belara, de exemplu dacă începeţi să fumaţi, dacă apare tromboză, fără o cauză cunoscută, la o rudă apropiată sau dacă luaţi mult în greutate, spuneţi medicului dumneavoastră.

Cancer La femeile care utilizează contraceptive hormonale timp îndelungat, riscul de apariţie a cancerului de col uterin este uşor crescut. Această constatare ar putea să nu aibă nicio legătură cu contraceptivele hormonale, dar ar putea fi legată de comportamentul sexual sau alţi factori.

Cancerul de sân a fost observat ceva mai frecvent la femeile care utilizează contraceptive hormonale combinate, dar nu se cunoaşte dacă acesta este provocat de tratament. De exemplu, este posibil ca tumorile depistate să fie în număr mai mare la femeile aflate sub tratament cu asocieri de contraceptive orale, datorită faptului că aceste femei sunt examinate mai frecvent de către medic. Apariţia tumorilor de sân se reduce după încetarea tratamentului cu asocieri de contraceptive hormonale.

După administrarea contraceptivelor hormonale, tumorile benigne şi maligne de ficat au apărut în cazuri rare şi respectiv foarte rare. Acestea pot provoca sângerări interne periculoase. În cazul apariţiei unor dureri severe la nivelul abdomenului, care nu dispar de la sine, trebuie să vă adresaţi medicului.

Alte afecțiuni

Tulburări psihice Unele femei care folosesc contraceptive hormonale inclusiv Belara au raportat depresie sau stări depresive. Depresia poate fi gravă și uneori poate duce la gânduri de sinucidere. Dacă observați schimbări de dispoziție și simptome depresive, adresați-vă medicului cât mai curând posibil pentru recomandări medicale ulterioare.

Multe femei prezintă creşteri uşoare ale tensiunii arteriale în timpul administrării contraceptivelor hormonale. Dacă tensiunea arterială sanguină creşte considerabil în timp ce luaţi Belara, medicul vă va recomanda să încetaţi administrarea acestui medicament şi vă va prescrie un medicament pentru scăderea presiunii sanguine. De îndată ce tensiunea arterială sanguină revine la valori normale, puteţi relua administrarea Belara.

Dacă aţi suferit de herpes în timpul unei sarcini precedente, acesta poate reapare în timpul utilizării unui contraceptiv hormonal.

Dacă prezentaţi o anumită tulburare a valorilor grăsimilor în sânge (hipertrigliceridemie) sau dacă această tulburare a apărut la membrii familiei dumneavoastră, există un risc crescut de inflamaţie a pancreasului. Dacă aveţi tulburări acute sau cronice ale funcţiei hepatice, medicul dumneavoastră vă poate spune să încetaţi să luaţi Belara până când valorile funcţiei dumneavoastră hepatice au revenit la normal. Dacă aţi suferit de icter în timpul unei sarcini precedente sau în timpul utilizării unui contraceptiv hormonal şi acesta reapare, medicul dumneavoastră vă va recomanda să încetaţi administrarea Belara.

Dacă aveţi diabet zaharat şi valorile zahărului în sângele dumneavoastră sunt sub control şi luaţi Belara, medicul dumneavoastră vă va examina atent, pe întreaga durată a tratamentului cu Belara. Poate fi necesară modificarea tratamentului pentru diabetul zaharat.

Mai puţin frecvent, pot apare pete maronii pe pielea dumneavoastră (cloasmă), în special dacă aţi avut asemenea pete în timpul unei sarcini precedente. Dacă ştiţi că aveţi predispoziţie, trebuie să evitaţi expunerea la lumina directă a soarelui sau la razele ultraviolete în timp ce luaţi Belara.

Tulburări care pot fi afectate în mod negativ Este, de asemenea, necesară o supraveghere medicală specială:

  • dacă suferiţi de epilepsie;
  • dacă suferiţi de scleroză multiplă;
  • dacă suferiţi de crampe musculare severe (tetanie);
  • dacă suferiţi de migrenă (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă suferiţi de astm bronşic;
  • dacă aveţi probleme cu inima sau cu rinichii (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă suferiţi de coree minor (coree Sydenham);
  • dacă aveţi diabet zaharat (vezi de asemenea paragrafele „Nu utilizați Belara” şi „Atenționări și precauții”, „Alte tulburări”);
  • dacă aveţi o boală de ficat (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă aveţi o tulburare a metabolismului grăsimilor (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă suferiţi de boli ale sistemului imunitar (inclusiv lupus eritematos sistemic);
  • dacă prezentaţi o creştere importantă în greutate;
  • dacă aveţi valori mari ale presiunii sanguine (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă aveţi endometrioză (ţesutul care căptuşeşte cavitatea uterului dumneavoastră, denumit endometru, se observă în afara acestui strat de acoperire) (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă prezentaţi vene varicoase sau inflamaţii ale venelor (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă aveţi probleme cu coagularea sângelui (vezi de asemenea „Nu utilizați Belara”);
  • dacă aveţi o tulburare la nivelul sânilor (mastopatie);
  • dacă aţi avut tumori benigne ale uterului (mioame);
  • dacă aţi avut vezicule (herpes gestaţional) la o sarcină precedentă;
  • dacă suferiţi de depresie sau schimbări de dispoziție;
  • dacă suferiţi de inflamaţia cronică a intestinului (boala Crohn, colită ulcerativă).

Vă rugăm să vă adresaţi medicului dacă aveţi sau aţi avut în trecut, una dintre bolile enumerate mai sus, sau dacă una dintre aceste boli apare în timpul administrării Belara.

Eficacitate Efectul contraceptiv al medicamentului poate fi afectat dacă nu luaţi contraceptivul în mod periodic, dacă aveţi vărsături sau diaree după administrarea medicamentului (vezi „Dacă încetaţi să luaţi Belara”), sau dacă luaţi anumite medicamente în acelaşi timp (vezi „Belara împreună cu alte medicamente”). Chiar dacă luaţi contraceptive hormonale în mod corect, ele nu pot garanta controlul complet al naşterilor.

Sângerări neregulate În special în primele luni de administrare a contraceptivelor hormonale, pot apare sângerări vaginale neregulate (sângerări între menstruaţii sau microhemoragii (pete)). Dacă aceste sângerări neregulate

continuă să apară timp de 3 luni, sau reapar după cicluri menstruale care au fost anterior regulate, vă rugăm să vă adresaţi medicului.

Microhemoragiile (petele) pot fi de asemenea un semn cu privire la faptul că efectul contraceptiv este scăzut. În unele cazuri, sângerarea de întrerupere poate fi absentă după ce s-a administrat Belara timp de 21 zile. Dacă aţi luat Belara conform instrucţiunilor descrise în paragraful 3 de mai jos, este puţin probabil să fiţi gravidă. Dacă administrarea Belara nu s-a efectuat conform instrucţiunilor înaintea primei absenţe a sângerării de întrerupere, trebuie exclusă în mod cert prezenţa unei sarcini, înainte de a continua administrarea medicamentului.

Atenţionări Fumatul creşte riscul apariției reacţiilor adverse severe cardiovasculare în cazul utilizării contraceptivelor hormonale combinate (CHC). Acest risc creşte odată cu înaintarea în vârstă şi cu consumul de tigări şi este foarte pronunţat la femei cu vârste peste 35 ani. Femeile fumătoare cu vârstă peste 35 ani trebuie să utilizeze alte metode contraceptive.

Administrarea CHC este asociată cu un risc crescut de apariție a unor afecţiuni grave, cum sunt infarct miocardic, tromboembolism, accident vascular cerebral sau tumori hepatice. Riscul morbidităţii şi mortalităţii creşte semnificativ în prezenţa altor factori de risc, cum sunt hipertensiunea arterială, hiperlipidemia, obezitatea şi diabetul zaharat.

În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos, trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Belara.

În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă trebuie oprită utilizarea Belara. Riscul de tromboembolism venos (TEV) Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv. Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Nu se cunoaşte încă nivelul riscului asociat cu Belara comparativ cu aceste medicamente cu risc mai scăzut. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu CHC, modul în care factorii săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.

Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).

În studiile epidemiologice efectuate la femeile care utilizează contraceptive hormonale combinate cu doză scăzută (<50 μg etinilestradiol) s-a constatat că din 10000 femei, la aproximativ 6 până la 12 femei va apărea TEV în decurs de un an.

Se estimează că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel, la aproximativ 61 va apărea TEV în decurs de un an.

Nu se cunoaşte încă nivelul riscului în cazul administrării CHC care conţin clormadinonă comparativ cu riscul în cazul administrării CHC care conţin levonorgestrel.

Numărul de apariţii a TEV în decursul unui an în cazul administrării de CHC cu doză scăzută este mai mic decât numărul preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.

În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.

Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.

Factori de risc de TEV Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi tabelul). Belara este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului – în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEV Factor de risc Observaţie Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC. 30 kg/m2). Este deosebit de important de luat în considerare dacă sunt prezenţi şi alţi factori de risc. Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării chirurgicală majoră, orice fel de plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei intervenţie chirurgicală la nivelul chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni picioarelor sau al pelvisului, intervenție înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni neurochirurgicală sau traumatism major. după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă 1 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel

comparativ cu riscul neutilizării, de 2,3-3,6.

metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei sarcini nedorite. Notă: imobilizarea temporară din cauza Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic unei deplasări pe calea aerului > 4 ore dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Belara. poate reprezenta, de asemenea, un factor de risc de TEV, în special la femeile cu alţi factori de risc. Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia (de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreunul dintre părinţi, în special la o CHC. vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani). Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă. Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.

Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind „Fertilitatea, sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).

Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară) În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:

  • umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului inferior;
  • durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în ortostatism sau în timpul mersului;
  • senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea tegumentului de la nivelul membrului inferior.

Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:

  • debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;
  • tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;
  • durere toracică ascuţită;
  • vertij sau ameţeală severe;
  • ritm cardiac rapid sau neregulat.

Unele dintre aceste simptome (de exemplu, „senzaţia de lipsă de aer”, „tusea”) sunt nespecifice şi pot fi interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu, infecţii de tract respirator).

Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei extremităţi.

Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia, de la înceţoşarea nedureroasă a vederii, care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.

Riscul de tromboembolism arterial (TEA)

Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.

Factori de risc de TEA Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Belara este contraindicat dacă o femeie prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului – în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEA Factor de risc Observaţie Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să utilizeze o metodă contraceptivă diferită. Hipertensiunea arterială Obezitate (indice de masă corporală Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC. peste 30 kg/m2). Deosebit de important la femeile cu factori de risc suplimentari Prezenţa antecedentelor Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia heredocolaterale (tromboembolism trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări arterial prezent vreodată la un frate/o înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui soră sau la vreunul dintre părinţi, în CHC special la o vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani). Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia. Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia evenimente adverse de natură valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi vasculară. lupusul eritematos sistemic.

Simptome de TEA În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele de accident cerebrovascular pot include:

  • amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a corpului;
  • apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;
  • apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;
  • apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;
  • cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;
  • pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii. Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).

Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:

  • durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul toracelui, braţului sau sub stern;
  • senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;
  • senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;
  • transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;
  • slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;
  • ritm cardiac rapid sau neregulat.

Utilizatoarele de CHC trebuie informate că trebuie să se adreseze medicului în cazul apariţiei unor simptome posibile de tromboză. Administrarea Belara trebuie întreruptă în cazul suspiciunii sau confirmării trombozei.

Tumori În unele studii epidemiologice s-a observat că utilizarea CHC timp îndelungat poate duce la creşterea riscului de cancer de col uterin, dar persistă o controversă privind gradul în care această constatare este atribuită unor factori de confuzie, de exemplu comportamentul sexual sau infecţia cu virusul papiloma uman (HPV).

O metaanaliză a 54 de studii epidemiologice a raportat că există o creştere uşoară a riscului relativ (RR = 1,24) de a avea cancer de sân diagnosticat la femeile care utilizează în mod curent CHC. Riscul suplimentar scade gradat în cursul celor 10 ani după întreruperea utilizării CHC. Deoarece cancerul de sân este rar la femei cu vârsta sub 40 ani, numărul suplimentar de cazuri de cancer de sân diagnosticate la femeile care utilizează CHC în mod curent şi cele care au utilizat recent CHC este mic în comparaţie cu riscul general de apariție a cancerului de sân. Aceste studii nu aduc dovezi de cauzalitate. Creşterea riscului se poate datora unei diagnosticări precoce a cancerului de sân la femeile care utilizează CHC, efectelor biologice ale CHC sau unei combinaţii a ambelor. Cancerul de sân diagnosticat la femeile care au utilizat vreodată CHC tinde să fie mai puţin avansat clinic decât cancerul diagnosticat la femeile care nu au utilizat CHC.

În cazuri rare, la femeile care utilizează CHC au fost raportate tumori hepatice benigne şi în cazuri şi mai rare tumori hepatice maligne. În cazuri izolate, aceste tumori au condus la hemoragii intra-abdominale care au pus viaţa în pericol. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în diagnosticul diferenţial atunci când apar dureri severe în abdomenul superior, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra-abdominală la femeile care utilizează CHC, iar administrarea Belara trebuie întreruptă.

Alte afecţiuni

Stările depresive și depresia sunt reacții adverse bine cunoscute ale utilizării contraceptivelor hormonale (vezi pct. 4.8). Depresia poate fi gravă și este un factor de risc bine cunoscut pentru comportament suicidar și suicid. Femeile trebuie sfătuite să se adreseze medicului în caz de schimbări de dispoziție și de simptome depresive, inclusiv la scurt timp după inițierea tratamentului.

Femeile cu hipertrigliceridemie sau cu antecedente heredocolaterale pot prezenta un risc crescut de pancreatită în cazul în care utilizează CHC.

Cu toate că au fost raportate creşteri mici ale tensiunii arteriale la multe femei care utilizează CHC, creşterile relevante din punct de vedere clinic sunt rare. Totuşi, dacă pacienta dezvoltă hipertensiune arterială persistentă, semnificativă din punct de vedere clinic în timpul utilizării CHC, este prudent ca medicul să decidă întreruperea utilizării CHC şi să trateze hipertensiunea arterială. Când este necesar, utilizarea CHC poate fi reluată dacă prin tratament antihipertensiv s-au obţinut valori normale ale tensiunii arteriale.

Următoarele afecţiuni au fost raportate că apar sau se agravează atât o dată cu sarcina, cât şi cu utilizarea CHC, dar dovada unei asocieri cu utilizarea CHC nu este clară: icter şi/sau prurit legate de colestază; litiază biliară; porfirie; lupus eritematos sistemic; sindrom hemolitic uremic; coree Sydenham; herpes gestaţional; pierdere a auzului legată de otoscleroză.

Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării CHC până când valorile funcţiilor hepatice revin la normal. Reapariţia icterului colestatic care a apărut prima dată în timpul sarcinii sau al utilizării anterioare de steroizi sexuali necesită întreruperea utilizării CHC.

Deşi CHC pot avea efecte asupra rezistenţei periferice la insulină şi asupra toleranţei la glucoză, nu există nicio dovadă a necesităţii de a modifica regimul terapeutic la pacientele cu diabet zaharat care utilizează CHC cu doză mică (conţinând < 0,05 mg etinilestradiol). Totuşi, femeile cu diabet zaharat trebuie monitorizate cu atenţie în timpul utilizării CHC.

Boala Crohn şi colita ulceroasă au fost asociate cu utilizarea CHC.

Cloasma poate să apară ocazional, mai ales la femeile eu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile cu predispoziţie la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la radiaţii ultraviolete în timpul utilizării CHC.

Precauţii

Administrarea de estrogeni sau asocieri de estrogen/progesteron poate avea efecte negative asupra anumitor afecţiuni/situaţii patologice. Este necesar consult medical de specialitate în următoarele cazuri:  epilepsie  scleroză multiplă  tetanie  migrenă (vezi şi pct. 4.3)  astm bronşic  insuficienţă cardiacă sau renală  choree minoră  diabet zaharat (vezi pct. 4.3)  afecţiuni hepatice (vezi pct. 4.3)  dislipoproteinemie (vezi pct. 4.3)  boli autoimune (incluzând lupus eritematos sistemic)  obezitate  hipertensiune arterială (vezi pct. 4.3)  endometrioză  boală venoasă varicoasă, flebită (vezi pct. 4.3)  coagulopatii (vezi pct. 4.3)  mastopatie  fibrom (miom) uterin  herpes gestaţional  depresie  boală intestinală inflamatorie cronică (boala Crohn, colita ulcerativă; vezi pct. 4.8).

Consult medical/examene medicale Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Belara, trebuie efectuată o anamneză completă (incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4).

Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Belara comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.

De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.

Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.

Eficacitate redusă

Eficacitatea contraceptivă a medicamentului poate fi diminuată în următoarele condiţii: omiterea unui comprimat filmat (vezi „Administrarea comprimatelor omise”), vărsăturile sau tulburările intestinale, inclusiv diareea, administrarea concomitentă, pe termen lung, a unor medicamente (vezi pct. 4.5) sau în cazuri foarte rare, unele tulburări metabolice.

Efectul asupra controlului ciclului menstrual

Sângerări intermenstruale neregulate sau microhemoragii (pătare)

Toate contraceptivele hormonale pot cauza sângerări vaginale neregulate (sângerări intermenstruale sau pătare), în special în primele cicluri de administrare. Ca urmare, evaluarea medicală a ciclurilor neregulate trebuie efectuată doar după o perioadă de adaptare de aproximativ trei cicluri. Dacă în timpul administrării Belara, sângerările intermenstruale persistă sau apar după cicluri menstruale care au fost anterior regulate, trebuie efectuată o examinare pentru excluderea unei sarcini sau a unei tulburări organice. După ce s-a exclus prezenţa unei sarcini sau a unei tulburări organice, administrarea Belara poate fi continuată sau se poate înlocui cu un alt medicament.

Sângerările intermenstruale pot constitui un semn de eficacitate contraceptivă redusă (vezi „Administrarea comprimatelor omise”, „Recomandări în caz de tulburări digestive” şi pct. 4.5).

Absenţa sângerării de întrerupere Sângerarea de întrerupere apare, de obicei, după 21 zile de administrare a comprimatului. Sângerarea de întrerupere poate fi absentă ocazional şi, în special, în primele luni de administrare. Cu toate acestea, absenţa sângerării nu trebuie considerată un indicator al efectului contraceptiv scăzut. Dacă sângerarea nu este prezentă după un ciclu de administrare în care niciun comprimat filmat nu a fost omis, perioada de şapte zile fără comprimate nu a fost prelungită, nu s-au administrat concomitent alte medicamente şi nu au existat simptome cum sunt vărsături sau diaree, concepţia este puţin probabilă şi administrarea Belara poate fi continuată. Dacă administrarea Belara nu s-a efectuat conform instrucţiunilor, înaintea primei absenţe a sângerării de întrerupere sau dacă sângerarea de întrerupere nu apare în două cicluri consecutive, trebuie exclusă prezenţa unei sarcini înainte de a continua administrarea medicamentului.

Creșteri ale ALAT În cadrul studiilor clinice efectuate la pacienți tratați pentru infecții cu virusul hepatitei C (VHC) cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin, creșteri ale valorilor transaminazelor (ALAT) de peste 5 ori limita superioară a normalului (LSN) au apărut semnificativ mai frecvent la femeile care utilizau medicamente care conțin etinilestradiol, cum sunt contraceptive hormonale combinate (CHC), (vezi pct. 4.3 și 4.5).

Acest medicament conține lactoză. Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

Nu utilizați Belara dacă aveți hepatită C și luați medicamentele care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir deoarece acestea pot cauza creșteri ale valorilor din sânge ale testelor funcției ficatului (creștere a valorii enzimei ficatului ALAT). Înainte de a începe tratamentul cu aceste medicamente, medicul dumneavoastră vă va prescrie un alt tip de contraceptiv. Administrarea Belara poate fi reluată la aproximativ 2 săptămâni după terminarea acestui tratament. Vezi secțiunea „Nu utilizați Belara”.

Anumite medicamente pot influența concentrațiile Belara în sânge și pot determina ca acesta să fie mai puțin eficace în prevenirea sarcinii sau pot provoca sângerări neobişnuite. Acestea includ medicamente utilizate pentru tratamentul  epilepsiei (cum sunt barbiturice, carbamazepină, fenitoină, topiramat, barbexaclonă, primidonă),  tuberculozei (de exemplu rifampicină, rifabutină),  tulburărilor de somn (modafinil),  infecţiei HIV și cu virusul hepatitei C (așa-numiții inhibitori ai proteazei și inhibitori non-nucleozidici ai revers transcriptazei, cum este ritonavir),  infecțiilor cu ciuperci (griseofulvină),  preparate pe bază de plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum). Dacă doriți să utilizați preparate pe bază de plante care conţin sunătoare în timp ce utilizați Belara, trebuie să vă adresați mai întâi medicului dumneavoastră.

Medicamentele care stimulează mişcările intestinului (de exemplu metoclopramid) şi cărbunele medicinal activat pot afecta absorbţia substanţelor active conţinute în Belara.

În timpul tratamentului cu aceste medicamente trebuie să utilizaţi măsuri suplimentare de contracepţie mecanică (de exemplu prezervative). Măsurile suplimentare, de contracepţie mecanică, trebuie utilizate pe tot parcursul tratamentului concomitent și pentru 28 zile după sfârşitul tratamentului. Dacă tratamentul administrat concomitent depășește perioada de administrare a comprimatelor din blisterul actual de CHC, următorul blister de Belara trebuie început imediat, fără a mai păatra intervalul obișnuit fără comprimate.

Dacă este necesar tratamentul de lungă durată cu medicamentele menționate mai sus, trebuie să utilizați metode contraceptive non-hormonale. Adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări.

Interacțiuni între Belara și alte medicamente care determină creșterea sau intensificarea reacțiilor adverse ale Belara. Următoarele medicamente pott influența negativ tolerabilitatea Belara:  acid ascorbic (un conservant, cunoscut și sub denumirea de Vitamina C),  paracetamol (ameliorează durerea și controlează febra),  atorvastatină (reduce concentrațiile mari de colesterol din sânge),  troleandomicină (un antibiotic),

 medicamente antifungice pe bază de imidazol – de exemplu fluconazol (pentru tratamentul infecțiilor cu ciuperci),  indinavir (un medicament pentru tratamentul infecției HIV).

Belara poate influența efectul altor medicamente. Eficiacitatea sau tolerabilitatea următoarelor medicamente pot fi reduse de Belara:  unele benzodiazepine, de exemplu diazepam (pentru tratamentul tulburărilor de somn),  ciclosporină (un medicament care suprimă sistemul imunitar),  teofilină (pentru tratamentul simptomelor astmului bronșic),  corticosteroizi, de exemplu prednisolon (cunoscuți ca steroizi, medicamente antiinflamatorii utilizate, de exemplu, în tratamentul lupusului eritematos sistemic, artitei, psoriazisului),  lamotrigină (pentru tratamentul epilepsiei),  clofibrat (reduce concentrațiile mari de colesterol din sânge),  paracetamol (ameliorează durerea și controlează febra),  morfină (un medicament analgezic puternic specific – care ameliorează durerea),  lorazepam (utilizat pentru tratamentul tulburărilor de anxietate).

Vă rugăm să citiți și Prospectul celorlalte medicamente prescrise.

Informaţi-vă medicul dacă luaţi insulină sau alte medicamente pentru a reduce valorile zahărului din sânge. Poate fi necesară modificarea dozelor acestor medicamente.

Vă rugăm să reţineţi că aspectele descrise mai sus sunt de asemenea valabile în cazul în care aţi luat una din aceste substanţe active cu puţin timp înainte de a începe să luaţi Belara.

Unele analize de laborator privind funcţiile hepatice, renale, suprarenale şi tiroidiene, valorile anumitor proteine din sânge, metabolismul carbohidraţilor şi coagularea sângelui pot fi afectate prin administrarea Belara. De obicei, modificările rămân în limitele valorilor normale. În consecinţă, înainte să vi se efectueze o analiză de sânge, vă rugăm să vă informaţi medicul cu privire la faptul că luaţi Belara.

Interacţiunile etinilestradiolului, componenta estrogenică a Belara, cu alte medicamente pot creşte sau reduce concentraţia serică de etinilestradiol.

Interacțiuni farmacodinamice

Utilizarea concomitent cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin poate cauza creșterea riscului de creșteri ale valorilor ALAT (vezi pct. 4.3 și 4.4). Ca urmare, utilizatoarele Belara trebuie să treacă la o metodă alternativă de contracepție (de exemplu, contracepție numai cu progestogen sau metode non-hormonale) înainte de a începe

tratamentul cu acest regim terapeutic combinat. Administrarea Belara poate fi reluată după 2 săptămâni de la terminarea tratamentului cu acest regim terapeutic combinat.

Interacțiuni farmacocinetice Dacă este necesar tratamentul pe termen lung cu aceste substanţe active, trebuie utilizate metode contraceptive nehormonale. Concentraţiile serice scăzute de etinilestradiol pot duce la creşterea frecvenţei sângerărilor intermenstruale şi tulburărilor de ciclu şi scăderea eficacităţii contraceptive a Belara; concentraţiile serice crescute de etinilestradiol pot provoca creşterea frecvenţei şi severităţii reacţiilor adverse.

Următoarele medicamente/substanţe active pot scădea concentraţiile serice de etinilestradiol:  toate medicamentele care provoacă o motilitate gastro-intestinală crescută (de exemplu metoclopramida) sau tulburări de absorbţie (de exemplu cărbune vegetal activat)  substanţe active care provoacă inducţia enzimelor microzomale hepatice, cum sunt rifampicină, rifabutină, barbiturice, antiepileptice (de exemplu carbamazepină, fenitoină şi topiramat), griseofulvină, barbexaclon, primidonă, modafinil, unii inhibitori de protează (de exemplu ritonavir) şi sunătoarea (vezi pct. 4.4)

În cazul tratamentului concomitent cu aceste medicamente sau substanţe active şi Belara, trebuie utilizate metode suplimentare de contracepţie mecanică, în timpul tratamentului şi în primele şapte zile după aceea. În cazul administrării unor substanţe active care reduc concentraţia serică de etinilestradiol prin inducţia enzimelor microzomale hepatice, se impune utilizarea unor metode suplimentare de contracepţie mecanică timp de cel mult 28 zile după terminarea tratamentului.

Următoarele medicamente/substanţe active pot creşte concentraţiile serice de etinilestradiol:  substanţe active care inhibă sulfatarea etinilstradiolului la nivelul peretelui intestinal, cum sunt acidul ascorbic sau paracetamolul  atorvastatina (creşte ASC (aria de sub curba concentraţiei plasmatice) pentru etinilestradiol cu 20%)  substanţe active care inhibă enzimele microzomale hepatice, cum sunt antimicotice de tipul imidazolului (de exemplu fluconazol), indinavir sau troleandomicina.

Efectele Belara asupra altor medicamente Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor alte substanţe active. Ca urmare, concentraţia plasmatică şi concentraţiile tisulare ale acestora pot creşte sau pot scădea.  prin inhibarea enzimelor microzomale hepatice şi, în consecinţă, prin creşterea concentraţiei serice a unor substanţe active cum sunt diazepam (şi alte benzodiazepine metabolizate prin hidroxilare), ciclosporină, teofilină şi prednisolon  prin inducerea glucuronoconjugării hepatice şi, în consecinţă, reducerea concentraţiei serice a unor medicamente cum sunt lamotrigină, clofibrat, paracetamol, morfină şi lorazepam.

Necesarul de insulină sau de antidiabetice orale poate fi modificat datorită efectelor asupra toleranţei la glucoză (vezi pct. 4.4).

Aceste efecte se pot verifica de asemenea în cazul medicamentelor administrate recent.

Trebuie verificat cu atenţie Rezumatul Caracteristicilor Produsului în cazul medicamentului prescris pentru evidenţierea interacţiunilor posibile cu Belara.

Investigaţii diagnostice Folosirea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele unor teste de laborator, inclusiv parametrii biochimici pentru ficat, glanda tiroidă, glanda suprarenală şi funcţiile renale; concentraţiile plasmatice ale proteinelor (de transport), de exemplu ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale fracţiunilor lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidelor şi parametrii coagulării şi ai fibrinolizei. Modificările rămân în general în limitele normale.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Belara nu este indicată în timpul sarcinii. Dacă rămâneţi gravidă în timp ce luaţi Belara, trebuie să opriţi imediat administrarea acestui medicament. Cu toate acestea, utilizarea anterioară a Belara nu justifică producerea unui avort.

Dacă luaţi Belara, trebuie să reţineţi că producerea laptelui poate fi scăzută iar calitatea acestuia poate fi afectată. Cantităţi foarte mici de substanţă activă se excretă în lapte. Contraceptivele hormonale de tipul Belara trebuie luate numai după întreruperea alăptării.

Sarcina Belara nu este indicat în timpul sarcinii. Sarcina trebuie exclusă înaintea administrării acestui medicament. Dacă sarcina apare în timpul tratamentului cu Belara, administrarea trebuie întreruptă imediat. Până în prezent, cele mai multe studii epidemiologice au arătat că nu există o dovadă clinică cu privire la efectele teratogene sau fetotoxice când estrogenii sunt administraţi accidental în timpul sarcinii, în asociere cu alte medicamente pe bază de progesteron, în doze similare celor din Belara. Cu toate că experimentele efectuate la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3), datele clinice provenite de la mai mult de 330 sarcini umane expuse nu au demonstrat niciun efect embriotoxic al acetatului de clormadinonă.

Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Belara în perioada post partum (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Alăptarea Alăptarea poate fi afectată de estrogeni deoarece aceştia pot afecta cantitatea şi compoziţia laptelui matern. Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau metaboliţii acestora se pot excreta în laptele matern şi pot afecta copilul. Ca urmare, Belara nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, în special dacă sunt severe şi persistente sau dacă apare o modificare a stării de sănătate care credeţi că se poate datora Belara, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Toate femeile care iau contraceptive hormonale combinate prezintă un risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge la nivelul venelor (tromboembolism venos (TEV)) sau a cheagurilor de sânge la nivelul arterelor (tromboembolism arterial (TEA)). Pentru informaţii mai detaliate privind diferitele riscuri asociate cu utilizarea de contraceptive hormonale combinate, vezi pct. 2 „Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Belara”.

În studiile clinice efectuate cu Belara cele mai frecvente reacţii adverse (>20%) au fost: sângerări neregulate, microhemoragii, dureri de cap şi la nivelul sânilor.

Următoarea este o listă a reacțiilor adverse care au fost legate de utilizarea Belara:

Studiile clinice efectuate cu Belara au arătat că cele mai frecvente reacţii adverse (>20%) au fost: sângerări intermenstruale, pătare, cefalee şi mastodinie.

Într-un studiu clinic care a cuprins 1629 femei cărora li s-a administrat Belara, au fost raportate următoarele reacţii adverse.

În plus, în utilizarea după punerea pe piață au fost raportate următoarele reacții adverse asociate cu utilizarea substanțelor active etinilestradiol și acetat de clormadinonă: cădere a părului, astenie, reacții alergice dermice/la nivelul pielii/urticarie, leucoree.

Descrierea reacţiilor adverse selectate S-au raportat, de asemenea, următoarele reacţii adverse în cazul administrării de contraceptive hormonale combinate:  S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă şi embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.  În unele studii s-a raportat un risc crescut de afecţiuni ale tractului biliar în cazul administrării pe termen lung a CHC. Există controverse cu privire la posibilitatea formării unor calculi biliari în timpul tratamentului cu medicamente care conţin estrogen.  În cazuri rare, după administrarea de contraceptive hormonale orale, s-au observat tumori hepatice benigne și în cazuri foarte rare tumori hepatice maligne; în cazuri izolate s-au produs hemoragii intra-abdominale care au pus viața în pericol (vezi pct. 4.4).  Agravare a bolii intestinale inflamatorii cronice (boală Crohn, colită ulcerativă, vezi și pct. 4.4).

Pentru alte reacţii adverse grave cum sunt cancerul de col uterin sau cancerul mamar, vezi pct. 4.4.

Interacțiuni Sângerări intermenstruale și/sau eșecul metodei contraceptive pot apare ca rezultat al interacțiunilor altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale (vezi pct. 4.5).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Belara

  • Substanţele active sunt acetat de clormadinonă şi etinilestradiol. Un comprimat filmat conţine acetat de clormadinonă 2 mg şi etinilestradiol 0,030 mg.
  • Celelalte componente sunt: nucleu: lactoză monohidrat, amidon de porumb, povidonă K 30, stearat de magneziu; film: hipromeloză, lactoză monohidrat, macrogol 6000, propilenglicol, talc, dioxid de titan (E 171), oxid roşu de fer (E 172).

Cum arată Belara şi conţinutul ambalajului

Belara este disponibil în cutie cu unul sau trei blistere tip calendar a 21 comprimate filmate. Comprimate filmate, rotunde, de culoare roz deschis.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Gedeon Richter România S.A. Str. Cuza Vodă Nr. 99-105 540306 Târgu-Mureş, România

Fabricantul Gedeon Richter Plc. Gyömrői út. 19-21, 1103 Budapesta, Ungaria

Acest prospect a fost revizuit în decembrie 2020.

Un comprimat filmat conţine acetat de clormadinonă 2 mg şi etinilestradiol 0,030 mg. Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 69,545 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Nucleu: Lactoză monohidrat Amidon de porumb Povidonă K 30 Stearat de magneziu

Film: Hipromeloză 6 mPas Lactoză monohidrat Macrogol 6000 Propilenglicol Talc Dioxid de titan (E 171) Oxid roşu de fer (E 172)

acetat de clormadinonă 2 mg şi etinilestradiol 0,030 mg · substanță activă
Nucleu: · excipient
Lactoză monohidrat · excipient
Amidon de porumb · excipient
Povidonă K 30 · excipient
Stearat de magneziu · excipient
Hipromeloză 6 mPas · excipient
Macrogol 6000 · excipient
Propilenglicol · excipient
Talc · excipient
Dioxid de titan (E 171) · excipient
Oxid roşu de fer (E 172) · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

A se păstra la temperaturi sub 30 ºC.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe folia cu comprimate (cutia pentru un ciclu de tratament), după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 30 ºC.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie x 1 blist. PVC-PVDC/Al tip calendar x 21 compr. film. · 750/2008/01
Cutie x 3 blist. PVC-PVDC/Al tip calendar x 21 compr. film. · 750/2008/02

Documente oficiale