Axabal 300 mg

Doze

Adulți

Doza inițială recomandată este de 150 mg o dată pe zi. Doza optimă nu a fost stabilită în studii clinice. Dacă după 4 săptămâni de tratament cu doza de 150 mg nu se obţine nicio ameliorare, doza poate fi crescută la 300 mg o dată pe zi. Dozele trebuie administrate la interval de cel puțin 24 de ore.

Debutul acțiunii bupropionei a fost observat după 14 zile de la începerea tratamentului. Ca în cazul tuturor antidepresivelor, este posibil ca efectul antidepresiv complet al Axabal să nu fie evident decât după câteva săptămâni de tratament. Pacienții cu depresie trebuie tratați o perioadă suficientă de timp, de cel puțin 6 luni, pentru obținerea remisiunii complete a simptomelor.

Insomnia este un eveniment advers foarte frecvent, adesea tranzitoriu. Insomnia poate fi prevenită prin evitarea administrării dozei înainte de culcare (cu condiția să existe un interval de timp de minim 24 de ore între administrarea dozelor).

• Trecerea pacienților de la comprimatele cu eliberare prelungită de bupropionă Atunci când pacienții sunt trecuți de la comprimatul cu eliberare prelungită de bupropionă cu administrare de două ori pe zi la Axabal comprimate, trebuie administrată aceeași doză zilnică totală, dacă este posibil.

Copii și adolescenți Nu se recomandă administrarea Axabal la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani (vezi pct. 4.4). Siguranța și eficacitatea Axabal la pacienți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.

Vârstnici Eficacitatea a fost demonstrată în mod echivoc la vârstnici. Într-un studiu clinic, pacienților vârstnici li s-a administrat aceeași doză ca și în cazul pacienților adulți (Vezi pct. “Utilizarea la adulți”). Nu poate fi exclusă o sensibilitate mai mare la unele persoane vârstnice.

Insuficiență hepatică Axabal trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență hepatică (vezi pct. 4.4). Din cauza variabilității crescute a farmacocineticii la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată, doza recomandată la acești pacienți este de 150 mg o dată pe zi.

Insuficiență renală Doza recomandată la acești pacienți este de 150 mg, o dată pe zi, deoarece, în cazul lor, bupropiona și metaboliții săi activi se pot acumula într-o proporție mai mare decât în mod obișnuit (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Comprimatele Axabal trebuie înghițite întregi. Comprimatele nu trebuie tăiate, zdrobite sau mestecate, deoarece acest lucru poate duce la creșterea riscului de apariție a reacțiilor adverse, inclusiv al convulsiilor. Comprimatele Axabal se pot administra cu sau fără alimente.

Întreruperea tratamentului Deși în studiile clinice cu Axabal nu au fost observate reacții la întreruperea tratamentului (evaluate mai degrabă ca evenimente raportate spontan decât pe scale de evaluare), se recomandă scăderea progresivă a dozelor. Bupropiona este un inhibitor selectiv al recaptării neuronale a catecolaminelor şi, din această cauză, nu poate fi exclusă apariția unui efect de rebound sau a simptomelor de întrerupere observate la oprirea tratamentului.

Convulsii

Nu trebuie depășită doza recomandată de bupropionă sub formă de comprimate cu eliberare modificată, deoarece bupropiona este asociată cu un risc de convulsii dependent de doză. În studiile clinice, incidența globală a

convulsiilor asociată cu bupropiona sub formă de comprimate cu eliberare modificată, utilizată la doze de până la 450 mg pe zi, a fost de aproximativ 0,1%.

Riscul de convulsii este crescut în cazul utilizării Axabal în prezența factorilor de risc predispozanți, care scad pragul convulsivant. De aceea, Axabal trebuie administrat cu prudență la pacienții cu unul sau mai mulți factori predispozanți care scad pragul convulsivant.

Toți pacienții trebuie evaluați pentru prezența factorilor de risc predispozanți, care includ:

• Administrarea concomitentă cu alte medicamente cunoscute a scădea pragul convulsivant (de exemplu antipsihotice, antidepresive, antimalarice, tramadol, teofilină, steroizi sistemici, chinolone și antihistaminice cu efect sedativ)
• Abuzul de alcool (vezi și pct. 4.3)
• Antecedentele de traumatisme craniene
• Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale sau cu insulină
• Utilizarea de medicamente stimulante sau anorexigene

Administrarea Axabal trebuie întreruptă și nu este recomandată la pacienții care prezintă convulsii în timpul tratamentului.

Interacțiuni (vezi pct. 4.5)

Din cauza interacțiunilor farmacocinetice, concentrațiile plasmatice de bupropionă sau ale metaboliților acesteia pot fi modificate, ceea ce poate crește potențialul de apariție a reacțiilor adverse (de exemplu xerostomie, insomnie, convulsii). De aceea, sunt necesare precauții în cazul administrării concomitente a bupropionei cu medicamente care pot induce sau inhiba metabolizarea acesteia.

Bupropiona inhibă metabolizarea prin intermediul citocromului P450 2D6. Se recomandă precauție când se administrează concomitent medicamente metabolizate prin intermediul acestei enzime.

În literatură, a fost demonstrat faptul că medicamentele care inhibă CYP2D6 pot determina concentrații plasmatice reduse de endoxifen, un metabolit activ al tamoxifenului. De aceea, se recomandă ca utilizarea bupropionei, un inhibitor al CYP2D6, să fie evitată ori de câte ori este posibil pe durata tratamentului cu tamoxifen (vezi pct. 4.5).

Neuro-psihiatrie

Suicid/ideație suicidară sau agravare a stării clinice

Depresia este asociată cu un risc crescut de apariție a ideației suicidare, auto-vătămare și suicid (evenimente legate de suicid). Riscul persistă până la apariția unei remisiuni semnificative. Dată fiind posibilitatea ca situația să nu se amelioreze în primele săptămâni sau mai mult de tratament, pacienții trebuie monitorizați îndeaproape, până la apariția ameliorării. Experiența clinică generală demonstrează că riscul de suicid se poate accentua în primele faze ale recuperării.

Pacienții cu antecedente de comportament suicidar sau ideație suicidară sau cei care manifestă un grad semnificativ de ideație suicidară înainte de începerea tratamentului prezintă un risc mai accentuat de ideație sau tentative de suicid, motiv pentru care trebuie monitorizați cu atenție în timpul tratamentului. Rezultatul unei meta-analize a unor studii clinice controlate cu placebo efectuate cu medicamente antidepresive la pacienții adulți cu tulburări psihice au arătat existența unui risc crescut de comportament suicidar asociat cu utilizarea de antidepresive la pacienții cu vârsta sub 25 ani, comparativ cu placebo.

Se recomandă monitorizarea atentă a pacienților și mai ales a celor cu risc crescut la începutul tratamentului și după modificările de doză. Pacienții (și aparținătorii acestora) trebuie avertizați în legătură cu necesitatea de a monitoriza orice agravare clinică, comportament sau ideație suicidară și modificare neobișnuită a comportamentului și de a se prezenta la medic imediat dacă apar aceste simptome. Trebuie reținut faptul că debutul anumitor simptome neuropsihice poate fi determinat fie de boala preexistentă, fie de tratamentul medicamentos (vezi „Simptome neuropsihice, inclusiv mania şi tulburarea bipolară” mai jos; vezi pct. 4.8).

Trebuie luată în considerare modificarea schemei terapeutice, inclusiv posibilitatea întreruperii tratamentului la pacienții care prezintă o agravare a comportamentului/ideației suicidare, în special dacă aceste simptome sunt severe, apar brusc sau nu au făcut parte din simptomele pe care le-a prezentat inițial pacientul.

Simptome neuropsihice, inclusiv mania și tulburarea bipolară

A fost raportată apariția simptomelor neuropsihice (vezi pct. 4.8). Au fost observate, în special, simptome psihotice şi maniacale, în principal la pacienții cu antecedente de afecțiuni psihice. În plus, un episod depresiv major poate reprezenta prima manifestare a unei tulburări bipolare. În general, se consideră (deși nu a fost niciodată demonstrat în studii controlate) că tratarea unui astfel de episod numai cu un antidepresiv poate crește probabilitatea de precipitare a unui episod mixt/maniacal la pacienții cu risc de apariție a tulburării bipolare. Date clinice limitate referitoare la utilizarea bupropionei în asociere cu stabilizatori de dispoziție la pacienții cu antecedente de tulburări bipolare sugerează o frecvență mică de trecere la episoadele maniacale. Înainte de inițierea tratamentului cu un antidepresiv, pacienții trebuie evaluați în mod adecvat, pentru a se stabili dacă au risc de apariție a unei tulburări bipolare; această evaluare trebuie să includă un istoric psihiatric detaliat, inclusiv antecedente familiale de suicid, tulburare bipolară și depresie.

Datele din studiile la animale sugerează existența unui potențial de dependență la bupropionă. Cu toate acestea, studiile la om asupra potențialului de apariție a dependenței și experiența clinică extensivă indică faptul că bupropiona are un potențial mic de inducere a dependenței. Experiența clinică cu bupropionă la pacienții care efectuează tratament electroconvulsivant (TEC) este limitată. Sunt necesare precauții în cazul pacienților care efectuează TEC concomitent cu tratamentul cu bupropionă.

Hipersensibilitate

Tratamentul cu Axabal trebuie întrerupt imediat în cazul apariției reacțiilor de hipersensibilitate. Medicii trebuie să cunoască faptul că simptomele pot evolua sau recidiva după întreruperea tratamentului cu Axabal și trebuie să se asigure că tratamentul simptomatic este administrat o perioadă suficientă de timp (cel puțin o săptămână). Simptomele includ în mod obișnuit: erupție cutanată tranzitorie, prurit, urticarie sau dureri toracice, dar pot exista și reacții mai severe care includ angioedem, dispnee/bronhospasm, șoc anafilactic și eritem polimorf. De asemenea, au fost raportate artralgii, mialgii și febră în asociere cu erupția cutanată tranzitorie sau cu alte simptome sugestive pentru hipersensibilitate de tip tardiv (vezi pct. 4.8). La majoritatea pacienților, simptomele s-au ameliorat după oprirea tratamentului cu bupropionă și inițierea tratamentului cu antihistaminice sau corticosteroizi și s-au remis în timp.

Reacții cutanate adverse severe (RCAS)

Reacții cutanate adverse severe (RCAS), precum sindromul Stevens-Johnson (SJS), necroliza epidermică toxică (NET), pustuloza exantematică generalizată acută (PEGA) și reacția la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), care pot pune viața în pericol sau pot fi letale, au fost raportate în asociere cu tratamentul cu bupropion. Pacienții trebuie informați cu privire la semnele și simptomele acestor reacții și monitorizați atent pentru apariția reacțiilor cutanate. Dacă apar semne sau simptome sugestive pentru astfel de reacții, administrarea bupropionului trebuie întreruptă imediat și luată în considerare inițierea unui tratament alternativ (după caz). Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă precum SJS, NET, PEGA sau DRESS în timpul utilizării bupropionului, tratamentul nu trebuie reluat în niciun moment la acel pacient.

Afecțiuni cardiovasculare

Experiența clinică în utilizarea bupropionei pentru tratamentul depresiei la pacienți cu boli cardiovasculare este limitată. Se recomandă prudență în cazul administrării bupropionei la acești pacienți. Totuși, bupropiona a fost în general bine tolerată în studiile pentru oprirea fumatului la pacienți cu boală cardiovasculară ischemică (vezi pct. 5.1).

Tensiune arterială

S-a demonstrat că bupropiona nu induce creșteri semnificative ale tensiunii arteriale la pacienții fără depresie cu hipertensiune arterială stadiul I. Totuși, în practica clinică, la pacienții tratați cu bupropionă a fost raportată apariția hipertensiunii arteriale, care în unele cazuri poate fi severă (vezi pct. 4.8) și poate necesita tratament de urgență. Acest lucru a fost observat la pacienți cu sau fără hipertensiune arterială preexistentă. La începutul tratamentului trebuie măsurată tensiunea arterială la momentul inițial și aceasta trebuie monitorizată ulterior, mai ales la pacienții cu hipertensiune arterială preexistentă. În cazul unei creșteri semnificative clinic a tensiunii arteriale trebuie luată în considerare oprirea tratamentului cu Axabal.

Utilizarea concomitentă a bupropionei cu un plasture transdermic cu nicotină poate determina creșteri ale tensiunii arteriale.

Sindromul Brugada

Bupropiona poate demasca sindromul Brugada, o boală ereditară rară a canalului cardiac de sodiu, cu modificări ECG caracteristice (supradenivelare a segmentului ST și anomalii ale undei T în derivațiile precordiale drepte), care poate duce la stop cardiac și/sau moarte subită. Se recomandă prudență la pacienții cu sindrom Brugada sau cu factori de risc, cum ar fi antecedente familiale de stop cardiac sau moarte subită.

Grupe speciale de pacienți

Copii și adolescenți – Tratamentul cu antidepresive este asociat cu un risc crescut de ideație și comportament suicidar la copiii și adolescenții cu tulburări depresive majore și cu alte afecțiuni psihice.

Pacienți cu insuficiență hepatică – Bupropiona este metabolizată în proporție mare la nivel hepatic în metaboliți activi, care sunt metabolizați în continuare. La pacienții cu ciroză hepatică ușoară până la moderată nu au fost observate diferențe semnificative statistic în ceea ce privește farmacocinetica bupropionei, comparativ cu voluntarii sănătoși, dar concentrațiile plasmatice ale bupropionei au prezentat o variabilitate crescută interindividuală. De aceea, Axabal trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată (vezi pct. 4.2).

Toți pacienții cu insuficiență hepatică trebuie monitorizați cu atenție pentru posibilele reacții adverse (de exemplu insomnie, xerostomie, convulsii), care ar putea indica concentrații plasmatice crescute ale bupropionei sau ale metaboliților acesteia.

Pacienți cu insuficiență renală – Bupropiona este excretată în special în urină, sub formă de metaboliți.

De aceea, bupropiona și metaboliții săi activi se pot acumula la pacienții cu insuficiență renală, într-o proporție mai mare decât în mod obișnuit. Pacientul trebuie monitorizat cu atenție pentru apariția posibilelor reacții adverse (de exemplu insomnie, xerostomie, convulsii), care ar putea indica concentraţii plasmatice mari ale bupropionei sau metaboliţilor acesteia (vezi pct. 4.2).

Pacienți vârstnici – Eficacitatea a fost demonstrată în mod echivoc la persoanele vârstnice. Într-un studiu clinic, persoanelor vârstnice li s-a administrat aceeași doză ca și în cazul adulților (vezi pct. 4.2 „Utilizare la adulți” și pct. 5.2). Nu poate fi exclusă o sensibilitate mai mare la unele persoane vârstnice.

Interferență cu teste de urină

Având o structură chimică asemănătoare cu amfetamina, bupropiona interferează cu analizele utilizate în unele screening-uri rapide ale urinei pentru medicamente, fapt care poate duce la rezultate fals pozitive, în special pentru amfetamine. De regulă, un rezultat pozitiv trebuie confirmat cu o metodă mai specifică.

Căi de administrare necorespunzătoare Axabal se administrează doar pe cale orală. A fost raportată inhalarea comprimatelor zdrobite sau injectarea bupropionei dizolvate, acestea putând duce la o eliberare rapidă, la o absorbție mai rapidă și la un posibil supradozaj. Atunci când bupropiona a fost administrată intranazal sau prin injectare parenterală, au fost raportate cazuri de convulsii și/sau deces.

Sindromul serotoninergic

După punerea pe piață a medicamentului, au existat raportări de sindrom serotoninergic, o afecțiune care poate pune viața în pericol, atunci când Axabal este administrat concomitent cu un medicament serotoninergic, cum sunt inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN) (vezi pct. 4.5). Dacă tratamentul concomitent cu alte medicamente serotoninergice este justificat din punct de vedere clinic, se recomandă monitorizarea atentă a pacientului, în special în timpul inițierii tratamentului și al creșterilor dozei. Sindromul serotoninergic poate include modificări ale statusului mental (de exemplu agitație, halucinații, comă), instabilitate autonomă (de exemplu tahicardie, tensiune arterială oscilantă, hipertermie), anomalii neuromusculare (de exemplu hiperreflexie, lipsă de coordonare, rigiditate) și/sau simptome gastrointestinale (de exemplu greață, vărsături, diaree). Dacă se suspectează sindrom serotoninergic, trebuie luată în considerare o reducere a dozei sau întreruperea tratamentului, în funcție de severitatea simptomelor.

Lactoză

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Tulburări Cu frecvență Anemie, leucopenie și trombocitopenie hematologice și necunoscută limfatice

Tulburări ale Frecvente Reacții de hipersensibilitate, cum este urticaria sistemului imunitar

Foarte rare Reacții de hipersensibilitate mai severe, inclusiv angioedem, dispnee / bronhospasm și șoc anafilactic.

De asemenea, au fost raportate artralgie, mialgie și febră asociate cu erupții cutanate tranzitorii și cu alte simptome sugerând hipersensibilitate de tip tardiv. Aceste simptome pot fi asemănătoare cu cele care apar în boala serului.

Tulburări metabolice și de Frecvente Anorexie nutriție Mai puțin Scădere în greutate frecvente Foarte rare Modificări ale glicemiei Cu frecvență Hiponatremie necunoscută

Tulburări psihice Foarte Insomnie (vezi pct. 4.2) frecvente Frecvente Agitație, anxietate Mai puțin Depresie (vezi pct. 4.4), confuzie frecvente Foarte rare Agresivitate, ostilitate, iritabilitate, neliniște, halucinații, vise bizare inclusiv coșmaruri, depersonalizare, iluzii, ideație paranoidă

Cu frecvență Ideație suicidară şi comportament de tip suicidar, necunoscută psihoză, distimie, atac de panică Tulburări ale sistemului Foarte Cefalee nervos frecvente

Cu frecvență Sindrom serotoninergic necunoscută Tulburări oculare Frecvente Tulburări de vedere Tulburări acustice și Frecvente Tinnitus vestibulare Tulburări cardiace Mai puțin Tahicardie frecvente

Foarte rare Palpitații Tulburări vasculare Frecvente Creșteri ale tensiunii arteriale (uneori severe), eritem facial Foarte rare Vasodilatație, hipotensiune arterială ortostatică Tulburări gastro-intestinale Foarte Xerostomie, tulburări gastro-intestinale inclusiv greață şi frecvente vărsături

Frecvente Dureri abdominale, constipație Tulburări hepatobiliare Foarte rare Creștere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, icter, hepatită Afecțiuni cutanate și ale Frecvente Erupție cutanată tranzitorie, prurit, transpirații țesutului subcutanat Foarte rare Eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, agravare a psoriazisului Cu frecvență Agravare a sindromului lupusului eritematos sistemic, necunoscută lupus eritematos cutanat, pustuloză exantematică generalizată acută Necroliză epidermică toxică Reacție la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice

Tulburări Foarte rare Spasme musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Tulburări renale şi ale Foarte rare Polakiurie și/sau retenție urinară, incontinență urinară căilor urinare

Tulburări generale şi la Frecvente Febră, dureri toracice, astenie nivelul locului de administrare

• Hipersensibilitatea se poate manifesta sub formă de reacții cutanate. Vezi „Tulburări ale sistemului imunitar” și „Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat”. Incidența convulsiilor este de aproximativ 0,1% (1/1000). Convulsiile cele mai frecvente sunt convulsiile generalizate tonico-clonice, un tip de convulsii care poate duce în unele cazuri la confuzie post-criză sau la tulburări de memorie (vezi pct. 4.4). În timpul sau la scurt timp după întreruperea tratamentului cu bupropionă, s-au raportat cazuri de ideație suicidară și de comportament de tip suicidar (vezi pct. 4.4). Sindromul serotoninergic poate apărea ca o consecință a unei interacțiuni între bupropionă și un medicament serotoninergic, cum sunt sunt inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN) (vezi pct. 4.4).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la: Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478 – RO e-mail: adr@anm.ro.