Acasă/ Medicamente/ Atoris
C10AA05 · Hipocolesterolemiante si hipotrigliceridemiante inhibitori ai hmg coa reductazei Prescripție, valabilă 6 luni

Atoris 80 mg

Comprimate filmate · DCI: Atorvastatinum

Atoris face parte dintr-o clasă de medicamente cunoscute sub denumirea de statine, care sunt medicamente pentru reglarea valorii lipidelor (grăsimilor).

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Atoris face parte dintr-o clasă de medicamente cunoscute sub denumirea de statine, care sunt medicamente pentru reglarea valorii lipidelor (grăsimilor).

Atoris este utilizat pentru scăderea concentraţiilor lipidelor din sânge, cunoscute sub numele de colesterol şi trigliceride, atunci când un regim alimentar cu cantităţi scăzute de grăsimi şi modificarea stilului de viaţă nu au fost eficace. Dacă prezentaţi risc crescut de boală de inimă, Atoris poate fi utilizat, de asemenea pentru scăderea acestui risc, chiar dacă valorile colesterolului dumneavoastră sunt normale. În timpul tratamentului trebuie continuat regimul alimentar standard de scădere a colesterolului.

Hipercolesterolemie Atoris este indicat ca adjuvant al regimului alimentar pentru scăderea valorilor crescute ale colesterolului total (total-C), LDL-colesterolului (LDL-C), apolipoproteinei B şi trigliceridelor la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de cel puţin 10 ani sau peste cu hipercolesterolemie primară, incluzând hipercolesterolemia familială (varianta heterozigotă) sau hiperlipidemie combinată (mixtă) (corespunzătoare tipurilor IIa şi IIb din clasificarea Fredrickson), atunci când răspunsul la regimul alimentar şi alte măsuri nonfarmacologice nu este adecvat.

De asemenea, Atoris este indicat pentru scăderea valorilor colesterolului total şi LDL-colesterolului la pacienţii cu hipercolesterolemie familială homozigotă, ca adjuvant al altor tratamente hipolipemiante (de exemplu afereza-LDL) sau în cazul în care astfel de tratamente nu sunt disponibile.

Prevenţie a bolilor cardiovasculare Prevenţia evenimentelor cardiovasculare la pacienţii adulţi la care se estimează că au un risc mare pentru un prim eveniment cardiovascular (vezi pct. 5.1), ca adjuvant pentru corectarea celorlalţi factori de risc.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră vă va recomanda un regim alimentar cu conţinut scăzut de colesterol, pe care trebuie să îl respectaţi şi în timpul tratamentului cu Atoris.

Doza iniţială recomandată de atorvastatină este de 10 mg o dată pe zi la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 10 ani sau mai mare. Dacă este necesar, medicul dumneavoastră vă poate creşte doza, până la cantitatea de care aveţi nevoie. Medicul dumneavoastră va modifica dozele la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Doza maximă de Atoris este de 80 mg o dată pe zi la adulţi şi de 20 mg o dată pe zi la copii.

Comprimatele Atoris trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de apă şi pot fi administrate în orice moment al zilei, cu sau fără alimente. Cu toate acestea, încercaţi să luaţi comprimatul la acelaşi moment al zilei, în fiecare zi.

Durata tratamentului cu Atoris este determinată de către medicul dumneavoastră.

Adresaţi-vă medicului dacă observaţi că efectul Atoris este prea puternic sau prea slab.

Dacă luaţi mai mult Atoris decât trebuie Dacă luaţi accidental mai multe comprimate Atoris (mai mult decât doza dumneavoastră zilnică obişnuită), adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau celui mai apropiat spital pentru recomandări.

Dacă uitaţi să luaţi Atoris Dacă uitaţi să luaţi o doză, luaţi următoarea doză la momentul potrivit, conform schemei obişnuite de administrare. Nu luaţi o doză dublă, pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Doze

Pacientul trebuie să urmeze un regim alimentar hipocolesterolemiant standard înainte de a începe tratamentul cu Atoris şi trebuie să continue acest regim alimentar în timpul tratamentului cu Atoris.

Dozele trebuie individualizate în funcţie de valorile iniţiale ale LDL-colesterolului, obiectivul terapiei precum şi de răspunsul fiecărui pacient.

Doza iniţială uzuală este 10 mg o dată pe zi. Ajustarea dozelor trebuie efectuată la intervale de 4 săptămâni sau mai mult. Doza maximă este 80 mg o dată pe zi.

Hipercolesterolemie primară şi hiperlipidemie combinată (mixtă) Majoritatea pacienţilor răspund bine la administrarea Atoris 10 mg o dată pe zi. Răspunsul terapeutic se observă în decurs de 2 săptămâni, iar răspunsul terapeutic maxim se obţine, de regulă, în decurs de 4 săptămâni. Răspunsul se menţine pe perioada tratamentului cronic.

Hipercolesterolemie familială heterozigotă Tratamentul trebuie iniţiat cu Atoris 10 mg administrat o dată pe zi. Dozele trebuie individualizate şi ajustate la interval de 4 săptămâni, până la doza de 40 mg atorvastatină pe zi. Ulterior, fie se poate creşte doza până la maxim 80 mg pe zi fie se poate asocia la tratamentul cu atorvastatină 40 mg o dată pe zi o răşină fixatoare de acizi biliari.

Hipercolesterolemie familială homozigotă Datele disponibile sunt limitate (vezi pct. 5.1).

Doza de atorvastatină recomandată la pacienţii cu hipercolesterolemie familială homozigotă este de 10 până la 80 mg pe zi (vezi pct. 5.1). La aceşti pacienţi, atorvastatina trebuie utilizată ca adjuvant la alte tratamente hipolipemiante (de exemplu afereza LDL) sau în cazul în care astfel de tratamente nu sunt disponibile.

Prevenţie a bolilor cardiovasculare În studiile de prevenţie primară, doza utilizată a fost de 10 mg pe zi. Pentru obţinerea unor concentraţii de LDL-colesterol în conformitate cu recomandările actuale, pot fi necesare doze mai mari.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă hepatică Atoris trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Atoris este contraindicat la pacienţii cu boală hepatică activă (vezi pct. 4.3). Utilizare la vârstnici Eficacitatea şi siguranţa la pacienţii cu vârsta mai mare de 70 de ani, care utilizează dozele recomandate, sunt similare cu cele observate la populaţia generală.

Copii şi adolescenţi

Hipercolesterolemie Tratamentul la copii şi adolescenţi trebuie efectuat numai de către medici cu experienţă în tratamentul hiperlipidemiilor specifice acestor grupe de vârstă, iar pacienţii trebuie reevaluaţi regulat.

Pentru pacienții cu hipercolesterolemie familială heterozigotă în vârstă de 10 ani și peste, doza inițială recomandată de atorvastatină este de 10 mg pe zi (vezi pct. 5.1). Doza poate fi crescută la 80 mg pe zi, în funcție de răspuns și de tolerabilitate. Dozele trebuie individualizate în funcție de scopul recomandat al terapiei. La intervale de 4 săptămâni sau mai mult trebuie făcute ajustări ale dozei. Creșerea dozei la 80 mg zilnic este susținută de rezulate ale studiilor clinice la adulți și de date clinice limitate din studiile efectuate la copiii cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (vezi pct. 4.8 și 5.1).

Există date limitate cu privire la siguranță și eficacitate la copiii cu hipercolesterolemie familială heterozigotă cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani, provenite din studii deschise. Atorvastatina nu este indicată în tratamentul pacienților cu vârsta sub 10 ani. Datele disponibile în prezent sunt prezentate la pct. 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se pot face recomandări privind dozele.

Pentru această categorie de pacienţi pot fi mai adecvate alte forme farmaceutice/concentraţii ale medicamentului.

Administrarea concomitentă cu alte medicamente La pacienții cărora li se administrează agenții antivirali elbasvir/grazoprevir împotriva hepatitei cu virus C sau letermovir pentru profilaxia infecţiei cu citomegalovirus concomitent cu atorvastatina, doza de atorvastatină nu trebuie să depășească 20 mg/zi (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Nu se recomandă utilizarea atorvastatinei la pacienţii care iau letermovir administrat concomitent cu ciclosporină (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Mod de administrare Atoris se administrează pe cale orală. Fiecare doză zilnică de atorvastatină se administrează în priză unică şi poate fi luată în orice moment al zilei, cu sau fără alimente.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la atorvastatină sau la orice medicament similar utilizat pentru scăderea concentraţiilor lipidelor din sânge, sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6)
  • dacă aveţi sau aţi avut o boală a ficatului
  • dacă aţi avut valori anormale, inexplicabile ale analizelor funcţiei ficatului
  • dacă sunteţi femeie care poate să rămână gravidă şi nu utilizaţi o metodă de contracepţie eficace
  • dacă sunteţi gravidă sau încercaţi să rămâneţi gravidă
  • dacă alăptaţi
  • dacă utilizați combinația de glecaprevir/pibrenasvir în tratamentul hepatitei C.

Atoris este contraindicat la pacienţi:  cu hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.  cu boli hepatice active sau cu valori serice crescute persistente, neexplicabile, ale transaminazelor hepatice, care depăşesc de 3 ori limita superioară a valorilor normale.  în timpul sarcinii, în timpul alăptării şi la femeile aflate la vârsta fertilă care nu utilizează metode adecvate de contracepţie (vezi pct. 4.6).  la care s-au administrat medicamente antivirale pentru tratamentul hepatitei C glecaprevir/pibrentasvir.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. În continuare sunt enumerate motivele pentru care Atoris poate să nu fie adecvat pentru dumneavoastră:

  • dacă aveţi insuficienţă respiratorie severă
  • dacă luaţi sau aţi luat în ultimele 7 zile un medicament numit acid fusidic (un medicament pentru infecţii bacteriene) pe cale orală sau prin injecţie. Combinaţia dintre acidul fusidic şi Atoris poate conduce la probleme musculare grave (rabdomioliză)  dacă aţi avut accident vascular cerebral cu sângerare la nivelul creierului, sau aveţi zone cu lichid rămase în creier de la accidente vasculare cerebrale anterioare  dacă aveţi probleme ale rinichilor  dacă aveţi o reducere a funcţiei glandei tiroide (hipotiroidie)  dacă aţi avut vreodată dureri musculare repetate sau neexplicate, istoric personal sau familial de afecţiuni musculare.  dacă aţi avut afecţiuni musculare în timpul tratamentului cu alte medicamente pentru scăderea valorii lipidelor (de exemplu alte “statine” sau “fibraţi”)  dacă consumaţi cu regularitate o cantitate mare de alcool etilic  dacă aţi avut boli ale ficatului  dacă aveţi vârsta peste 70 de ani

Dacă vreuna dintre atenţionările de mai sus este valabilă în cazul dumneavoastră, este posibil ca medicul dumneavoastră să dorească să vi se efectueze analize ale sângelui înainte şi în timpul tratamentului cu Atoris, pentru a evalua riscul dumneavoastră de a face reacţii adverse musculare. Se ştie că riscul reacţiilor adverse musculare, cum este rabdomioliza, este mai mare la utilizarea concomitentă, adică în acelaşi timp, a mai multor medicamente (vezi pct. 2 “Atoris împreună cu alte medicamente”).

De asemenea, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă aveţi o slăbiciune musculară permanentă. Pot fi necesare analize de sânge suplimentare pentru diagnosticarea acesteia şi utilizarea altor medicamente pentru a trata această slăbiciune.

În timp ce luați acest medicament, medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenție dacă aveți diabet zaharat sau aveți riscul de a dezvolta diabet zaharat. Sunteți susceptibil la riscul de a dezvolta diabet zaharat dacă aveți un nivel ridicat de zaharuri și grăsimi în sânge, sunteți supraponderal si aveți tensiune arterială mare.

Efecte hepatice Înainte de începerea tratamentului şi ulterior periodic pe durata tratamentului, trebuie efectuate teste ale funcţiei hepatice. La pacienţii la care în timpul tratamentului se constată semne sau simptome

sugestive ale unei afecţiuni hepatice, trebuie testată funcţia hepatică. Pacienţii la care se observă o creştere a valorilor serice ale transaminazelor hepatice trebuie monitorizaţi până la revenirea la valorile normale. În cazul creşterii valorilor serice ale transaminazelor hepatice de peste 3 faţă de limita superioară a valorilor normale, se recomandă fie reducerea dozei, fie întreruperea tratamentului cu Atoris (vezi pct. 4.8).

Atoris trebuie administrat cu precauţie la pacienţii care consumă cantităţi importante de alcool etilic şi/sau la cei cu boli hepatice în antecedente.

Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale prin reducerea semnificativă a valorilor colesterolului (SPARCL) Într-un studiu retrospectiv, referitor la accidente vasculare cerebrale la pacienţii fără boală coronariană, care au prezentat recent un accident vascular cerebral sau un accident vascular ischemic tranzitoriu, s-a observat o incidenţă mai mare a accidentelor vasculare cerebrale hemoragice la pacienţii trataţi cu atorvastatină 80 mg, comparativ cu pacienţii la care s-a administrat placebo. Creşterea riscului a fost mai mare la pacienţii cu antecedente de accident vascular cerebral hemoragic sau cu infarct lacunar cerebral la includerea în studiu. La pacienţii cu antecedente de accident vascular cerebral hemoragic sau cu infarct lacunar cerebral, raportul risc/beneficiu în cazul tratamentului cu atorvastatină 80 mg nu este stabilit iar înainte de iniţierea tratamentului, trebuie luat în considerare riscul potenţial de accident vascular cerebral hemoragic (vezi pct. 5.1).

Efecte asupra musculaturii scheletice Atorvastatina, similar altor inhibitori ai HMG-CoA-reductazei, poate afecta rar musculatura scheletică şi determina mialgie, miozită şi miopatie, care pot evolua către rabdomioliză, o afecţiune care poate pune viaţa în pericol, caracterizată prin creşteri marcate ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale creatinkinazei (CK) (>10 ori limita superioară a normalului), mioglobinemie şi mioglobinurie, care pot duce la insuficienţă renală.

Au fost raportate cazuri foarte rare de miopatie necrotică mediată imun (MNMI) în timpul sau după tratamentul cu statine, inclusiv atorvastatina. MNMI este caracterizată clinic prin slăbiciune musculară proximală persistentă și concentrații plasmatice crescute ale creatinkinazei, care persistă chiar dacă tratamentul cu statine este întrerupt.

Înainte de tratament Atorvastatina trebuie recomandată cu precauţie pacienţilor cu factori predispozanţi pentru rabdomioliză. Concentraţia plasmatică de creatinkinază (CK) trebuie determinată înaintea iniţierii tratamentului cu statine în următoarele situaţii:

  • Insuficienţă renală
  • Hipotiroidie
  • Antecedente personale sau familiale de afecţiuni musculare ereditare
  • Antecedente de miopatie indusă de o statină sau de un fibrat
  • Antecedente de boală hepatică şi/sau în cazul în care se consumă cantităţi importante de alcool
  • La persoanele vârstnice (cu vârsta peste 70 de ani), necesitatea acestei determinări trebuie luată în considerare în funcţie de prezenţa altor factori predispozanţi pentru rabdomioliză
  • Atunci când concentraţiile plasmatice ale creatinkinazei pot creşte, din cauza interacţiunilor (vezi pct. 4.5) şi în cadrul grupelor speciale de pacienţi, incluzând grupele subpopulaţionale genetice (vezi pct. 5.2).

În aceste situaţii, trebuie evaluate riscurile posibile ale tratamentului comparativ cu beneficiile urmărite, recomandându-se monitorizarea clinică a pacienţilor. Tratamentul nu trebuie iniţiat în cazul concentraţiei semnificativ crescute ale CK (>5 ori LSN = limita superioară a normalului) faţă de valorile normale.

Determinarea creatinkinazei Concentraţia plasmatică a creatinkinazei (CK) nu trebuie determinată după un efort fizic intens sau în prezenţa oricărei alte cauze posibile de creştere a CK, deoarece interpretarea rezultatelor este dificilă. În cazul în care concentraţia plasmatică de CK este semnificativ mai mare decât valorile normale (>5 ori LSN), determinarea trebuie repetată după 5-7 zile, pentru confirmarea rezultatelor.

În timpul tratamentului

  • Pacienţii trebuie rugaţi să semnaleze imediat durerile musculare, crampele sau senzaţia de slăbiciune musculară, mai ales dacă aceste simptome sunt însoţite de afectarea stării generale sau febră;
  • Dacă aceste simptome apar în timpul tratamentului cu atorvastatină, trebuie determinate valorile CK. Dacă aceste valori sunt semnificativ crescute (>5 ori LSN), tratamentul trebuie întrerupt;
  • Dacă simptomele musculare sunt severe şi determină disconfort zilnic, chiar dacă valorile CK sunt crescute, dar ≤ 5 x LSN, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului;
  • Dacă simptomele dispar şi valorile CK revin la normal, poate fi luată în considerare reînceperea tratamentului cu atorvastatină sau iniţierea tratamentului cu o altă statină, cu utilizarea dozelor minime şi monitorizarea atentă a pacientului;
  • Tratamentul cu atorvastatină trebuie întrerupt în cazul creşterii clinic semnificative a concentraţiei plasmatice a CK (>10 x LSN) sau dacă se suspectează sau se confirmă rabdomioliza.

Tratament concomitent cu alte medicamente Riscul de rabdomioliză creşte atunci când atorvastatina este administrată concomitent cu anumite medicamente care pot creşte valoarea concentraţiei plasmatice de atorvastatină, cum sunt inhibitorii puternici ai CYP3A4 sau ai proteinelor de transport (cum sunt ciclosporină, telitromicină, claritromicină, delavirdină, stiripentol, ketoconazol, voriconazol, itraconazol, posaconazol, letermovir şi inhibitorii proteazei HIV, incluzând ritonavir, lopinavir, atazanavir, indinavir, darunavir, tipranavir/ritonavir etc). De asemenea, riscul de miopatie poate fi crescut în cazul utilizării concomitente cu gemfibrozil şi alte derivate de acid fibric, medicamente antivirale pentru tratamentul hepatitei C (HCV) (boceprevir, telaprevir, elbasvir/grazoprevir), eritromicină, niacină sau ezetimib. Dacă este posibil, în locul acestor medicamente se recomandă tratamente alternative (fără interacţiuni).

În cazul în care este necesară administrarea concomitentă a acestor medicamente cu atorvastatina, trebuie evaluat cu atenţie raportul risc/beneficiu. La pacienţii trataţi cu medicamente care cresc concentraţiile plasmatice de atorvastatină, se recomandă o doză iniţială mică de atorvastatină. Adiţional, în cazul administrării concomitente cu inhibitori potenţi ai CYP3A4, trebuie luată în considerare o doză iniţială mai mică de atorvastatină şi se recomandă monitorizarea clinică adecvată a acestor pacienţi (vezi pct. 4.5).

Atoris nu trebuie administrat concomitent cu forme farmaceutice cu administrare sistemică de acid fusidic sau mai devreme de 7 zile de la întreruperea tratamentului cu acid fusidic. La pacienții la care administrarea sistemică a acidului fusidic nu este considerată necesară, tratamentul cu statine trebuie întrerupt pe durata tratamentului cu acid fusidic. La pacienții la care s-au administrat concomitent acid fusidic și statine, au fost raportate cazuri de rabdomioliză (inclusiv unele forme letale) (vezi pct 4.5). Pacientul trebuie să se adreseze imediat medicului în cazul apariției oricărui simptom de slăbiciune musculară, durere sau sensibilitate musculară.

Tratamentul cu statine poate fi reintrodus la șapte zile după administrarea ultimei doze de acid fusidic.

În circumstanțe excepționale, în cazul în care administrarea prelungită a acidul fusidic pe cale sistemică este considerată necesară, de exemplu, pentru tratamentul infecțiilor severe, poate fi luată în considerare administrarea concomitentă de Atoris și acid fusidic, în funcție de particularitățile clinice și numai sub supraveghere medicală atentă.

Pneumonie interstiţială În timpul utilizării unor statine, în special în caz de utilizare cronică, au fost raportate cazuri excepţional de rare de pneumonie interstiţială (vezi pct. 4.8). Tabloul clinic poate include dispnee, tuse neproductivă şi deteriorare a stării generale (fatigabilitate, scădere în greutate şi febră). Dacă se suspicionează apariţia unei pneumonii interstiţiale, tratamentul cu statine trebuie întrerupt. Utilizare la copii şi adolescenţi Nu a fost observat niciun efect clinic semnificativ asupra creșterii și dezvoltării sexuale într-un studiu clinic de 3 ani, bazat pe evaluarea maturizării și dezvoltării generale, evaluarea stadiului Tanner și determinarea înălțimii și greutății (vezi pct. 4.8).

Diabet zaharat Unele dovezi clinice sugerează că statinele posedă un efect de clasă de creştere a glicemiei şi la unii pacienţi, cu risc crescut de dezvoltare a diabetului zaharat în viitor, pot determina un nivel al hiperglicemiei care să necesite tratament ca şi în cazul diabetului zaharat confirmat. Cu toate acestea, acest risc este contrabalansat de reducerea riscului de afecţiuni vasculare prin utilizarea de statine şi, în consecinţă, nu trebuie să constituie un motiv pentru oprirea tratamentului cu statine. Pacienţii cu factori de risc (glicemia în condiţii de repaus alimentar 5,6 – 6,9 mmol/l, IMC> 30kg/m2, hipertrigliceridemie, hipertensiune arterială), trebuie să fie monitorizaţi atât clinic cât şi biochimic, conform ghidurilor de la nivel naţional.

Excipienţi

Lactoză Atoris conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză, nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Sodiu Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol de sodiu (23 mg) pe doză, adică poate fi considerat “fără sodiu”.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Sunt unele medicamente care pot modifica efectul Atoris sau efectul acestora poate fi modificat de către Atoris. Acest tip de interacţiune poate duce la scăderea eficacităţii unuia sau ambelor medicamente. În plus, această interacţiune poate creşte riscul severităţii reacţiilor adverse, incluzând afectarea importantă a muşchilor, cunoscută sub numele de rabdomioliză, descrisă la pct. 4:  Medicamente utilizate pentru a modifica modul în care acţionează sistemul dumneavoastră imunitar, de exemplu ciclosporina  Anumite medicamente antibiotice sau antifungice, de exemplu eritromicină, claritromicină, telitromicină, ketoconazol, itraconazol, voriconazol, fluconazol, posaconazol, rifampicină, acid fusidic  Alte medicamente pentru reglarea valorilor lipidelor, de exemplu gemfibrozil, alţi fibraţi, derivaţi de acid nicotinic, colestipol

 Anumite blocante ale canalelor de calciu, utilizate în tratamentul anginei pectorale sau al tensiunii arteriale mari, de exemplu, amlodipină, diltiazem; medicamente care reglează ritmul inimii, de exemplu digoxină, verapamil, amiodaronă  Letermovir, un medicament care contribuie la prevenţia îmbolnăvirii cu citomegalovirus  Medicamente utilizate în tratamentul infecţiei cu HIV, de exemplu, ritonavir, lopinavir, atazanavir, indinavir, darunavir, asocierea medicamentoasă tipranavir/ritonavir etc.  Unele medicamente utilizate în tratamentul hepatitei C, de exemplu, telaprevir, boceprevir și combinația elbasvir/grazoprevir  Alte medicamente cunoscute că interacţionează cu Atoris incluzând ezetimib (care scade concentraţia colesterolului), warfarină (care reduce vâscozitatea sângelui), contraceptive orale, stiripentol (medicament anticonvulsivant pentru tratamentul epilepsiei), cimetidină (utilizată în arsuri gastrice şi ulcere peptice), fenazonă (utilizată în cazul durerilor), colchicină (utilizată în tratamentul gutei) şi antiacide (medicamente pentru indigestie, care conţin aluminiu sau magneziu)  Medicamente eliberate fără prescripţie medicală: sunătoare  Dacă trebuie să luați acid fusidic pe cale orală pentru tratamentul unei infecții bacteriene, trebuie să întrerupeți temporar utilizarea acestui medicament. Medicul dumneavoastră vă va spune când puteți lua Atoris în siguranță. Utilizarea în același timp a Atoris și acid fusidic poate determina rareori slăbiciune musculară, sensibilitate sau durere la nivelul mușchilor (rabdomioliză). Vezi mai multe informații referitoare la rabdomioliză la pct. 4.

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.

Atoris împreună cu alimente, băuturi şi alcool Vezi pct. 3 pentru instrucţiuni cu privire la utilizarea Atoris. Vă rugăm să luaţi în considerare următoarele:

Suc de grepfrut Nu beţi mai mult de unul sau două pahare mici de suc de grepfrut pe zi, deoarece cantităţile mari de suc de grepfrut pot modifica efectele Atoris.

Alcool etilic Evitaţi consumul în cantitate mare de alcool etilic în timpul tratamentului cu acest medicament. Pentru detalii, vezi pct. 2 “Atenţionări şi precauţii”.

Efectul altor medicamente asupra atorvastatinei Atorvastatina este metabolizată de izoenzima 3A4 a citocromului P450 (CYP3A4) şi este substrat al transportorilor hepatici, al polipeptidelor transportoare de preluare hepatică 1B1 (OATP1B1) și al transportorului 1B3 (OATP1B3). Metabolitii atorvastatinei sunt substraturi ale OATP1B1. Atorvastatina este, de asemenea, identificată ca un substrat al proteinelor rezistente la medicamente multiple (MDR1) și al proteinei rezistente la cancer la sân (BCRP), care poate limita absorbția intestinală și clearance-ul biliar al atorvastatinei (vezi pct. 5.2).

Administrarea concomitentă de medicamente care inhibă CYP3A4 sau proteinele de transport, poate duce la creşterea concentraţiilor plasmatice de atorvastatină şi creşterea riscului de miopatie. De asemenea, riscul poate creşte şi la administrarea concomitentă de atorvastatină cu alte medicamente cu potenţial de inducere a miopatiei, cum sunt derivatele acidului fibric şi ezetimib (vezi pct. 4.3 și 4.4).

Inhibitorii CYP3A4 S-a demonstrat că inhibitorii puternici ai CYP3A4 determină creşterea concentraţiilor plasmatice ale atorvastatinei (vezi Tabelul 1 şi informaţiile specifice de mai jos). Dacă este posibil, administrarea concomitentă de inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu, ciclosporină, telitromicină, claritromicină, delavirdină, stiripentol, ketoconazol, voriconazol, itraconazol, posaconazol, unele medicamente antivirale utilizate în tratamentul hepatitei C (de exemplu, elbasvir/grazoprevir) şi inhibitorii proteazei HIV, incluzând ritonavir, lopinavir, atazanavir, indinavir, darunavir etc.) trebuie evitată. În cazurile în care administrarea concomitentă a acestor medicamente şi a atorvastatinei nu poate fi evitată, se recomandă administrarea unor doze iniţiale şi maxime de atorvastatină mai mici şi monitorizarea clinică adecvată a pacientului (vezi Tabelul 1).

Inhibitorii moderaţi ai CYP3A4 (de exemplu, eritromicină, diltiazem, verapamil şi fluconazol) pot creşte concentraţiile plasmatice ale atorvastatinei (vezi Tabelul 1). În cazul utilizării concomitente a eritromicinei cu statine, a fost observată creşterea riscului de miopatie. Nu au fost efectuate studii de interacţiune medicamentoasă pentru amiodaronă sau verapamil şi atorvastatină. Se ştie că atât amiodarona, cât şi verapamilul inhibă activitatea CYP3A4, iar administrarea concomitentă de atorvastatină poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale atorvastatinei. Prin urmare, trebuie luată în considerare scăderea dozei maxime de atorvastatină şi monitorizarea clinică adecvată a pacientului, în cazul utilizării concomitente cu inhibitori moderaţi ai CYP3A4. După iniţierea terapiei sau după ajustarea dozei inhibitorului enzimatic, se recomandă monitorizare clinică adecvată.

Inductorii CYP3A4 Administrarea concomitentă de atorvastatină şi inductori ai enzimelor citocromului P450 3A (de exemplu efavirenz, rifampicină, sunătoare) poate determina reducerea variabilă a concentraţiilor plasmatice ale atorvastatinei. Din cauza mecanismului dual de interacţiune al rifampicinei, (inductor al enzimelor citocrom P450 3A şi inhibare a transportului captării hepatocitare OATP1B1), administrarea concomitentă de atorvastatină şi rifampicină nu este contraindicată, deoarece amânarea administrării de atorvastatină după utilizarea rifampicinei a fost asociată cu o reducere semnificativă a concentraţiilor plasmatice de atorvastatină. Efectul rifampicinei asupra concentraţiei atorvastatinei la nivel hepatocitar este, cu toate acestea, necunoscut şi, dacă administrarea concomitentă este necesară, pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.

Inhibitorii de transport Inhibitorii proteinelor de transport (de exemplu, ciclosporina, letermovir) pot creşte concentraţiile plasmatice ale atorvastatinei (vezi Tabel 1). Nu se cunoaşte efectul inhibării transportorilor captării hepatice asupra concentraţiilor hepatocitare ale atorvastatinei. Dacă administrarea concomitentă este necesară, se recomandă reducerea dozei şi monitorizarea pacienţilor (vezi Tabelul 1).

Nu se recomandă utilizarea atorvastatinei la pacienţii care iau letermovir administrat concomitent cu ciclosporină (vezi pct. 4.4).

Gemfibrozil/derivatele de acid fibric Utilizarea în monoterapie a fibraţilor este asociată ocazional cu evenimente adverse musculare, incluzând rabdomioliză. Riscul acestor evenimente poate creşte la utilizarea concomitentă a derivatelor acidului fibric cu atorvastatină. Dacă administrarea concomitentă este necesară, trebuie utilizată doza minimă eficace de atorvastatină, iar pacienţii trebuie monitorizaţi adecvat (vezi pct. 4.4).

Ezetimib Utilizarea în monoterapie a ezetimibului este asociată cu evenimente adverse musculare, incluzând rabdomioliză. Riscul acestor evenimente poate creşte la utilizarea concomitentă de ezetimib şi atorvastatină. Se recomandă monitorizarea adecvată a pacienţilor.

Colestipol Concentraţiile plasmatice de atorvastatină şi ale metaboliţilor săi activi au fost mai scăzute (raportul concentrației de atorvastatină: 0,74) în cazul administrării concomitente a atorvastatinei cu colestipol, comparative cu administrarea acestora în monoterapie. Totuşi, efectele asupra lipidelor au fost mai accentuate în cazul administrării concomitente de atorvastatină şi colestilpol, decât în cazul administrării individuale a celor două medicamente.

Acid fusidic Riscul de miopatie, inclusiv rabdomioliză poate fi crescut prin administrarea concomitentă de acid fusidic pe cale sistemică și statine. Mecanismul acestei interacțiuni (farmacodinamic, farmacocinetic, sau ambele) este încă necunoscut. Au fost raportate cazuri de rabdomioliză (inclusiv unele decese) la pacienții la care s-a administrat această asociere.

Dacă administrarea sistemică a acidului fusidic este considerată necesară, tratamentul cu statine trebuie întrerupt pe durata tratamentului cu acid fusidic (vezi și pct. 4.4).

Colchicină

Cu toate că nu au fost efectuate studii de interacțiune cu atorvastatină și colchicină, la administrarea concomitentă a acestora au fost raportate cazuri de miopatie, prin urmare, este necesară precauție în cazul administrării concomitentă de atorvastatină și colchicină.

Efectul atorvastatinei asupra altor medicamente

Digoxină În cazul administrării dozelor repetate de digoxină şi atorvastatină 10 mg, valoarea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei la starea de echilibru au crescut uşor. Pacienţii trataţi cu digoxină trebuie monitorizaţi adecvat.

Contraceptive orale Administrarea concomitentă de atorvastatină cu un contraceptiv oral a determinat creşterea concentraţiilor plasmatice de noretindronă şi etinilestradiol.

Warfarină Într-un studiu clinic efectuat la pacienţi la care se administrează tratament cronic cu warfarină, administrarea concomitentă de atorvastatină 80 mg pe zi a determinat o scădere minoră, de aproximativ 1,7 secunde a timpului de protrombină în perioada primelor 4 zile de tratament, după care acesta a revenit la normal, după 15 zile de tratament cu atorvastatină. Cu toate că interacţiunile semnificative clinic au fost raportate numai în foarte rare cazuri, la pacienţii la care se administrează anticoagulante, timpul de protrombină trebuie determinat înaintea iniţierii tratamentului cu atorvastatină şi suficient de frecvent în timpul tratamentului, pentru a preveni apariţia tulburărilor semnificative ale acestuia. După stabilizarea timpului de protrombină, ulterior, acesta poate fi monitorizat la intervalele recomandate de obicei pentru pacienţii la care se administrează anticoagulante cumarinice. Dacă doza de atorvastatină este modificată sau tratamentul întrerupt, trebuie aplicată aceeaşi procedură. Tratamentul cu atorvastatină nu a fost asociat cu sângerări sau modificări ale timpului de protrombină la pacienţii care nu utilizează anticoagulante.

Tabelul 1: Efectul unor medicamente asupra farmacocineticii atorvastatinei

Atorvastatină Medicament administrat Doză (mg) Modificare Recomandare clinică # concomitent şi doze ASC&

Glecaprevir 400 mg o dată pe 10 mg o dată pe 8,3 Administrarea concomitentă cu zi/ Pibrentasvir 120 mg o dată zi pentru 7 zile medicamente care conțin pe zi, 7 zile glecaprevir sau pibrentasvir este contraindicată (vezi pct. 4.3). Tipranavir 500 mg x 2 pe zi 40 mg în ziua 1, 9,4 Dacă administrarea concomitentă Ritonavir 200 mg x 2 pe zi, 10 mg în ziua 20 de atorvastatină este necesară, nu 8 zile (ziua 14 până la 21) se va depăşi doza de 10 mg Telaprevir 750 mg la 8 ore, 10 20 mg o dată pe 7,9 atorvastatină pe zi. Se recomandă zile zi monitorizarea clinică a Ciclosporină 5,2 mg/kg 10 mg o dată pe 8,7 pacienţilor. greutate corporală pe zi, doză zi timp de 28 stabilă zile Lopinavir 400 mg x 2 pe zi/ 20 mg o dată pe 5,9 Dacă administrarea concomitentă Ritonavir 100 mg x 2 pe zi, zi timp de 4 zile de atorvastatină este necesară, se 14 zile recomandă doze de întreţinere Claritromcină 500 mg x 2 pe 80 mg o dată pe 4,5 mai mici de atorvastatină. La zi, 9 zile zi timp de 8 zile doze de atorvastatină de peste 20 mg, se recomandă monitorizarea clinică a pacienţilor.

Saquinavir 400 mg x 2 pe zi/ 40 mg o dată pe 3,9 Dacă administrarea concomitentă Ritonavir 300 mg x 2 pe zi din zi timp de 4 zile de atorvastatină este necesară, se ziua 5-7, creştere a dozei la recomandă doze de întreţinere 400 mg x 2 pe zi în ziua a 8-a), mai mici de atorvastatină. La zile 4-18, la 30 minute după doze de atorvastatină de peste 40 administrarea atorvastatinei mg, se recomandă monitorizarea Darunavir 300 mg x 2 pe zi/ 10 mg o dată pe 3,4 clinică a pacienţilor. Ritonavir 100 mg x 2 pe zi, zi timp de 4 zile 9 zile Itraconazol 200 mg pe zi, 40 mg doză 3,3 4 zile unică Fosamprenavir 700 mg x 2 pe 10 mg o dată pe 2,5 zi/ Ritonavir 100 mg x 2 pe zi, zi timp de 4 zile 14 zile Fosamprenavir 1400 mg x 2 pe 10 mg o dată pe 2,3 zi, 14 zile zi timp de 4 zile Elbasvir 50 mg pe zi/ 10 mg, doză 1,95 Doza de atorvastatină nu Grazoprevir 200 mg pe zi, unică trebuie să depășească o doză 13 zile zilnică de 20 mg în timpul administrării concomitente cu produse care conțin elbasvir sau grazoprevir. Letermovir 480 mg pe zi, 20 mg, doză 3,29 Doza de atorvastatină nu 10 zile unică trebuie să depășească o doză zilnică de 20 mg în timpul administrării concomitente cu produse care conțin letermovir. Nelfinavir 1250 mg x 2 pe zi, 10 mg o dată pe 1,74 Fără recomandări clinice 14 zile zi timp de 28 specifice. zile Suc de grepfrut 240 ml pe zi 40 mg, doză 1,37 În timpul tratamentului cu unică atorvastatină, nu se recomandă ingestia concomitentă a unor cantităţi mari de suc de grepfrut. Diltiazem 240 mg pe zi, 40 mg, doză 1,51 După iniţierea tratamentului sau 28 zile unică la ajustarea dozelor de diltiazem, se recomandă monitorizarea clinică adecvată a pacienţilor. Eritromicină 500 mg x 4 pe zi, 10 mg, doză 1,33 Doză maximă mai mică şi 7 zile unică monitorizarea clinică a pacienţilor. Amlodipină 10 mg, doză unică 80 mg, doză 1,18 Fără recomandări clinice unică specifice. Cimetidină 300 mg x 4 pe zi, 10 mg o dată pe 1,00 Fără recomandări clinice 2 săptămâni zi timp de 2 specifice. săptămâni Colestipol 10 g de două ori pe 40 mg o dată pe 0,74 Fără recomandări speciale. zi, 24 săptămâni zi timp de 8 săptămâni

Suspensie antiacidă cu 10 mg o dată pe 0,66 Fără recomandări clinice hidroxid de magneziu şi zi timp de 15 specifice. aluminiu, 30 ml x 4 pe zi, zile 17 zile Efavirenz 600 mg pe zi, 10 mg timp de 3 0,59 Fără recomandări clinice 14 zile zile specifice. Rifampicină 600 mg pe zi, 7 40 mg doză 1,12 Dacă administrarea zile, în administrare unică concomitentă de atorvastatină şi concomitentă rifampicină este necesară, se Rifampicină 600 mg pe zi, 5 40 mg doză 0,20 recomandă monitorizarea zile (doze separate) unică clinică a pacienţilor. Gemfibrozil 600 mg x 2 pe zi, 40 mg doză 1,35 Doză iniţială mai mică şi 7 zile unică monitorizarea clinică a pacienţilor. Fenofibrat 160 mg pe zi, 40 mg doză 1,03 Doză iniţială mai mică şi 7 zile unică monitorizarea clinică a pacienţilor. Boceprevir 800 mg de 3 ori pe 40 mg doză 2,3 Se recomandă o doză mai mică zi, 7 zile unică de inițiere și monitorizare clinică a pacienţilor. Doza zilnică de atorvastatină nu trebuie să depășească 20 mg în timpul administrării concomitente cu boceprevir. & Datele exprimate ca multiplu reprezintă raportul simplu dintre asocierea medicamentoasă şi administrarea în monoterapie a atorvastatinei (de exemplu, x 1 = fără modificări). Datele exprimate sub formă de procent % reprezintă proporţia diferenţei corespunzătoare, comparativ cu monoterapia cu atorvastatină (de exemplu, 0% = nu există diferenţe). # Vezi pct. 4.4 şi 4.5 pentru semnificaţie clinică.

  • Conţine una sau mai multe componente care inhibă CYP3A4 şi poate creşte concentraţiile plasmatice ale medicamentelor metabolizate de CYP3A4. Ingestia a 240 ml suc de grepfrut a determinat şi o scădere a ASC de 20,4% a metabolitului activ ortohidroxilic. Ingestia unor cantităţi mari de suc de grepfruit (de peste 1,2 l pe zi, timp de 5 zile) a determinat creşterea ASC a atorvastatinei de 2,5 ori şi a ASC a substanţelor farmacologic active (atorvastatină şi metaboliţi) inhibitorilor HMG-CoA reductazei. Raport bazat pe o singură probă prelevată la 8-16 ore după administrarea dozei.

Tabelul 2: Efectul atorvastatinei asupra farmacocineticii medicamentelor administrate concomitent

Atorvastatină Medicament administrat concomitent Doze Medicament/doză (mg) Modificări Recomandări clinice ale ASC& 80 mg o dată pe Digoxină 0,25 mg o dată pe zi, 1,15 Pacienţii trataţi cu digoxină zi timp de 10 zile timp de 20 zile trebuie monitorizaţi adecvat. 40 mg o dată pe Contraceptive orale o dată pe zi, 1,28 Fără recomandări specifice. zi timp de 22 zile timp de 2 luni 1,19

  • noretindronă 1 mg
  • etinilestradiol 35 μg 80 mg o dată pe Fenazonă, 600 mg doză unică 1,03 Fără recomandări specifice. zi timp de 15 zile 10 mg o dată pe Tipranavir 500 mg de două ori pe 1,08 Fără recomandări specifice. zi zi/ritonavir 200 mg de două ori pe zi, timp de 7 zile 10 mg o dată pe Fosamprenavir 1400 mg de două 0,73 Fără recomandări specifice. zi timp de 4 zile ori pe zi, timp de 14 zile 10 mg o dată pe Fosamprenavir 700 mg de două 0,99 Fără recomandări specifice. zi timp de 4 zile ori pe zi/ritonavir 100 mg de două ori pe zi, timp de 14 zile & Datele exprimate sub formă de procent % reprezintă proporţia diferenţei corespunzătoare, comparativ cu monoterapia cu atorvastatină (adică 0% = nu există diferenţe).
  • Administrarea concomitentă a unor doze repetate de atorvastatină şi fenazonă a arătat un efect minim sau nedetectabil asupra clearance-ului fenazonei.

Copii şi adolescenţi Studii de interacţiune medicamentoasă au fost efectuate numai la adulţi. Nivelul interacţiunilor la copii şi adolescenţi este necunoscut. În cazul copiilor şi adolescenţilor, trebuie luate în considerare interacţiunile menţionate la adulţi şi atenţionările de la pct. 4.4.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Nu luaţi Atoris dacă sunteţi gravidă sau încercaţi să rămâneţi gravidă. Nu luaţi Atoris dacă sunteţi la vârsta când puteţi face copii, decât dacă folosiţi metode contraceptive adecvate.

Femei aflate la vârsta fertilă Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive adecvate în timpul tratamentului (vezi pct. 4.3).

Sarcina Atoris este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3). Siguranţa administrării de atorvastatină în timpul sarcinii nu a fost dovedită. Nu au fost efectuate studii clinice controlate cu atorvastatină la gravide. Au fost raportate rareori anomalii congenitale după expunerea intrauterină la inhibitorii de HMG-CoA reductază. Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

Tratamentul cu atorvastatină al mamei poate determina la făt scăderea concentraţiei plasmatice a mevalonatului, care este un precursor al biosintezei de colesterol. Ateroscleroza este un proces cronic, prin urmare întreruperea medicamentelor hipolipemiante în timpul sarcinii ar trebui să aibă un impact redus asupra riscului de lungă durată asociat hipercolesterolemiei primare.

Din aceste cauze, Atoris nu trebuie utilizat la gravide, femei care încearcă să devină gravide sau femei care cred că sunt gravide. Tratamentul cu Atoris trebuie întrerupt pe durata sarcinii sau până când se dovedeşte absența sarcinii (vezi pct. 4.3.)

Alăptarea Nu se ştie dacă atorvastatina sau metaboliţii săi se excretă în laptele uman. La şobolani, concentraţiile plasmatice ale atorvastatinei şi metaboliţilor săi sunt similare celor din laptele matern (vezi pct. 5.3). Din cauza potenţialului apariţiei unor reacţii adverse grave, femeile care urmează tratament cu Atoris nu trebuie să alăpteze (vezi pct. 4.3). Atorvastatina este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3).

Fertilitatea În studiile la animale, atorvastatina nu a determinat niciun efect asupra fertilităţii masculine sau feminine (vezi pct. 5.3).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Dacă manifestaţi oricare din următoarele reacții adverse sau simptome, încetați să luați comprimatele și adresați-vă imediat medicului dumneavoastră sau mergeți la secţia de urgenţe a celui mai apropiat spital.

Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)  reacţie alergică gravă, ce determină umflare a feţei, limbii şi gâtului care poate avea ca rezultat dificultăţi la respiraţie.

 o boală gravă cu descuamare şi umflare a pielii, apariţie de vezicule pe piele, la nivelul gurii, ochilor şi organelor genitale şi febră. Erupţie pe piele cu pete roz-roşiatice, mai ales pe palme şi tălpi, care se pot transforma în vezicule.

 slăbiciune musculară, sensibilitate, dureri sau modificări de culoare în roșu-maroniu ale urinei, Formatted: French (France) în mod special dacă în același timp vă simțiți rău sau aveți febră, acestea pot fi cauzate de o distrugere anormală a mușchilor (rabdomioliză), care vă poate pune viaţa în pericol și poate Formatted: French (France) determina probleme ale rinichilor. Formatted: French (France)

Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)  dacă apar sângerări sau vânătăi neaşteptate, acestea pot fi sugestive pentru o afectare a ficatului. Trebuie să vă adresaţi cât se poate de repede medicului dumneavoastră.

 sindrom asemănător lupusului eritematos (inclusiv erupție trecătoare pe piele, tulburări la nivelul articulațiilor și efecte asupra celulelor din sânge).

Alte reacţii adverse posibile la Atoris:

Reacţii adverse frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane)  inflamaţie a căilor nazale, durere în gât, sângerare din nas  reacţii alergice  creştere a concentraţiei zahărului în sânge (dacă aveţi diabet zaharat, continuaţi să vă monitorizaţi cu atenţie valorile glicemiei), creştere a concentraţiei creatinkinazei în sânge  durere de cap  greaţă, constipaţie, vânturi, indigestie, diaree  durere articulară, durere musculară şi durere de spate  rezultate ale testelor de sânge care arată modificări ale funcţiei ficatului.

Reacţii adverse mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 persoane)  anorexie (pierdere a poftei de mâncare), creştere în greutate, scădere a valorilor zahărului în sânge (dacă aveţi diabet zaharat, trebuie să continuaţi urmărirea atentă a valorilor zahărului din sânge)  coşmaruri, insomnie  ameţeli, amorţeală sau furnicături în degetele de la mâini şi picioare, scădere a sensibilităţii la durere sau atingere, tulburare a gustului, pierdere a memoriei  vedere înceţoşată  zgomote în urechi sau în cap  vărsături, eructaţii, dureri abdominale superioare şi inferioare, pancreatită (inflamaţie a pancreasului care determină dureri în zona stomacului)  hepatită (inflamaţie a ficatului)  erupţie trecătoare pe piele, erupţii însoţite de mâncărime, urticarie, cădere în exces a părului  durere la nivelul gâtului, oboseală a muşchilor  oboseală, senzaţie de rău, slăbiciune, durere în piept, umflare mai ales a gleznelor (edem), febră  teste de urină care arată prezenţa în urină a celulelor albe din sânge.

Reacţii adverse rare (pot afecta până la 1 din 1000 persoane)  tulburări de vedere  sângerări sau vânătăi neaşteptate  colestază (îngălbenire a pielii sau a albului ochilor)  leziuni ale tendoanelor.

Reacţii adverse foarte rare (pot afecta până la 1 din 10000 persoane)

 o reacţie alergică – simptomele pot include apariţia bruscă a unei respiraţii şuierătoare şi durere sau senzaţie de apăsare în piept, umflare a pleoapelor, feţei, buzelor, gurii, limbii sau gâtului, dificultăţi la respiraţie, colaps  pierdere a auzului  ginecomastie (mărirea sânilor la bărbaţi).

Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile)  slăbiciune persistentă a mușchilor.

Reacţii adverse posibile raportate la utilizarea unor statine (medicamente din aceeaşi clasă):  dificultăţi sexuale  depresie  probleme la respiraţie, incluzând tuse persistentă şi/sau scurtare a respiraţiei sau febră  diabet zaharat. Această afecţiune este mai frecventă dacă aveţi un nivel mai mare de zahăr şi grăsimi în sânge, sunteţi supraponderal și aveţi tensiune arterială mare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza în perioada tratamentului cu acest medicament.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

În baza de date a studiilor clinice cu atorvastatină, placebo-controlate, din 16066 pacienţi (8755 în grupul de tratament cu atorvastatină şi 7311 în grupul la care s-a administrat placebo) monitorizaţi o perioadă medie de 53 săptămâni, 5,2% din pacienţii din grupul tratat cu atorvastatină au întrerupt tratamentul din cauza reacţiilor adverse, comparativ cu 4,0% dintre pacienţii din grupul la care s-a administrat placebo.

Pe baza datelor obţinute în studiile clinice şi din experienţa de după punerea pe piaţă au fost observate următoarele reacţii adverse la atorvastatină, menţionate în lista de mai jos.

Infecţii şi infestări Frecvente: nazofaringită.

Tulburări hematologice şi limfatice Rare: trombocitopenie.

Tulburări ale sistemului imunitar Frecvente: reacţii alergice. Foarte rare: anafilaxie.

Tulburări metabolice şi de nutriţie Frecvente: hiperglicemie. Mai puţin frecvente: hipoglicemie, creştere a greutăţii corporale, anorexie.

Tulburări psihice Mai puţin frecvente: coşmaruri, insomnie.

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: cefalee. Mai puţin frecvente: ameţeli, parestezie, hipoestezie, disgeuzie, amnezie. Rare: neuropatie periferică.

Tulburări oculare Mai puţin frecvente: vedere înceţoşată. Rare: tulburări de vedere.

Tulburări acustice şi vestibulare Mai puţin frecvente: tinitus Foarte rare: pierderea auzului.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Frecvente: durere faringo-laringiană, epistaxis.

Tulburări gastro-intestinale Frecvente: constipaţie, flatulenţă, dispepsie, greaţă, diaree. Mai puţin frecvente: vărsături, durere abdominală superioară şi inferioară, eructaţii, pancreatită.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Mai puţin frecvente: urticarie, erupţie cutanată tranzitorie, prurit, alopecie. Rare: angioedem, dermatită buloasă, incluzând eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului Foarte rare: ginecomastie.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Mai puţin frecvente: stare generală de rău, astenie, durere toracică, edeme periferice, fatigabilitate, febră.

Investigaţii diagnostice Frecvente: modificări ale testelor hepatice, creştere a concentraţiilor plasmatice ale creatinkinazei. Mai puţin frecvente: leucociturie.

Similar altor inhibitori ai HMG-CoA-reductazei, la pacienţii trataţi cu atorvastatină au fost observate creşteri ale valorilor serice ale transaminazelor hepatice. De obicei, acestea au fost uşoare, tranzitorii şi nu au necesitat întreruperea tratamentului. Creşteri semnificative clinic (>3 ori valoarea normală) ale transaminazelor serice au fost observate la 0,8% din pacienţii trataţi cu Atoris. Aceste creşteri au fost proporţionale cu doza şi au fost reversibile la toţi pacienţii.

În cadrul studiilor clinice, la 2,5% din pacienţii trataţi cu atorvastatină, s-a produs creşterea de mai mult de 3 ori peste limita superioară a valorilor normale ale creatin-fosfokinazei (CPK), similar cu alţi inhibitori de HMG-CoA-reductază. La 0,4% din pacienţii trataţi cu Atoris creşterea a fost de mai mult de 10 ori peste limita superioară a valorilor normale (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi

Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani tratați cu atorvastatină au prezentat un profil al reacțiilor adverse, în generalsimilar cu cel al pacienților tratați cu placebo, cele mai frecvente reacții adverse observate în ambele grupuri, indiferent de cauzalitate, au fost infecțiile. Nu a fost observat niciun efect clinic semnificativ asupra creșterii și maturizării sexuale într-un studiu clinic de 3 ani bazat pe evaluarea maturizării și dezvoltării generale, evaluarea stadiului Tanner și determinarea înălțimii și greutății. Profilul de siguranță și tolerabilitate la copii și adolescenți a fost similar cu profilul de siguranță cunoscut al atorvastatinei la pacienții adulți.

Baza de date privind siguranța clinică include date privind siguranța pentru 520 de copii tratați cu atorvastatină, dintre care 7 pacienți cu vârsta <6 ani, 121 pacienți în intervalul de vârstă de la 6 ani până la 9 ani și 392 pacienți în intervalul de vârstă de 10 ani până la 17 ani. Pe baza datelor disponibile, frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse la copii este similară cu cea a adulților.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate în asociere cu unele statine:

  • Disfuncţie sexuală
  • Depresie
  • Cazuri exceptionale de boalăpulmonară interstiţială, mai ales în tratamentul de lungă durată (vezi pct. 4.4).
  • Diabet zaharat: Frecvenţa depinde de prezenţa sau absenţa factorilor de risc (glicemia în condiţii de repaus alimentar ≥5,6 mmol /l, IMC >30kg/m2, trigliceridemie crescută, istoric de hipertensiune arterială).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Atoris

  • Substanţa activă este atorvastatina. Atoris 30 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conţine atorvastatină 30 mg, sub formă de atorvastatină calcică. Atoris 60 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conţine atorvastatină 60 mg, sub formă de atorvastatină calcică. Atoris 80 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conţine atorvastatină 80 mg, sub formă de atorvastatină calcică.
  • Celelalte componente (excipienți) sunt: hidroxid de sodiu, hidroxipropilceluloză, lactoză monohidrat, celuloză microcristalină, croscarmeloză sodică tip A, crospovidonă, stearat de magneziu şi polisorbat 80 în nucleul comprimatului şi alcool polivinilic, dioxid de titan (E 171), macrogol 3000 şi talc în filmul comprimatului. Vezi pct. 2 ”Atoris conține lactoză și sodiu”.

Cum arată Atoris şi conţinutul ambalajului

Atoris 30 mg: comprimate filmate rotunde, uşor convexe, cu margini teşite, cu diametrul de 9 mm, de culoare albă până la aproape albă. Atoris 60 mg: comprimate filmate ovale, biconvexe, cu dimensiuni de 16 mm x 8,5 mm, de culoare albă până la aproape albă. Atoris 80 mg: comprimate filmate în formă de capsulă, biconvexe, cu dimensiuni de 18 mm x 9 mm, de culoare albă până la aproape albă.

Sunt disponibile cutii cu blistere a 4, 7, 10, 14, 20, 28, 30, 50, 56, 60, 84, 90, 98 şi 100 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă KRKA, d. d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

Fabricanții Krka d.d., Novo mesto, Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

TAD Pharma GmbH, Heinz Lohmann Strasse 5, 27472 Cuxhaven, Germania

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:

Numele Statului Membru Denumirea comercială a medicamentului Suedia, Cipru, Austria, Danemarca, Atorvastatin Krka Norvegia, Finlanda Belgia Atorvastatin HCS Grecia Atoridor Italia, România Atoris Germania Atorvastatin TAD Irlanda Atorvastatin Atorvastatin Krka (numai pentru 80 mg)

Acest prospect a fost revizuit în aprilie 2022.

Atoris 30 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conţine atorvastatină 30 mg sub formă de atorvastatină calcică.

Atoris 60 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conţine atorvastatină 60 mg sub formă de atorvastatină calcică.

Atoris 80 mg comprimate filmate Fiecare comprimat filmat conţine atorvastatină 80 mg sub formă de atorvastatină calcică.

Excipient cu efect cunoscut: comprimate 30 mg comprimate 60 mg comprimate 80 mg Lactoză 167 mg 334 mg 467 mg (mg/comprimat)

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Nucleul comprimatului Hidroxid de sodiu Hidroxipropilceluloză(E463) Lactoză monohidrat Celuloză microcristalină(E460) Croscarmeloză sodică Crospovidonă tip A Polisorbat 80 Stearat de magneziu(E470b)

Film Alcool polivinilic Dioxid de titan (E 171) Macrogol 3000 Talc(E553b)

atorvastatină 30 mg sub formă de atorvastatină calcică · substanță activă
Nucleul comprimatului · excipient
Hidroxid de sodiu · excipient
Hidroxipropilceluloză(E463) · excipient
Lactoză monohidrat · excipient
Celuloză microcristalină(E460) · excipient
Croscarmeloză sodică · excipient
Crospovidonă tip A · excipient
Polisorbat 80 · excipient
Stearat de magneziu(E470b) · excipient
Film · excipient
Alcool polivinilic · excipient
Dioxid de titan (E 171) · excipient
Macrogol 3000 · excipient
Talc(E553b) · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură pentru păstrare.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

2 ani.

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate. Acest medicament nu necesită precauţii speciale de temperatură pentru păstrare.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 4 compr. film. · 10778/2018/01
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 7 compr. film. · 10778/2018/02
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 10 compr. film. · 10778/2018/03
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 14 compr. film. · 10778/2018/04
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 20 compr. film. · 10778/2018/05
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 28 compr. film. · 10778/2018/06
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 30 compr. film. · 10778/2018/07
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 50 compr. film. · 10778/2018/08
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 56 compr. film. · 10778/2018/09
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 60 compr. film. · 10778/2018/10
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 84 compr. film. · 10778/2018/11
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 90 compr. film. · 10778/2018/12
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 98 compr. film. · 10778/2018/13
Cutie cu blist. OPA-Al-PVC/Al x 100 compr. film. · 10778/2018/14

Documente oficiale