Acasă/ Medicamente/ Archifar
J01DH02 · Alte antibiotice betalactamice carbapeneme Prescripție restrictivă

Archifar 500 mg

Pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă · DCI: Meropenemum

Archifar aparţine unui grup de medicamente care se numesc antibiotice carbapeneme.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Archifar aparţine unui grup de medicamente care se numesc antibiotice carbapeneme. Medicamentul acţionează prin distrugerea bacteriilor care pot determina infecţii grave.

  • infecţie care afectează plămânii (pneumonie)
  • infecţii la nivelul plămânilor şi bronhiilor la pacienţii cu fibroză chistică
  • infecţii complicate ale tractului urinar
  • infecţii complicate la nivelul abdomenului
  • infecţii survenite în timpul sau după naştere
  • infecţii complicate la nivelul pielii şi ţesuturilor moi
  • infecţie bacteriană acută la nivelul creierului (meningită)

Archifar poate fi utilizat pentru tratamentul pacienţilor neutropenici cu febră care se suspectează a fi determinată de o infecţie bacteriană.

Archifar este indicat în tratamentul următoarelor infecţii la adulţi şi copii cu vârsta peste 3 luni (vezi pct. 4.4 şi 5.1):

  • Pneumonie, inclusiv pneumonie comunitară şi pneumonie nosocomială;
  • Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică;
  • Infecţii complicate ale tractului urinar;
  • Infecţii complicate intra-abdominale;
  • Infecţii intra-şi post-partum;
  • Infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi;
  • Meningită bacteriană acută.

Archifar poate fi utilizat în tratamentul pacienţilor cu neutropenie şi cu febră care este suspectată a fi determinată de o infecţie bacteriană.

Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzătoare a antibioticelor.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Adulţi

  • Doza depinde de tipul de infecţie pe care o aveţi, de localizarea şi de severitatea infecţiei. Medicul dumneavoastră va decide care este doza necesară.
  • De regulă, doza pentru adulţi este între 500 mg (miligrame) şi 2 g (gram). Doza va fi administrată, de regulă, la fiecare 8 ore. Cu toate acestea, este posibil ca dozele să vi se administreze mai rar dacă rinichii dumneavoastră nu funcţionează foarte bine.

Utilizarea la copii şi adolescenţi Doza pentru copiii cu vârsta peste 3 luni şi până la 12 ani se decide în funcţie de vârsta şi greutatea copilului. Doza uzuală este între 10 mg şi 40 mg de Archifar pentru fiecare kilogram (kg) din greutatea copilului. De regulă, doza se administrează la fiecare 8 ore. Copiilor care cântăresc peste 50 de kg li se va administra doza recomandată adulţilor.

  • Archifar va fi administrat ca injecţie sau perfuzie într-o venă mare.
  • De regulă, medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra Archifar.
  • Cu toate acestea, unii pacienţi, părinţi sau îngrijitori sunt instruiţi pentru a administra Archifar la domiciliu. Instrucţiuni în acest sens sunt oferite în acest prospect (la pct. numit „Instrucţiuni pentru a administra Archifar propriei persoane sau altcuiva la domiciliu.”). Utilizaţi întotdeauna Archifar exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur.
  • Injecţia dumneavoastră nu trebuie amestecată sau adăugată la alte soluţii care conţin alte medicamente.
  • Injecţia poate dura aproximativ 5 minute sau între 15 şi 30 de minute. Medicul dumneavoastră vă va spune cum să administraţi Archifar.
  • De regulă, injecţiile trebuie administrate la aceeaşi oră, în fiecare zi.

Dacă utilizaţi mai mult Archifar decât trebuie Dacă utilizaţi, în mod accidental, mai mult decât doza prescrisă, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau celui mai apropiat spital.

Dacă uitaţi să utilizaţi Archifar Dacă uitaţi o doză, aceasta trebuie administrată cât mai curând posibil. Cu toate acestea, dacă este aproape de momentul de administrare a următoarei injecţii, omiteţi doza uitată. Nu luaţi o doză dublă (două injecţii în acelaşi timp) pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Archifar Nu întrerupeţi tratamentul cu Archifar decât la indicaţia medicului.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Tabelele de mai jos prezintă recomandări generale privind dozele.

Doza administrată de meropenem şi durata tratamentului trebuie să ia în considerare tipul infecţiei ce trebuie tratată, inclusiv severitatea acesteia şi răspunsul clinic.

În tratamentul anumitor tipuri de infecţii, cum sunt cele nosocomiale determinate de Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter sp., o doză de până la 2 g de trei ori pe zi la adulţi şi adolescenţi şi de până la 40 mg/kg de trei ori pe zi la copii poate fi în mod particular adecvată.

Consideraţii suplimentare privind dozele sunt necesare atunci când sunt trataţi pacienţi cu insuficienţă renală (vezi mai jos).

Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Adulţi şi adolescenţi

Infecţie Doza de administrat la interval de 8 ore Pneumonie, inclusiv pneumonie comunitară şi pneumonie 500 mg sau 1 g nosocomială Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică 2g Infecţii complicate ale tractului urinar 500 mg sau 1 g Infecţii complicate intra-abdominale 500 mg sau 1 g Infecţii intra-sau post-partum 500 mg sau 1 g Infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi 500 mg sau 1 g Meningită bacteriană acută 2g Tratamentul pacienţilor cu neutropenie febrilă 1g

De regulă, meropenemul este administrat prin perfuzie intravenoasă timp de aproximativ 15 până la 30 minute (vezi pct. 6.2, 6.3 şi 6.6).

Alternativ, doze de până la 1 g pot fi administrate prin injecţie intravenoasă în bolus timp de aproximativ 5 minute. Sunt disponibile date limitate privind siguranţa în ceea ce priveşte administrarea unei doze de 2 g la adulţi ca injecţie intravenoasă în bolus.

Insuficienţă renală Doza la adulţi sau adolescenţi trebuie ajustată când clearance-ul creatininei este mai mic de 51 ml/min, aşa cum este prezentat mai jos. Există date limitate care să vină în sprijinul utilizării acestor doze ajustate pentru o unitate de doză de 2 g.

Clearance-ul creatininei Doză (pe baza intervalului de „unitate” de Frecvenţă (ml/min) doză de 500 mg, 1 g sau 2 g, vezi mai sus) 26-50 o unitate de doză la interval de 12 ore 10-25 jumătate dintr-o unitate de doză la interval de 12 ore <10 jumătate dintr-o unitate de doză la interval de 24 ore

Meropenemul este eliminat prin hemodializă şi hemofiltrare. Doza necesară trebuie administrată după terminarea şedinţei de hemodializă. Nu există recomandări privind dozele în cazul administrării la pacienţiice efectuează ședințe de dializă peritoneală.

Insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.4).

Doza la pacienţii vârstnici Nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici cu funcţie renală normală sau la care valorile clearance-ului creatininei sunt mai mari de 50 ml/min.

Copii şi adolescenţi

Copii cu vârsta sub 3 luni Nu au fost stabilite eficacitatea şi siguranţa tratamentului cu meropenem la copiii cu vârsta sub 3 luni, iar schema de administrare optimă nu a fost stabilită. Cu toate acestea, date farmacocinetice limitate sugerează că o doză de 20 mg/kg la interval de 8 ore poate fi o schemă de administrare adecvată (vezi pct. 5.2).

Copii cu vârsta între 3 luni şi 11 ani şi cu greutate corporală până la 50 kg Schemele de administrare recomandate sunt indicate în tabelul următor:

Infecţie Doza de administrat la interval de 8 ore Pneumonie, inclusiv pneumonie comunitară şi 10 sau 20 mg/kg pneumonie nosocomială Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică 40 mg/kg Infecţii complicate ale tractului urinar 10 sau 20 mg/kg Infecţii complicate intra-abdominale 10 sau 20 mg/kg Infecţii complicate cutanate şi ale ţesuturilor moi 10 sau 20 mg/kg Meningită bacteriană acută 40 mg/kg Tratamentul pacienţilor cu neutropenie febrilă 20 mg/kg

Copii cu greutatea peste 50 kg Trebuie administrată doza de la adulţi.

Nu există experienţă la copiii cu insuficienţă renală.

De regulă, meropenem se administrează în perfuzie intravenoasă timp de aproximativ 15 până la 30 minute (vezi pct. 6.2, 6.3 şi 6.6). Alternativ, doze de meropenem de până la 20 mg/kg pot fi administrate în bolus intravenos timp de aproximativ 5 minute. Există date limitate privind siguranţa care să vină în sprijinul administrării unei doze de 40 mg/kg la copii, ca injecţie intravenoasă în bolus.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la meropenem sau oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament, enumerate la pct. 6.
  • dacă sunteţi alergic la alte antibiotice, cum sunt penicilinele, cefalosporinele sau carbapenemele, întrucât aţi putea fi alergic şi la meropenem.

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6.1. Hipersensibilitate la alte antibiotice din grupa carbapenemelor. Hipersensibilitate severă (de exemplu, reacţii anafilactice, reacţii cutanate severe) la orice alt tip de antibiotic beta-lactamic (de exemplu, penicilină sau cefalosporine).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Archifar:

  • dacă aveţi probleme de sănătate, cum sunt probleme ale ficatului sau rinichilor
  • dacă aţi avut diaree severă după administrarea altor antibiotice.

În timpul tratamentului cu meropenem, este posibil să aveţi un test pozitiv (test Coombs) care indică prezenţa anticorpilor care pot distruge celulele roşii din sânge. În acest caz, medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră.

Dacă nu sunteţi sigur că cele de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Archifar.

Alegerea meropenemului pentru tratamentul unui pacient trebuiesă ia în considerare utilizarea adecvată a unui antibiotic din grupa carbapenemelor în funcţie de severitatea infecţiei, prevalenţa rezistenţei la alte antibiotice corespunzătoare şi riscul de selecţie a bacteriilor rezistente la carbapeneme.

Similar tuturor antibioticelor beta-lactamice, au fost raportate reacţii de hipersensibilitate grave şi în cazuri rareletale (vezi pct. 4.3 şi 4.8). Pacienţii cu antecedente de hipersensibilitate la carbapeneme, penicilină sau alte antibiotice beta-lactamice pot fi, de asemenea, hipersensibili la meropenem.Înainte de iniţierea tratamentului cu meropenem, trebuie realizată o anamneză atentă privind reacţiile de hipersensibilitate anterioare la antibioticele beta-lactamice.

În cazul în care apare o reacţie alergică severă, trebuie întreruptă administrarea medicamentului şi trebuie administrate măsurile adecvate.

Colita asociată utilizării de antibiotice şi colita pseudomembranoasă au fost raportate la utilizarea majorităţii antibioticelor, inclusiv meropenem şi pot varia ca severitate de la o formă uşoară până la o formă care poate pune viaţa în pericol. Ca urmare, este important să se ia în considerare acest diagnostic la pacienţii care prezintă diaree în timpul sau după administrarea de meropenem (vezi pct. 4.8). Întreruperea tratamentului şi administrarea terapiei specifice pentru Clostridium difficile trebuie luate în considerare. Medicamentele care inhibă peristaltismul nu trebuie administrate.

Rar, au fost raportate crize convulsive în timpul tratamentului cu carbapeneme, inclusiv meropenem (vezi pct. 4.8).

Funcţia hepatică trebuie monitorizată atent pe durata tratamentului cu meropenem datorită riscului de toxicitate hepatică (afectarea funcţiei hepatice cu citoliză şi colestază) (vezi pct. 4.8).

Utilizarea la pacienţii cu afecţiuni hepatice: pacienţilor cu tulburări hepatice preexistente li se va monitoriza funcţia hepatică în timpul tratamentului cu meropenem. Nu este necesară nicio ajustare a dozei (vezi pct. 4.2).

În timpul tratamentului cu meropenem potapărearezultate pozitive ale testului Coombs direct sau indirect.

Tratamentul concomitent cu meropenem şi acid valproic/valproat de sodiu nu este recomandat (vezi pct. 4.5).

Archifar conţine sodiu. Archifar 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă: Archifar conţine sodiu 45 mg (2,0 mmol) la o doză de meropenem 500 mg (substanţă anhidră). Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă alimentară cu restricţie de sodiu.

Archifar 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă: Archifar conţine sodiu 90 mg (4,0 mmol) la o doză de meropenem 1 g (substanţă anhidră). Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă alimentară cu restricţie de sodiu.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi/utilizaţi, aţi luat/utilizat recent sau s-ar putea să luaţi/utilizaţi alte medicamente inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală şi plante medicinale. Aceasta doarece Archifar poate afecta modul în care acţionează unele medicamente şi alte medicamente pot avea un efect asupra Archifar.

În special, spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă luaţi unul dintre următoarele medicamente:

  • Probenecid (utilizat în tratamentul gutei).
  • Valproat de sodiu (utilizat în tratamentul epilepsiei). Archifar nu trebuie utilizat, deoarece poate scădea efectul valproatului de sodiu.

Nu au fost realizate studii specificede interacţiune medicamentoasă cu alte medicamente în afară de probenecid.Probenecid se află în competiţie cu meropenem în procesul de secreţie tubulară activă şi inhibă astfel excreţia renală a meropenemului, având ca efect creşterea timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare şi a concentraţiilor plasmatice ale meropenemului.Se recomandă precauţie în cazul administrării concomitente de meropenem şi probenecid.

Nu a fost studiat efectul potenţial al meropenemuluiasupra legăriila proteinesau metabolizării altor medicamente. Cu toate acestea, proporţia legării la proteineeste atât de mică încât nu se aşteaptă apariţia unor interacţiuni cu alţi compuşi ca urmare a acestui mecanism.

Au fost raportate scăderi ale concentraţiilor serice ale acidului valproic în cazul administrării sale concomitent cu carbapeneme, având ca rezultat o scădere de 60-100% a valorilor acidului valproic în aproximativ două zile. Datorită debutului rapid şi amplitudinii scăderii, se consideră că administrarea

concomitentă a acidului valproic cu carbapeneme nu poate fi controlată şi, ca urmare, trebuie evitată (vezi pct. 4.4).

Anticoagulante orale Administrarea concomitentă a antibioticelor cu warfarină poate creşte efectele anticoagulante. Există multiple raportări privind creşterea efectului anticoagulant al medicamentelor anticoagulante administrate pe cale orală, inclusiv warfarină, la pacienţii trataţi concomitent cu antibiotice. Riscul poate varia în funcţie de infecţia subiacentă, vârstă şi statusul general al pacientului, astfel încât contribuţia antibioticului la creşterea INR (International Normalised Ratio– raportul international normalizat) este dificil de evaluat. Se recomandă monitorizarea frecventă a INR pe durata şi imediat după administrarea concomitentă a antibioticelor cu un anticoagulant oral.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau doriţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Este important să spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă înainte de a vi se administra Archifar. Este de preferat să evitaţi utilizarea meropenemului în timpul sarcinii. Medicul dumneavoastră va decide dacă trebuie să utilizaţi Archifar.

Este important să spuneţi medicului dumneavoastră dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi înainte de a vi se administra Archifar. Mici cantităţi din acest medicament pot trece în laptele uman, putând afecta sugarul. Prin urmare, medicul dumneavoastră va decide dacă trebuie să utilizaţi Archifar în timpul alăptării.

Sarcină Datele privind utilizarea meropenemului la femeia gravidă sunt absente sau limitate.Studiile la animale nu indică efecte dăunătoare directe sau indirecte privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Ca măsură de precauţie, este preferabilă evitarea utilizării meropenemului în timpul sarcinii.

Alăptare Nu se cunoaşte dacă meropenemul este excretat în laptele uman. Meropenemul este detectabil în concentraţii foarte mici în laptele animalelor. Archifar nu trebuie administrat femeilor care alăptează, cu excepția cazului în care potențialul beneficiu pentru mamă justifică potențialul risc pentru sugar.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii alergice severe (frecvenţă necunoscută-frecvenţa lor nu poate fi estimată din datele disponibile) Dacă aveţi o reacţie alergică severă, întrerupeţi administrarea Archifar şi adresaţi-vă unui medic imediat. Este posibil să aveţi nevoie de tratament medical de urgenţă. Semnele pot include apariţia bruscă a uneia dintre următoarele:

  • Erupţie trecătoare pe piele severă, mâncărime sau urticarie;
  • Umflare a feţei, buzelor, limbii sau a altor părţi ale corpului;
  • Scurtare a respiraţiei, respiraţie şuierătoare sau dificultăţi la respiraţie.

Afectare a celulelor roşii (cu frecvenţă necunoscută-frecvenţa lor nu poate fi estimată din datele disponibile) Semnele includ:

  • Dificultăţi în respiraţie când nu vă aşteptaţi;
  • Urină de culoare roşie sau brună. Dacă observaţi oricare dintre cele de mai sus, adresaţi-vă imediat unui medic.

Alte reacţii adverse posibile

Într-o analiză a 4872 de pacienţi cu 5026 expuneri terapeutice la meropenem, reacţiile adverse legate de meropenem cel mai frecvent raportate au fost diaree (2,3%), erupţie cutanată tranzitorie (1,4%), greaţă/vărsături (1,4%) şi inflamaţie la locul injecţiei (1,1%). Cele mai frecvente evenimente adverse privind testele de laborator legate de utilizarea meropenemului au fost trombocitoza (1,6%) şi creştereavalorilor serice ale enzimelor hepatice (1,5-4,3%).

Reacţiile adverse enumerate în tabel „cu frecvenţă necunoscută” nu au fost observate la cei 2367 de pacienţi înrolaţi în studiile clinice dinainte de autorizarea meropenemului administrat intravenos şi intramuscular, dar au fost raportate în timpul perioadei de după punerea pe piaţă.

Tabel 1

Tulburări ale sistemului Cu frecvenţă necunoscută angioedem, anafilaxie (vezi pct. 4.3 imunitar şi 4.4)

Tulburări ale sistemului Frecvente cefalee nervos Mai puţin frecvente parestezie Rare convulsii (vezi pct. 4.4)

Tulburări gastro-intestinale Frecvente diaree, vărsături, greaţă, durere abdominală Cu frecvenţă necunoscută colită asociată utilizării antibioticelor (vezi pct. 4.4) Tulburări hepatobiliare Frecvente creştere a valorilor serice ale transaminazelor, creştere a valorilor serice ale fosfatazei alcaline, creştere a concentraţiei plasmatice de lactat-dehidrogenază Mai puţin frecvente creştere a bilirubinemiei

Afecţiuni cutanate şi ale Frecvente erupţie cutanată tranzitorie, prurit ţesutului subcutanat Mai puţin frecvente urticarie Cu frecvenţă necunoscută necroliză epidermică toxică, sindrom Stevens-Johnson, eritem polimorf, reacţie medicamentoasă cu eozinofilie şi simptome sistemice (sindrom DRESS). Afecţiuni renale şi urinare Mai puţin frecvente creştere a creatininemiei şi uremiei

Tulburări generale şi la Frecvente inflamaţie, durere nivelul locului de Mai puţin frecvente tromboflebită administrare Cu frecvenţă necunoscută durere la locul injecţiei

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Archifar

  • Substanţa activă este meropenem. Fiecare flacon conţine meropenem 500 mg (sub formă de trihidrat 570,4 mg). Fiecare flacon conţine meropenem 1 g (sub formă de trihidrat 1140,8 mg).
  • Celălalt component este carbonat de sodiu anhidru.

Cum arată Archifar şi conţinutul ambalajului

Archifar 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă:

Cutie cu un flacon din sticlă, având capacitatea de 20 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilat cu capsă din Al care conţine pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 10 flacoane din sticlă, având capacitatea de 20 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 25 flacoane din sticlă, având capacitatea de 20 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 50 flacoane din sticlă, având capacitatea de 20 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă

Cutie cu 100 flacoane din sticlă, având capacitatea de 20 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă

Archifar 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă: Cutie cu un flacon din sticlă, având capacitatea de 30 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilat cu capsă din Al care conţine pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 10 flacoane din sticlă, având capacitatea de 30 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 25 flacoane din sticlă, având capacitatea de 30 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 50 flacoane din sticlă, având capacitatea de 30 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă Cutie cu 100 flacoane din sticlă, având capacitatea de 30 ml cu dop din cauciuc brombutilic şi sigilate cu capsă din Al care conţin pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă Medochemie România SRL Str. Prof. Dr. I. Cantacuzino nr. 5, sector 1, Bucureşti, România

Fabricantul Medochemie LTD Factory C 2 Michael Erakleous Street, Agios Athanasios Industrial Area, 4101, Agios Athanasios Limassol Cipru

Pentru orice informații referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactați reprezentanța locală a deținătorului autorizației de punere pe piață.

Acest prospect a fost revizuit în septembrie 2019.

Alte surse de informaţii

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/.

Sfaturi/educaţie medicală

Antibioticele sunt utilizate la tratarea infecţiilor determinate de bacterii. Ele nu au efect împotriva infecţiilor determinate de virusuri.

Uneori infecţia determinată de bacterii nu răspunde la tratamentul cu antibiotic. Unul din motivele cele mai comune este acela că bacteriile care determină infecţia sunt rezistente la antibioticul administrat. Aceasta înseamnă ca ele pot supravieţui şi chiar se pot înmulţi în ciuda administrării antibioticului.

Bacteria poate deveni rezistentă la antibiotice din mai multe motive. Utilizarea cu atenţie a antibioticelor poate ajuta la reducerea posibilităţii ca bacteria să devină rezistentă la ele.

Când medicul dumneavoastră vă prescrie un tratament cu un antibiotic, el este destinat să trateze numai boala dumneavoastră curentă. Următoarele sfaturi vă vor ajuta la prevenţia apariţiei bacteriilor rezistente care pot întrerupe acţiunea antibioticului.

1. Este foarte important să luaţi antibioticul în doza adecvată, la timpul potrivit şi pentru numărul de zile recomandate. Citiţi instrucţiunile din prospect şi dacă nu înţelegeţi ceva cereţi medicului dumneavoastră sau farmacistului să vă explice. 2. Nu trebuie să luaţi antibioticul decât în cazul în care el a fost special prescris pentru dumneavoastră şi trebuie să-l utilizaţi numai pentru tratarea infecţiei pentru care v-a fost prescris. 3. Nu trebuie să luaţi antibiotice prescrise altor persoane chiar dacă au avut o infecţie similară cu a dumneavoastră. 4. Nu trebuie să daţi altor persoane antibioticul care v-a fost prescris. 5. Dacă după terminarea tratamentului indicat de medicul dumneavoastră vă rămâne o cantitate de antibiotic, trebuie să duceţi cantitatea rămasă la o farmacie pentru a fi eliminată adecvat.

Archifar 500 mg pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă: Fiecare flacon conţine meropenem trihidrat 570,4 mg, corespunzător la meropenem anhidru 500 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare flacon conţine sodiu 2,0 mmol sub formă de carbonat de sodiu anhidru.

Archifar 1 g pulbere pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă: Fiecare flacon conţine meropenem trihidrat 1140,8 mg, corespunzător la meropenem anhidru 1000 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare flacon conţine sodiu 4,0 mmol sub formă de carbonat de sodiu anhidru.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Carbonat de sodiu anhidru

meropenem trihidrat 570,4 mg, corespunzător la meropenem anhidru 500 mg · substanță activă
Carbonat de sodiu anhidru · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare menţionată pe ambalaj, după “EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Injecţii

După reconstituire: soluţia reconstituită pentru injecţie intravenoasă trebuie utilizată imediat. Intervalul de timp dintre începutul reconstituirii şi sfârşitul injecţiei intravenoase nu trebuie să depăşească 3 ore, în cazul depozitării la temperaturi cuprinse între 15-25°C.

Perfuzii După reconstituire: soluţia reconstituită pentru perfuzie intravenoasă trebuie utilizată imediat.

Intervalul de timp dintre începutul reconstituirii şi sfârşitul perfuziei intravenoase nu trebuie să depăşească:

  • 6 ore în cazul depozitării la temperaturi cuprinse între 15-25°C când Archifar este dizolvat în soluţie de clorură de sodiu.
  • 24 ore în cazul depozitării la temperaturi cuprinse între 2-8°C când Archifar este dizolvat în soluţie de clorură de sodiu. În acest caz, soluţia preparată trebuie folosită în maximum 2 ore după ce a fost păstrată în frigider. -1 oră când Archifar este dizolvat în soluţie de glucoză (dextroză).Nu congelaţi soluţia reconstituită.

Fiecare flacon este pentru o singură utilizare şi orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie aruncată.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai utilizaţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat.

3 ani.

După reconstituire:

Administrare intravenoasă în bolus Soluţia pentru injectarea în bolus se prepară prin dizolvarea pulberii pentru soluție perfuzabilă/ injectabilă Archifar în apă pentru preparate injectabile pentru a obține o concentraţia finală de 50 mg/ml. Stabilitatea fizico-chimică în timpul utilizării soluţiei pentru injectarea în bolus a fost demonstrată pentru 3 ore la temperaturi cuprinse între 15-25oC. Din punct de vedere microbiologic, soluția injectabilă trebuie utilizată imediat, cu excepția cazurilor în care diluarea a fost efectuată în condiţii aseptice controlate şi validate. Dacă soluţia injectabilă nu este utilizată imediat, responsabilitatea în ceea ce priveşte timpul şi condiţiile până la folosire revine utilizatorului.

Administrarea perfuziei intravenoase Soluţia perfuzabilă se prepară prin dizolvarea pulberii pentru soluție perfuzabilă/injectabilă Archifar în soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9% sau în soluţie perfuzabilă de glucoză (dextroză) 5% pentru a obține o concentraţie finală de 1 la 20 mg/ml. Stabilitatea fizico-chimică în timpul utilizării soluţiei perfuzabile preparată folosind soluţie de clorură de sodiu 0,9 % a fost demonstrată pentru 6 ore la temperaturi cuprinse între 15-25oC sau 24 ore la temperaturi cuprinse între 2-8oC. Soluţia preparată trebuie folosită în cel mult 2 ore după ce a fost păstrată la frigider. Din punct de vedere microbiologic, soluția perfuzabilă trebuie utilizată imediat, cu excepția cazurilor în care diluarea a fost efectuată în condiţii aseptice controlate şi validate. Dacă soluţia perfuzabilă nu este utilizată imediat, responsabilitatea în ceea ce priveşte timpul şi condiţiile până la folosire revine utilizatorului. Soluţia reconstituită de Archifar în glucoză (dextroză) 5% trebuie utilizată imediat, de exemplu într-o oră după reconstituire.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

A nu se congela soluţia reconstituită.

Pentru condiţii de păstrare după reconstituirea medicamentului, vezi pct. 6.3.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. din sticla, capacitatea 20 ml, dop din cauciuc bromobutilic sigilat cu capsa Al cu pulb. pt. sol. inj./perf. · 12484/2019/01
20ml
Cutie cu 10 flac. din sticla, capacitatea 20 ml, dop din cauciuc bromobutilic sigilat cu capsa Al cu pulb. pt. sol. inj./perf. · 12484/2019/02
20ml
Cutie cu 25 flac. din sticla, capacitatea 20 ml, dop din cauciuc bromobutilic sigilat cu capsa Al cu pulb. pt. sol. inj./perf. · 12484/2019/03
20ml
Cutie cu 50 flac. din sticla, capacitatea 20 ml, dop din cauciuc bromobutilic sigilat cu capsa Al cu pulb. pt. sol. inj./perf. · 12484/2019/04
20ml
Cutie cu 100 flac. din sticla, capacitatea 20 ml, dop din cauciuc bromobutilic sigilat cu capsa Al cu pulb. pt. sol. inj./perf. · 12484/2019/05
20ml

Documente oficiale