Ampicilina Atb 250 mg

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Administraţi capsulele de Ampicilină Atb pe cale orală, cu o cantitate suficientă de lichid, cu o jumătate de oră înainte sau la 2 ore după masă.

Adulţi: Doza recomandată este de 500 mg (2 capsule de 250 mg sau 1 capsulă de 500 mg) la intervale de 6 ore. Doza poate fi crescută în funcţie de natura şi gravitatea infecţiei, fără a depăşi 4 g/zi.

Utilizarea în insuficienţă renală: În insuficienţa renală doza se adaptează în funcţie de clearance-ul creatininei. Pentru valori cuprinse între 30-60 ml/min, doza maximă zilnică recomandată pentru adult este de 4 g/zi, pentru valori cuprinse între 10-30 ml/min se administrează o doza de atac de 1 g, apoi 500 mg la intervale de 12 ore. Când clearence-ul creatininei este de 10 ml/min, se administrează iniţial o doză de 1 g, apoi 500 mg la intervale de 24 ore.

Utilizarea la copii şi adolescenţi Doza uzuală este de 50-100 mg/kg corp şi zi, fracţionat la intervale de 6-8 ore. Pentru copii sub 6 ani administraţi forme farmaceutice de ampicilină adecvate vârstei.

Dacă utilizaţi Ampicilină Atb mai mult decât trebuie Utilizarea oricărui medicament în exces poate avea consecinţe severe. Se pot întâlni următoarele simptome: agitaţie, halucinaţii, encefalopatie, confuzii şi convulsii. Dacă apar astfel de simptome, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră, sau departamentului de primire urgenţe. Hemodializa poate fi utilă dar nu şi dializa peritoneală.

Dacă uitaţi să utilizaţi Ampicilină Atb Daca aţi uitat să luaţi o doză, luaţi medicamentul imediat ce vă amintiţi. Totuşi, dacă este timpul pentru următoarea doză, luaţi-o doar pe aceasta. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Ampicilină Atb Utilizaţi întreaga cantitate de Ampicilină Atb prescrisă, chiar dacă începeţi să vă simţiţi mai bine. Simptomele se pot ameliora înainte ca infecţia să fie pe deplin tratată. Întrebaţi medicul în privinţa duratei tratamentului. Nu întrerupeţi tratamentul decât dacă vă este recomandat acest lucru. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Înainte să utilizaţi Ampicilină Atb, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Ampicilină Atb dacă: -Suferiţi de reacţii alergice la orice medicament. -Suferiţi de afecţiuni renale sau diaree. În timpul tratamentului îndelungat există riscul suprainfecţiilor bacteriene sau fungice. Înainte de a utiliza acest medicament, anunţaţi medicul dacă aţi fost diagnosticat cu mononucleoză infecţioasă, deoarece s-a constatat apariţia mai frecventă a erupţiei cutanate tranzitorii la pacienţii cu această afecţiune care au primit tratament cu ampicilină. Apariţia acestei erupţii trebuie atent evaluată de către medic, pentru a o diferenţia pe cea prin mecanism non-alergic, de o reacţie de hipersensibilizare. La doze mari, ampicilina poate modifica rezultatele dozării glucozei în plasmă şi urină precum şi a proteinelor serice totale, în cazul utilizării metodelor colorimetrice. Metodele enzimatice de dozare a glucozei nu sunt influenţate.

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Tulburări ale sistemului imunitar: urticarie, erupţii cutanate tranzitorii, eozinofilie, febră, edem Quincke, tulburări respiratorii cum ar fi stridor laringian, excepţional şoc anafilactic. La pacienţii cu febră tifoidă, leptospiroză sau sifilis poate să apară reacţia Jarish-Herxheimer, ca urmare a eliberării endotoxinelor din bacteriile lizate. Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţii maculopapuloase de natură alergică sau nealergică, rar dermatită exfoliativă şi eritem polimorf. Tulburări gastrointestinale: greaţă, vărsături, diaree, candidoză, glosită, stomatită, enterocolită, ocazional colită pseudomembranoasă. Tulburări hepato-biliare: rar a fost semnalată creşterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice; foarte rar au fost raportate hepatită şi icter colestatic.

Tulburări hematologice: rar au fost raportate anemie, leucopenie, trombocitopenie, eozinofilie, agranulocitoză, purpură trombocitopenică reversibilă. Tulburări ale aparatului renal şi ale căilor urinare: nefrită interstiţială acută. Tulburări ale sistemului nervos: au fost raportate ameţeală, cefalee, convulsii, hiperactivitate, halucinaţii, anxietate, vertij, insomnie, confuzie, agresivitate. Aceste reacţii apar mai ales la pacienţii cu insuficienţă renală sau în cazul administrării de doze foarte mari de medicament. De regulă, aceste tulburări sunt reversibile.

Exprimarea frecvenţei de apariţie a reacţiilor adverse s-a realizat după următoarea convenţie: Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane Mai puţin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 persoane Rare: pot afecta până la 1 din 1000 persoane Foarte rare: pot afecta până la 1 din 10 000 persoane Cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.