Alfagem 1 g

Nou-născuţi şi sugari cu vârsta Infecție Doza uzuală ≤2 luni Administrare intermitentă Majoritatea infecţiilor 25-60 mg/kg şi zi, fracţionat în două prize1 La nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤2 luni, timpul de înjumătăţire plasmatică a ceftazidimei poate fi de 3-4 ori mai mare decât la adulţi.

Copii Nu a fost stabilită siguranţa si eficacitatea ceftazidimei administrate sub formă de perfuzie continuă la nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤2 luni.

Vârstnici Având în vedere clearance-ul scăzut al ceftazidimei corelat cu înaintarea în vârstă, la pacienţii vârstnici doza zilnică nu trebuie să depăşească, în mod normal, 3 g ceftazidimă, în special la pacienţii cu vârsta peste 80 de ani.

Insuficienţă hepatică Datele disponibile nu indică necesitatea ajustării dozei în caz de insuficienţă hepatică uşoară sau moderată. Nu sunt disponibile date din studii clinice la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi, de asemenea, pct. 5.2). Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.

Insuficienţă renală Ceftazidima se elimină nemodificată pe cale renală. Prin urmare, la pacienţii cu insuficienţă renală, doza trebuie redusă (vezi, de asemenea, pct. 4.4).

Trebuie administrată o doză iniţială de 1 g. Dozele de întreţinere trebuie stabilite în funcţie de clearance-ul creatininei: Doza de ceftazidimă recomandată pentru tratamentul de întreţinere în caz de insuficienţă renală – perfuzie intermitentă Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate ≥40 kg Clearance-ul Creatininemie Doză unitară de Intervalul dintre creatininei (ml/minut) (aproximativ) μmol/l ceftazidimă administrarea dozelor (mg/dl) recomandată (g) (ore) 50-31 150-200 (1,7-2,3) 1 12 30-16 200-350 (2,3-4,0) 1 24 15-6 350-500 (4,0-5,6) 0,5 24 500 (>5,6) 0,5 48

La pacienţii cu infecţii severe, doza unitară din tabelul de mai sus trebuie crescută cu 50% sau trebuie crescută frecvenţa administrării dozelor. La copii, clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară.

Copii cu greutate <40 kg Clearance-ul Creatininemie Doza individuală Intervalul dintre creatininei (aproximativ) recomandată mg/kg administrarea dozelor (ml/minut) μmol/l (mg/dl) corp (ore) 50-31 150-200 (1,7-2,3) 25 12 30-16 200-350 (2,3-4,0) 25 24 15-6 350-500 (4,0-5,6) 12,5 24 500 (>5,6) 12,5 48

• Valorile creatininemiei sunt orientative şi este posibil să nu indice exact acelaşi nivel de reducere pentru toţi pacienţii cu disfuncţie renală. Estimat pe baza suprafeţei corporale sau măsurat.

Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.

Doza de ceftazidimă recomandată pentru tratamentul de întreţinere în caz de insuficienţă renală – perfuzie continuă Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate ≥40 kg

Clearance-ul creatininei Creatininemie (aproximativ) Intervalul dintre administrarea (ml/minut) μmol/l (mg/dl) dozelor (ore) 50-31 150-200 (1,7-2,3) Doza de încărcare este de 2 g, urmată de administrarea dozei de 1 g până la 3 g /24 de ore 30-16 200-350 (2,3-4,0) Doza de încărcare este de 2 g urmată de administrarea dozei de 1 g/24 de ore ≤15 >350 (>4,0) Nu este evaluată

Alegerea dozei trebuie efectuată cu prudenţă. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.

Copii cu greutate <40 kg Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea ceftazidimei administrată sub formă de perfuzie continuă la copii cu insuficienţă renală şi greutate <40 kg. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă. Dacă se administrează sub formă de perfuzie continuă la copii cu insuficienţă renală, clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară a copilului

Hemodializă Timpul de înjumătăţire plasmatică în timpul hemodializei variază între 3 şi 5 ore. După fiecare şedinţă de hemodializă trebuie repetată administrarea dozei de întreţinere de ceftazidimă recomandată în tabelul de mai sus.

Dializă peritoneală Ceftazidima poate fi utilizată în timpul dializei peritoneale şi dializei peritoneale continue ambulatorii (DPCA). Pe lângă administrarea intravenoasă, ceftazidima poate fi introdusă în lichidul pentru dializă (de regulă 125 până la 250 mg la 2 l soluţie de dializă). La pacienţii cu insuficienţă renală hemodializaţi arteriovenos continuu sau cu hemofiltrare cu flux crescut din unităţile de terapie intensivă: 1 g pe zi în doză unică sau fracţionată. În cazul utilizării hemofiltrării cu flux scăzut, se recomandă ca dozele să fie cele recomandate în cazul insuficienţei renale. La pacienţii cu hemofiltrare venovenoasă şi hemodializă venovenoasă, dozele recomandate sunt cele din tabelele de mai jos.

Doza recomandată în caz de hemofiltrare veno-venoasă continuă Funcţia renală Doza de întreţinere (mg) pentru o rată de ultrafiltrare (ml/min)1: reziduală 5 16,7 33,3 50 (clearance-ul creatininei în ml/minut) 0 250 250 500 500 5 250 250 500 500 10 250 500 500 750 15 250 500 500 750 20 500 500 500 750 Doza de întreţinere trebuie administrată la interval de 12 ore.

Doza recomandată în caz de hemodializă veno-venoasă continuă Funcţia Doza de întreţinere (mg) pentru un dializat cu debit de1: renală 1,0 litru/oră 2,0 litri/oră reziduală Rata de ultrafiltrare (litri/oră) Rata de ultrafiltrare (litri/oră) (clearance- 0,5 1,0 2,0 0,5 1,0 2,0

ul creatininei în ml/minut) 0 500 500 500 500 500 750 5 500 500 750 500 500 750 10 500 500 750 500 750 1000 15 500 750 750 750 750 1000 20 750 750 1000 750 750 1000 Doza de întreţinere trebuie administrată la interval de 12 ore.

Mod de administrare Doza depinde de severitatea infecţiei, sensibilitatea agentului patogen, localizarea şi tipul infecţiei, vârsta şi statusul funcţiei renale ale pacientului.

Alfagem trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie, sau intramuscular profund. Locurile recomandate pentru injectarea intramusculară sunt cadranul superoextern al muşchiului gluteus maximus sau faţa laterală a coapsei. Soluția de Alfagem poate fi administrată direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin injectare intermitentă sau perfuzie continuă. Administrarea intramusculară trebuie utilizată numai atunci când nu se poate folosi calea intravenoasă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.

Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Hipersensibilitate Similar altor antibiotice beta-lactamice, s-au raportat reacţii de hipersensibilitate grave şi uneori letale. În caz de reacţii de hipersensibilitate severe tratamentul cu ceftazidimă trebuie întrerupt imediat şi trebuie iniţiate măsurile de urgenţă corespunzătoare. Anterior iniţierii tratamentului, trebuie stabilit dacă pacientul prezintă în antecedente reacţii severe de hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau orice tip de antibiotice beta-lactamice. Este necesară prudenţă în cazul administrării ceftazidimei la pacienţi cu antecedente de reacţii non-severe de hipersensibilitate la alte antibiotice beta-lactamice.

Reacții cutanate severe Reacțiile adverse cutanate severe (RACS), inclusiv sindromul Stevens-Johnson (SJS), necroliza epidermică toxică (NET), reacția la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) și pustuloza exantematică generalizată acută (PEGA), care pot pune viața în pericol sau pot duce chiar la deces, au fost raportate cu frecvenţă necunoscută în asociere cu tratamentul cu ceftazidimă. Pacienții trebuie informați cu privire la semnele și simptomele reacțiilor cutanate și trebuie atent monitorizați. Dacă apar semne și simptome care sugerează aceste reacții, tratamentul cu ceftazidimă trebuie întrerupt imediat și trebuie luat în considerare un tratament alternativ. Dacă pacientul a dezvoltat o reacție gravă, cum ar fi SJS, NET, DRESS sau PEGA, la utilizarea ceftazidimei, tratamentul cu ceftazidimă nu trebuie reluat la acest pacient în niciun moment.

Spectru de activitate Ceftazidima are spectru de activitate antibacteriană limitat. Nu se recomandă utilizarea ceftazidimei ca medicament unic pentru tratamentul anumitor tipuri de infecţii, cu excepţia cazului în care microorganismul patogen este cunoscut ca fiind sensibil la ceftazidimă sau există o probabilitate foarte mare ca microorganismul patogen să fie sensibil la ceftazidimă. Acest raţionament se aplică în special atunci când se intenţionează administrarea la pacienţi cu bacteriemie sau meningită bacteriană, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi şi infecţii osoase şi articulare. În plus, ceftazidima este susceptibilă de a fi hidrolizată de câteva betalactamaze cu spectru larg (BLSL). Prin urmare, atunci când ceftazidima este selectată pentru tratament, trebuie luate în considerare microorganismele producătoare de BLSL.

Colita pseudomembranoasă Colita asociată antibioticelor şi colita pseudomembranoasă au fost raportate în asociere cu aproape toate tipurile de antibiotice, incluzând ceftazidima, şi pot varia ca severitate de la uşoară până la reacţii care pot pune în pericol viaţa. Prin urmare, este important ca acest diagnostic să fie avut în vedere la pacienţii care dezvoltă diaree în timpul sau după administrarea ceftazidimei (vezi pct. 4.8). Trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului cu ceftazidimă şi administrarea tratamentului specific pentru Clostridium difficile. Este contraindicată administrarea medicamentelor care inhibă peristaltismul intestinal.

Funcția renală Tratamentul concomitent cu doze mari de cefalosporine sau cu medicamente nefrotoxice, cum sunt, de exemplu, aminoglicozide sau diuretice puternice (de exemplu, furosemid) poate afecta funcţia renală. Ceftazidima este eliminată pe cale renală; prin urmare, dozele trebuie reduse în funcţie de gradul de insuficienţă renală. Pentru siguranţă şi eficacitate pacienţii cu insuficienţă renală trebuie monitorizaţi cu atenţie. Sechele neurologice au fost raportate ocazional când doza nu a fost redusă la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.2 şi 4.8).

Înmulţirea microorganismelor non-susceptibile Utilizarea de lungă durată poate determina înmulţirea microorganismelor non-susceptibile (de exemplu, enterococi, fungi), fapt care poate impune întreruperea tratamentului sau adoptarea altor măsuri corespunzătoare. Este esenţială evaluarea periodică a pacienţilor.

Interferențe cu testele și analizele de laborator Ceftazidima nu interferă cu testele enzimatice pentru glicozurie, însă pot apărea uşoare interferenţe (fals-pozitiv) cu metodele bazate pe reducerea cuprului (Benedict, Fehling, Clinitest). Ceftazidima nu interferă cu dozarea creatininei cu picrat alcalin. Pozitivarea testului Coombs în asociere cu utilizarea ceftazidimei la aproximativ 5% din pacienţi poate determina interferenţe în testul de compatibilitate încrucişată a sângelui.

Conținutul de sodiu Informații importante despre unul dintre excipienții soluției cu ceftazidimă: Alfagem 1 g conține sodiu 52 mg (2,26 mmol) per flacon, echivalent cu 2,6% din doza zilnică maximă de 2 g sodiu recomandată de OMS pentru un adult. Alfagem 2 g conține sodiu 104 mg (4,52 mmol) per flacon, echivalent cu 5,2% din doza zilnică maximă de 2 g sodiu recomandată de OMS pentru un adult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii care urmează o dietă cu restricţie de sodiu.

Cele mai frecvente reacţii adverse sunt eozinofilie, trombocitoză, flebită sau tromboflebită în caz de administrare intravenoasă, diaree, creşteri tranzitorii ale concentrațiilor plasmatice ale enzimelor hepatice, erupţii cutanate maculopapulare sau urticariene, durere şi/sau inflamaţie după injectare intramusculară şi pozitivarea testului Coombs.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată direct la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro