Accu-Thyrox 100 Micrograme/5 ml
Soluție orală · DCI: Levothyroxinum
ACCU-THYROX este utilizat pentru tratarea hipotiroidismului, afecţiune în care glanda tiroidă nu este suficient de activă şi, de aceea, nu produce suficientă tiroxină pentru necesităţile organismului.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
ACCU-THYROX este utilizat pentru tratarea hipotiroidismului, afecţiune în care glanda tiroidă nu este suficient de activă şi, de aceea, nu produce suficientă tiroxină pentru necesităţile organismului.
ACCU-THYROX este, de asemenea, utilizat pentru tratarea cancerului de tiroidă şi a guşei difuze netoxice sau a tiroiditei Hashimoto, afecţiuni în care glanda tiroidă se măreşte, producând o umflătură în partea din faţă a gâtului.
ACCU-THYROX este indicat pentru:
- hipotiroidism (congenital sau dobândit)
- guşă difuză netoxică
- guşă asociată cu tiroidită Hashimoto
- tratament supresor în tumorile maligne tiroidiene
- Dacă sunteţi alergic la levotiroxină sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6).
- Dacă aveţi insuficienţă a glandelor suprarenale şi nu urmaţi un tratament adecvat cu corticosteroid.
- Dacă aveţi infarct miocardic acut, o inflamaţie a muşchiului inimii (miocardită acută) sau o inflamaţie a stratului care înconjoară inima (pancardită acută).
- Dacă sunteţi gravidă nu luaţi acest medicament în acelaşi timp cu medicamente pentru tratarea hipertiroidismului (vezi pct. Sarcina şi alăptarea).
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
- Pacienţi cu insuficienţă corticosuprarenală netratată adecvat cu corticosteroizi.
- Tratamentul cu levotiroxină nu trebuie iniţiat în caz de infarct miocardic acut, miocardită acută şi pancardită acută.
- Tramentul concomitent în timpul sarcinii cu levotiroxină şi cu un medicament antitiroidian pentru hipertiroidism nu este indicat (vezi pct. 4.6).
Informația pentru pacient nu este disponibilă; consultați Prospectul oficial.
Efectele warfarinei, dicumarolului, acenocumarolului, fenindionei şi probabil ale altor anticoagulante sunt crescute în cazul utilizării concomitente cu compuşi tiroidieni.
Răspunsul antidepresiv la imipramină, amitriptilină şi, posibil, la alte antidepresive triciclice poate fi accelerat de utilizarea concomitentă a levotiroxinei.
La nivel intestinal, absorbţia levotiroxinei este redusă de sucralfat, polistiren sulfonat sodic sau chelatori de tipul colestiraminei.
Cimetidina, hidroxidul de aluminiu, carbonatul de calciu şi sulfatul feros, de asemenea reduc absorbţia levotiroxinei din tractul gastro-intestinal. Dozele trebuie administrate separat, la un interval de câteva ore.
S-a dovedit că utilizarea concomitentă a carbamazepinei, fenitoinei, fenobarbitalului, primidonei sau rifampicinei cu levotiroxină creşte metabolizarea levotiroxinei.
Deoarece este posibilă o interacţiune cu medicamentele hipoglicemiante, pacienţii cu diabet zaharat trebuie monitorizaţi pentru cerinţele crescute de insulină sau de medicamente hipoglicemiante orale.
Dacă tratamentul cu levotiroxină este iniţiat la pacienţii ce urmează tratament cu medicamente digitalice, doza de digoxină poate necesita ajustare; la pacienţii hipertiroidieni poate fi necesar ca doza de digoxină să fie crescută treptat, după cum este cazul, deoarece la inițierea tratamentului pacienţii sunt relativ sensibili la digoxină.
La administrarea concomitentă cu ketamină s-au raportat cazuri izolate de hipertensiune arterială marcată şi tahicardie.
La doi pacienţi cărora li s-a administrat concomitent levotiroxină s-a raportat că lovastatina a determinat un caz de hipotiroidism şi un caz de hipertiroidism. În timpul tratamentului concomitent cu levotiroxină şi antiinflamatoare cum sunt fenilbutazona sau acidul acetilsalicilic au fost observate concentraţii plasmatice totale fals reduse.
Levotiroxina accelerează metabolizarea propranololului.
Estrogenul, medicamentele conţinând estrogen şi contraceptivele orale pot creşte doza necesară de tratament tiroidian.
Invers, androgenii şi corticosteroizii pot scădea concentraţiile plasmatice ale globulinelor care leagă tiroxina.
Amiodarona poate reduce efectele hormonilor tiroidieni utilizaţi în tratamentul hipotiroidismului.
Efectele levotiroxinei pot fi scăzute de administrarea concomitentă de sertralină. Unele medicamente cum este litiul acţionează direct asupra glandei tiroide şi inhibă eliberarea hormonilor tiroidieni determinând hipotiroidismul clinic.
După utilizarea clorochinei în asociere cu proguanil pentru profilaxia malariei la un pacient stabilizat, tratat cu levotiroxină, s-a observat o concentraţie crescută a hormonului stimulator al tiroidei.
În timpul tratamentului concomitent cu levotiroxină şi antiinflamatoare cum sunt fenilbutazona sau acidul acetilsalicilic au fost observate concentraţii plasmatice totale fals reduse.
Medicamentele tiroidiene cresc cerinţele metabolice şi, de aceea, trebuie utilizate cu precauţie concomitent cu alte medicamente cunoscute că influenţează funcţia cardiacă, cum sunt simpatomimeticele, deoarece ele pot intensifica acest efect. În plus, hormonii tiroidieni pot creşte sensibilitatea receptorilor la catecolamine.
Hipotiroidismul și / sau un control redus al hipotiroidismului pot apărea atunci când se administrează concomitent orlistat și levotiroxină. Aceasta se poate datora scăderii absorbţiei levotiroxinei.
Inhibitori de protează
Inhibitorii de protează (de exmplu, ritonavir, indinavir, lopinavir) pot influenţa efectul levotiroxinei. Se recomandă monitorizarea cu atenţie a parametrilor hormonilor tiroidieni. Dacă este necesar, doza de levotiroxină trebuie ajustată.
Sevelamer
Sevelamer poate scădea absorbţia levotiroxinei. De aceea, se recomandă monitorizarea pacienţilor pentru modificări ale funcţiei tiroidiene la începutul şi la sfârşitul tratamentului concomitent. Dacă este necesar, doza de levotiroxină trebuie ajustată.
Inhibitori de tirozinkinază
Inhibitorii de tirozinkinază (de exemplu, imatinib, sunitinib) pot scădea eficacitatea levotiroxinei. De aceea, se recomandă monitorizarea pacienţilor pentru modificările funcţiei tiroidiene la începutul sau sfârşitul tratamentului concomitent. Dacă este necesar, doza de levotiroxină trebuie ajustată.
Propiltiouracil, glucocorticoizi, beta-simpatolitice, amiodaronă şi substanţe de contrast care conţin iod:
Aceste substanţe inhibă conversia periferică a T4 în T3. Din cauza conţinutului crescut în iod al amiodaronei, aceasta poate declanşa atât hipertiroidism, cât şi hipotiroidism. Se recomandă precauţie specială în cazul unei guşi nodulare cu posibilă autonomie neidentificată.
Interferențe cu testul de laborator:
Biotina poate interfera cu imunoevaluările tiroidiene care se bazează pe o interacțiune biotină/streptavidină, ceea ce duce fie la rezultate ale testului fals scăzute, fie la rezultate ale testului fals crescute (vezi pct. 4.4).
Efectele medicamentelor care induc citocromul P-450:
Medicamentele inductoare enzimatice cum sunt barbituricele, carbamazepina, medicamentele care conțin sunătoare (Hypericum perforatum L.), pot mări clearance-ul hepatic al levotiroxinei, ducând la reducerea concentrațiilor serice ale hormonului tiroidian. Prin urmare, pacienții care urmează o terapie de substituție tiroidiană pot avea nevoie de o creștere a dozei de hormon tiroidian dacă aceste medicamente se administrează concomitent.
Produsele din soia:
Produsele din soia pot reduce absorbţia intestinală a levotiroxinei. De aceea, poate fi necesară o ajustare a dozei de ACCU-THYROX soluție orală, în special la începutul sau după terminarea alimentaţiei cu suplimente care conţin soia.
Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): Administrarea concomitentă cu IPP-uri poate cauza o scădere a absorbției hormonilor tiroidieni din cauza creșterii pH-ului gastric cauzat de IPP-uri. Pe durata tratamentului concomitent se recomandă monitorizarea regulată a funcției tiroidiene și monitorizarea clinică. Poate fi necesară creșterea dozei de hormoni tiroidieni. Se recomandă precauție și la încheierea tratamentului cu IPP.
Adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament. Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Dacă sunteţi gravidă în timp ce luaţi acest medicament, medicul dumneavoastră vă va supraveghea cu atenţie.
Sarcina Femeile cărora li se administrează o doză de întreţinere pentru hipotiroidism şi care rămân gravide trebuie atent monitorizate. Levotiroxina sodică nu traversează rapid bariera placentară în al doilea şi al treilea trimestru al sarcinii, dar pot traversa rapid bariera placentară în primul trimestru de sarcină. Nu sunt cunoscute efecte carcinogene sau teratogene ale levotiroxinei sodice.
Tratamentul cu levotiroxină trebuie urmat în mod consecvent în timpul sarcinii şi, în special, în timpul alăptării. Doza necesară poate fi chiar crescută în timpul sarcinii.
Experienţa a demonstrat că la om nu există nicio dovadă a teratogenicităţii şi/sau a toxicităţii asupra fătului în cazul utilizării dozei terapeutice recomandate. Concentraţiile plasmatice determinate de utilizarea de doze mari, excesive de levotiroxină în timpul sarcinii pot avea un efect negativ asupra dezvoltării fătului sau nou-născutului.
În caz de hipertiroidism, tratamentul asociat cu levotiroxină şi medicamente antitiroidiene nu este indicat în timpul sarcinii. O astfel de asociere necesită utilizarea de doze mari de medicamente
antitiroidiene, care sunt cunoscute că traversează bariera placentară şi determină hipotiroidism la sugar.
Testele de diagnostic de supresie tiroidiană nu trebuie efectuate în timpul sarcinii, deoarece administrarea de substanţe radioactive la gravide este contraindicată.
Alăptarea În timpul alăptării, levotiroxina este eliminată în laptele matern, dar concentraţiile obţinute în cazul utilizării dozei terapeutice recomandate nu sunt suficiente pentru inducerea hipertiroidismului sau a supresiei secreţiei TSH la sugar. Levotiroxina poate fi utilizată în timpul alăptării.
Ce conţine ACCU-THYROX
- Substanţa activă este levotiroxină sodică. 5 ml soluţie orală conţin levotiroxină, echivalent la levotiroxină sodică anhidră 25 micrograme, 50 micrograme sau 100 micrograme.
- Celelalte componente sunt: glicerol, acid citric monohidrat, metil parahidroxibenzoat de sodiu (E219), hidroxid de sodiu şi apă purificată.
Cum arată ACCU-THYROX şi conţinutul ambalajului ACCU-THYROX este un lichid limpede, incolor.
75 ml (x 2 flacoane) sau 100 ml soluţie orală. În cutie este inclusă și o linguriţă din polipropilenă, cu două capete, a 2,5/5 ml sau o seringă dozatoare (pipetă) din plastic, pentru a ajuta la măsurarea dozei.
Ambalajul cu 2 flacoane conține, de asemenea, 2 adaptoare din plastic, pentru a facilita adaptarea seringii la flacon.
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă GALENICA S.A. 4 Eleftherias Str. 145 64 Kifissia Grecia
Fabricantul Galenica Pharmaceutical Industry S.A. 3rd km Old National Road Chalkida – Atena Glifa Chalkida Eubia 34100-Grecia
Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spaţiului Economic European sub următoarele denumiri comerciale:
Bulgaria: АКУ-ТИРОКС 25 микрограма/5 ml перорален разтвор Cipru: ACCU- THYROX 25 μικρογραμμάρια /5 ml Πόσιμο διάλυμα Grecia: ACCU- THYROX 25 μικρογραμμάρια/5 ml Πόσιμο διάλυμα România: ACCU- THYROX 25 micrograme/5 ml soluție orală
Bulgaria: АКУ-ТИРОКС 50 микрограма/5 ml перорален разтвор Cipru: ACCU- THYROX 50 μικρογραμμάρια /5 ml Πόσιμο διάλυμα Grecia: ACCU- THYROX 50 μικρογραμμάρια /5 ml Πόσιμο διάλυμα România: ACCU- THYROX 50 micrograme/5 ml soluție orală
Bulgaria: АКУ-ТИРОКС 100 микрограма/5 ml перорален разтвор Cipru: ACCU- THYROX 100 μικρογραμμάρια /5 ml Πόσιμο διάλυμα Grecia: ACCU- THYROX 100 μικρογραμμάρια /5 ml Πόσιμο διάλυμα România: ACCU- THYROX 100 micrograme/5 ml soluție orală
Acest prospect a fost revizuit în iunie 2023.
5 ml soluţie orală conţin levotiroxină sodică 25 micrograme. 5 ml soluţie orală conţin levotiroxină sodică 50 micrograme. 5 ml soluţie orală conţin levotiroxină sodică 100 micrograme.
Excipienţi cu efect cunoscut:
Metil parahidroxibenzoat de sodiu (E219): 9 mg per o doză a 5 ml. Glicerol: 3,780 mg per o doză a 5 ml.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Glicerol Acid citric monohidrat Metil parahidroxibenzoat de sodiu (E219) Hidroxid de sodiu Apă purificată
Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. A se păstra la temperaturi sub 25C. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. După 8 săptămâni de la deschiderea flaconului aruncaţi orice cantitate de medicament rămasă în flacon.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului şi cutie după EXP (lună, an). Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. ACCU-THYROX nu are miros. Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi că soluţia are un miros. Discutaţi cu farmacistul. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
ACCU-THYROX 25 micrograme/5 ml soluţie orală: Flacon nedeschis: 21 luni ACCU-THYROX 50 micrograme/5 ml soluţie orală Flacon nedeschis: 18 luni ACCU-THYROX 100 micrograme/5 ml soluţie orală Flacon nedeschis: 21 luni
După prima deschidere a flaconului: 8 săptămâni
A se păstra la temperaturi sub 25C. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.