Fixanpost 50 Micrograme/ml + 5 mg/ml

Doze Adulți (inclusiv vârstnici) Terapia recomandată este de o picătură oftalmică în ochiul afectat (ochii afectați) o dată pe zi. Dacă o doză este omisă, tratamentul trebuie continuat cu doza următoare planificată. Doza nu trebuie să depășească o picătură pe zi în ochiul afectat (ochii afectați).

Copii și adolescenți Siguranța si eficacitatea la copii și adolescenți nu au fost stabilite.

Mod de administrare Administrare oftalmică. Similar oricăror picături oftalmice, pentru a reduce absorbția sistemică potențială, se recomandă ca sacul lacrimal să fie comprimat la nivelul cantusului medial (ocluzie punctuală) timp de 2 minute. Această procedură trebuie efectuată imediat după instilarea fiecărei picături.

Lentilele de contact trebuie îndepărtate înainte de administrarea picăturilor oftalmice și pot fi reaplicate după 15 minute. Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare locală oftalmică, medicamentele trebuie administrate la un interval de cel puțin 5 minute unul față de celălalt. Pacienții trebuie instruiți sa nu atingă vârful picurătorului de ochi sau zonele înconjurătoare. Acest medicament este o soluție sterilă, care nu conține conservant. Pacienții trebuie informați că în cazul în care soluțiile oftalmice nu sunt utilizate corespunzător, se pot contamina cu bacterii care pot cauza infecții oculare. Acestea pot duce la afecțiuni grave ale ochilor, inclusiv pierdere a vederii, dacă se administrează o soluție contaminată.

Pacienții trebuie instruiți după cum urmează:

Înainte de prima utilizare:

• Să verifice dacă sigiliul capacului este intact. Apoi vor deșuruba ușor sigiliul, pentru a deschide flaconul.
• Trebuie să se spele bine pe mâini și să îndepărteze capacul de pe vârful flaconului. Trebuie să apese flaconul de câteva ori, ținându-l cu picurătorul în jos, pentru a activa sistemul de picurare, până apare prima picătură. Acest proces este necesar doar la prima utilizare, nefiind necesar pentru următoarele administrări. 1. Înainte de fiecare utilizare, pacientul trebuie să se spele foarte bine pe mâini și să înlăture capacul de pe picurător. Nu trebuie atins absolut deloc picurătorul cu degetele. 2. Pacientul trebuie să își plaseze degetul mare pe suportul din partea de sus a flaconului și degetul arătător la baza flaconului. Apoi își va poziționa degetul mijlociu pe celălalt suport de la baza flaconului. Flaconul trebuie ținut cu susul în jos. 3. Pentru administrare, pacientul își va înclina ușor capul pe spate și va ține picurătorul deasupra ochiului, în poziție verticală. Cu degetul arătător de la cealaltă mână, pacientul va trage ușor în jos pleoapa inferioară a ochiului. Spațiul creat se numește sac conjunctival inferior. Pacientul trebuie să evite contactul picurătorului cu ochii sau degetele. Pentru a administra o picătură în sacul conjunctival inferior al ochiului afectat, pacientul trebuie să apese scurt și ferm pe flacon. Datorită dozării automate, o picătură este eliberată la fiecare apăsare a flaconului. Dacă nu se eliberează nicio picătură, flaconul trebuie agitat ușor, pentru a înlătura picătura rămasă pe vârful picurătorului. În acest caz, pacientul trebuie să reia procedura de la pasul 3. 4. Când se efectuează ocluzia nazo-lacrimală sau se închid pleoapele timp de 2 minute, absorbția sistemică este redusă. Acest lucru duce la o dimunare a reacțiilor adverse sistemice și la o creștere a acțiunii locale a medicamentului.

Efecte sistemice Similar altor medicamente cu administrare locală oftalmică, Fixanpost este absorbit sistemic. Din cauza componentei beta-adrenergice, timolol, pot să apară aceleași tipuri de reacții adverse cardiovasculare, pulmonare și alte reacții adverse care au fost observate în cazul medicamentelor beta-blocante cu administrare sistemică. Incidența reacțiilor adverse sistemice după administrarea oftalmică locală este mai scăzută decât după administrare sistemică. Pentru a reduce absorbția sistemică, vezi pct. 4.2.

Tulburări cardiace La pacienții cu afecțiuni cardiovasculare (de exemplu boală coronariană, angină Prinzmetal și insuficiență cardiacă) și hipotensiune arterială, tratamentul cu beta-blocante trebuie evaluat în mod critic și trebuie luat în considerare tratamentul cu alte substanțe active. Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare trebuie supravegheați pentru apariția semnelor agravării acestor afecțiuni sau pentru reacții adverse. Din cauza efectului negativ asupra timpului de conducere cardiacă, medicamentele beta-blocante trebuie administrate la pacienții cu bloc cardiac de grad I doar cu precauție. Ca urmare a administrării de timolol au fost observate reacții cardiace și rar deces, în asociere cu insuficiență cardiacă.

Tulburări vasculare Pacienții cu tulburări/afecțiuni circulatorii periferice severe (adică forme severe ale bolii Raynaud sau sindromului Raynaud) trebuie tratați cu precauție.

Tulburări respiratorii La pacienții cu astm bronşic, ca urmare a administrării oftalmice a unor beta blocante au fost raportate reacții respiratorii, inclusiv deces, din cauza bronhospasmului. Fixanpost trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) ușoară/moderată și doar dacă beneficiul potențial depășește riscul potențial.

Hipoglicemie/diabet zaharat Beta-blocantele trebuie administrate cu prudență la pacienții predispuși la episoade spontane de hipoglicemie sau la pacienții cu diabet zaharat instabil, deoarece beta-blocantele pot masca semnele şi simptomele hipoglicemiei acute.

Hipertiroidism De asemenea, beta-blocantele pot masca semnele hipertiroidismului.

Afecțiuni ale corneei Beta-blocantele cu administrare oftalmică pot induce xeroftalmie. Pacienții cu afecțiuni ale corneei trebuie tratați cu precauție.

Alte medicamente beta-blocante Efectul asupra presiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale beta-blocadei sistemice pot fi accentuate atunci când timolol este administrat la pacienții aflați deja în tratament cu un beta blocant administrat sistemic. Răspunsul terapeutic al acestor pacienți trebuie monitorizat îndeaproape. Nu se recomandă administrarea topică concomitentă a două blocante beta-adrenergice ( vezi pct. 4.5).

Terapie concomitentă Timolol poate interacționa cu alte medicamente (vezi pct. 4.5).

Alți analogi de prostaglandine Nu se recomandă administrarea concomitentă a două sau mai multor prostaglandine, analogi de prostaglandină sau derivați de prostaglandină (vezi pct. 4.5).

Reacții anafilactice În timpul tratamentului cu beta-blocante, pacienții cu antecedente de atopie sau de reacții anafilactice severe la o varietate de alergeni, pot să răspundă mai ușor la testele repetate cu astfel de alergeni și pot să nu prezinte niciun răspuns la doza uzuală de adrenalină utilizată pentru tratarea reacțiilor anafilactice.

Dezlipire coroidiană Dezlipirea coroidiană a fost raportată în cazul administrării tratamentului concomitent cu supresoare ale formării umorii apoase (de exemplu, timolol, acetazolamidă), după procedurile de filtrare.

Anestezie chirurgicală Medicamentele beta-blocante cu administrare oftalmică pot bloca efectele sistemice ale beta-agoniștilor, cum sunt cele ale adrenalinei. Medicul anestezist trebuie informat în cazul în care pacientul este tratat cu timolol.

Modificări de pigmentare a irisului Latanoprost poate modifica treptat culoarea ochiului, prin creșterea cantității de pigment brun la nivelul irisului. Similar experienței cu latanoprost picături oftalmice, hiperpigmentarea irisului a fost observată la 16- 20% dintre pacienții tratați timp de până la un an cu medicamentul de referință care conține combinația latanoprost/timolol cu conservanți (bazat pe fotografii). Această modificare a culorii ochiului a fost observată predominant la pacienții cu irisuri colorate mixt, adică verde-brun, galben-brun sau albastru/cenușiu-brun și este determinată de creșterea conținutului de melanină de la nivelul melanocitelor stromale ale irisului. De obicei, la nivelul ochiului afectat, pigmentarea brună din jurul pupilei se extinde concentric către periferie, însă este posibil ca întregul iris sau numai porțiuni ale acestuia să devină mai brune. La pacienții cu iris de culoare omogenă albastru, cenușiu, verde sau brun, modificarea a fost observată rar pe parcursul a doi ani de tratament în cadrul studiilor clinice efectuate cu latanoprost. Modificarea de culoare a irisului are loc treptat și poate să nu fie observată timp de luni până la ani și nu s-a asociat cu niciun simptom sau modificare patologică. După întreruperea tratamentului nu s-au mai observat creșteri ale cantității de pigment brun la nivelul irisului, însă modificarea de culoare deja dobândită poate fi permanentă. Nici nevii și nici petele punctiforme de la nivelul irisului nu au fost influențate de tratament. Acumularea de pigment la nivelul rețelei trabeculare sau în orice altă localizare la nivelul camerei anterioare nu a fost observată, însă pacienții trebuie monitorizați periodic, iar dacă starea clinică impune acest lucru, tratamentul poate fi întrerupt dacă se produce hiperpigmentarea irisului. Înaintea inițierii tratamentului, pacienții trebuie informați despre posibilitatea modificării permanente a culorii ochiului. Tratamentul unilateral (un singur ochi) poate produce heterocromie permanentă.

Modificări la nivelul pleoapelor și genelor A fost raportată închiderea culorii pielii pleoapelor, posibil reversibilă, în asociere cu utilizarea de latanoprost.

Latanoprost poate modifica treptat genele și firele fine de păr din jurul ochiului tratat: aceste modificări includ creștere a lungimii, grosimii, pigmentării și a numărului genelor sau firelor de păr precum și creștere direcționată greșit a genelor. Modificările la nivelul genelor sunt reversibile la întreruperea tratamentului.

Glaucom Nu există experiență privind utilizarea latanoprost la pacienții cu glaucom inflamator, glaucom neovascular, glaucom cronic cu unghi închis sau glaucom congenital, glaucom cu unghi deschis la pacienții cu pseudofakie şi pacienții cu glaucom pigmentar. Latanoprost nu prezintă sau are un efect scăzut asupra pupilei, însă nu există experiență privind administrarea sa în criza acută de glaucom cu unghi închis. Prin urmare, până se va obține mai multă experiență, se recomandă ca Fixanpost să fie utilizat cu precauție în aceste afecțiuni.

Keratită herpetică Latanoprost trebuie să fie utilizat cu precauție la pacienții cu antecedente de keratită herpetică, și administrarea lui trebuie evitată în cazurile de keratită activă cu herpes simplex și la pacienții cu antecedente de keratită herpetică recurentă asociată în mod specific cu utilizarea de analogi de prostaglandine.

Edem macular S-au raportat cazuri de edem macular, inclusiv edem macular cistoid în timpul tratamentului cu latanoprost. Acestea au fost raportate, în principal, la pacienții cu afakie, la cei cu pseudofakie însoțită de ruptura capsulei posterioare a cristalinului, precum și la pacienții cu factori de risc pentru edem macular. Fixanpost ar trebui utilizat cu precauție la acești pacienți.

Excipienți Fixanpost conține hidroxistearat de macrogolglicerol (ulei de ricin polioxil hidrogenat) ce poate cauza reacții cutanate. Nu există date de siguranță pe termen lung privind acest excipient.

Pentru latanoprost, majoritatea reacțiilor adverse sunt legate de sistemul ocular. Conform datelor din faza extinsă a studiilor clinice pivot efectuate cu medicamentul de referință care conține combinația latanoprost/timolol cu conservanți, 16-20% dintre pacienți au prezentat hiperpigmentare a irisului, aceasta putând fi permanentă. Într-un studiu cu durata de 5 ani, privind evaluarea siguranței latanoprost, 33% dintre pacienți au prezentat hiperpigmentare a irisului (vezi pct. 4.4). Alte reacții adverse oculare sunt, în general, tranzitorii și apar la administrarea dozei. În cazul timololului, cele mai grave reacții adverse sunt de natură sistemică, incluzând bradicardie, aritmie, insuficiență cardiacă congestivă, bronhospasm și reacții alergice. Similar altor medicamente oftalmice cu administrare locală, timololul este absorbit în circulația sistemică. Aceasta poate produce reacții adverse similare celor observate în cazul medicamentelor beta-blocante cu administrare sistemică. Incidența reacțiilor adverse sistemice în urma administrării oftalmice locale este mai redusă decât în cazul administrării sistemice. Reacțiile adverse prezentate includ reacții observate în cadrul clasei beta-blocantelor cu administrare oftalmică.

Tabel 1: Reacțiile adverse observate în studiile clinice

În studiile clinice, în raportările spontane sau în literatura de specialitate disponibilă au fost raportate reacții adverse suplimentare, specifice utilizării substanțelor active din compoziția Fixanpost.

Pentru latanoprost, acestea sunt:

Infecții și infestări Keratită herpetică Tulburări ale sistemului nervos Amețeli Tulburări oculare Modificări la nivelul genelor și părului de tip vellus (creștere a lungimii, grosimii, pigmentării și a numărului acestora), keratită punctiformă, edem periorbital, irită/uveită, edem macular inclusiv edem macular cistoid, xeroftalmie, keratită, edem la nivelul corneei, eroziuni corneene, trichiază, chisturi la nivelul irisului, fotofobie, modificări periorbitale și ale pleoapei, ducând la adâncirea șanțului palpebral, edem al pleoapelor, reacții cutanate locale la nivelul pleoapelor, pseudopemfigoid al conjunctivei, închidere a culorii pielii palpebrale.

Tulburări cardiace Angină pectorală, angină pectorală instabilă, palpitații Tulburări respiratorii, toracice și Astm bronşic, agravare a astmului mediastinale bronşic, dispnee Tulburări gastrointestinale Greață, vărsături Tulburări musculo-scheletice și ale Artralgie, mialgie țesutului conjunctiv Tulburări generale și la nivelul Durere toracică locului de administrare

Pentru timolol, acestea sunt:

Tulburări ale sistemului imunitar Reacții alergice sistemice incluzând reacții anafilactice, angioedem, urticarie, erupții cutanate tranzitorii localizate sau generalizate, prurit Tulburări metabolice și de nutriție Hipoglicemie Tulburări psihice Pierderi de memorie, insomnie, depresie, coșmaruri, halucinaţii Tulburări ale sistemului nervos Accident vascular cerebral, ischemie cerebrală, amețeli, accentuare a semnelor și simptomelor miasteniei gravis, parestezie, cefalee, sincopă Tulburări oculare Dezlipire coroidiană după intervenția chirurgicală de filtrare (vezi pct. 4.4), eroziune corneană, keratită, diplopie, scădere a sensibilității corneene, semne și simptome de iritație oculară (de exemplu senzație de arsură, înțepături, mâncărime, lăcrimare, înroșire), xeroftalmie, ptoză, blefarită, vedere încețoșată Tulburări acustice și vestibulare Tinitus Tulburări cardiace Stop cardiac, insuficiență cardiacă, bloc atrioventricular, insuficiență cardiacă congestivă, durere toracică, aritmie, bradicardie, edeme, palpitații Tulburări vasculare Picioare și mâini reci, hipotensiune arterială, fenomen Raynaud Tulburări respiratorii, toracice și Bronhospasm (predominant la mediastinale pacienții cu boală bronhospastică preexistentă), tuse, dispnee Tulburări gastrointestinale Dureri abdominale, vărsături, diaree, xerostomie, disgeuzie,

dispepsie, greață Afecțiuni cutanate și ale țesutului Erupții cutanate, erupții cutanate subcutanat psoriaziforme sau exacerbare a psoriazisului, alopecie Tulburări musculo-scheletice și ale Mialgie țesutului conjunctiv Tulburări ale aparatului genital și Disfuncție sexuală, scădere a sânului libidoului

Tulburări generale și la nivelul Astenie, oboseală locului de administrare

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la: Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro website: www.anm.ro