Acasă/ Medicamente/ Dexamed
H02AB02 · Corticosteroizi sistemici glucocorticoizi Prescripție restrictivă

Dexamed 8 mg/2 ml

Soluție injectabilă · DCI: Dexamethasonum

Dexamed conţine substanţa activă fosfat de dexametazonă care face parte dintr-un grup de medicamente denumite corticosteroizi (glucocorticoizi).

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Dexamed conţine substanţa activă fosfat de dexametazonă care face parte dintr-un grup de medicamente denumite corticosteroizi (glucocorticoizi). Dexametazona este un glucocorticoid sintetic (hormon adrenocortical). Fosfatul sodic de dexametazonă tratează unele afecţiuni inflamatorii, de aceea, Dexamed se administrează la pacienţi mai ales pentru capacitatea sa de a reduce inflamaţia şi de a deprima răspunsul imun. Astfel, este indicat în tratamentul anafilaxiei, astmului bronşic, artritei sau reumatismului degenerativ cu componentă inflamatorie, bolii Crohn, şocului, tuberculozei şi a afecţiunilor pielii. Dexamed este utilizat ca tratament in infecţia Covid-19 la pacienţii adulţi şi adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste, cu greutate corporală de cel puţin 40 kg) cu dificultăţi de respiraţie şi care necesită oxigenoterapie.

Se foloseşte mai ales în situaţia în care pacientul nu poate lua medicamentul sub formă de tablete. Medicul vă va spune exact de ce şi cum veţi lua medicamentul.

Dexamed este indicat pentru utilizarea în toate formele de terapie injectabilă generală sau locală cu glucocorticoizi și în cazurile acute unde terapia intravenoasă glucocorticoidă poate salva viata. Pentru administrarea sistemică se pot utiliza injecții intravenoase sau intramusculare.

Tulburări endocrine:

  • insuficienţa cortiocosuprarenală primară sau secundară (prima alegere este hidrocortizon sau cortizon, dar analogii sintetici pot fi utilizati cu mineralocorticoizi);
  • hiperplazie congenitală a glandei suprarenale;

Tulburări non-endocrine

  • alergie sau anafilaxie: edem angioneurotic şi anafilaxie;
  • afecţiuni gastro-intestinale: boală Crohn, colită ulceroasă;
  • infecţii: tuberculoză miliară şi şoc endotoxic, numai în asociere cu tratament chimioterapic adecvat;
  • tulburări neurologice: hipertensiune intracraniană secundară tumorilor cerebrale, convulsii la copil;
  • afecţiuni respiratorii: astm bronşic, bronhopneumonie de aspiraţie;
  • boli dermatologice: necroliză epidermică toxică;
  • şoc: tratament adjuvant în doze mari, fiind indicat în tratamentul iniţial al şocului, deşi nu influenţează rata globală de supravieţuire.

Dexamed este indicat în tratarea infecţiei Covid-19 la pacienţii adulţi şi adolescenţi (cu vârsta de 12 ani şi peste, cu greutate corporală de cel puţin 40 kg) care necesită terapie suplimentară cu oxigen.

Administrare locală Dexamed se injectează intra-articular sau în ţesuturile moi, în următoarele afecţiuni:

  • sindrom de canal carpian;
  • tenosinovită;
  • poliartrită reumatoidă şi reumatism degenerativ cu componentă inflamatorie;
  • administrare intralezională în afecţiuni ale pielii, de exemplu acneea vulgaris chistică, lichen simplex localizat şi cicatrici cheloide.
Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Medicamentul poate fi administrat numai de către un cadru medical. Administrarea se realizează printr-o injecţie în muşchi sau venă, eventual prin perfuzie intravenoasă. Medicul va decide care este doza optimă pentru dumneavoastră, depinzând de afecţiunea şi de starea dumneavoastră. Doza se poate modifica în funcţie de răspunsul apărut.

Adulţi: Doza trebuie să fie individualizată în funcţie de răspunsul şi afecţiunea pacientului. Trebuie folosite cele mai mici doze ce controlează afecţiunea. Doza uzuală recomandată în administrare parenterală este 1/3 – 1/2 din doza administrată oral, la intervale de 12 ore. Doza iniţială recomandată este de 0,5 – 20 mg dexametazonă fosfat (0,125 – 5 ml soluţie) pe zi; această doză trebuie menţinută sau ajustată până când se obţine un răspuns satisfăcător. Când este obţinut efectul favorabil, doza de întreţinere trebuie să fie micşorată treptat, pentru a obţine un răspuns clinic satisfăcător cu cea mai mica doză.

În administrare cronică, nu trebuie să se depăşească 0,5 mg dexametazonă pe zi (echivalent la 0,6 mg dexametazonă fosfat şi 0,15 ml soluţie injectabilă). Întreruperea tratamentului după mai multe zile de administrare trebuie să se facă prin scăderea treptată a dozei. În şoc (chirurgical, traumatic sau hemoragic) se recomandă administrarea a 2 – 6 mg dexametazonă/ kg, într-o singură injecţie intravenoasă. Se poate repeta la 2 – 6 ore, dacă este necesar. Dozele mari se administrează numai până când starea pacientului se stabilizează, de obicei nu mai mult de 48 – 72 de ore. În edemul cerebral (asociat cu tumori cerebrale primare sau metastatice, pregătirea preoperatorie a pacienţilor cu hipertensiune intracraniană secundară) se administrează iniţial 10 mg dexametazonă în injecţie intravenoasă, urmate de 4 mg dexametazonă în injecţie intramusculară, la fiecare 6 ore, până la dispariţia simptomatologiei. Răspunsul este de obicei obţinut în 12 – 24 de ore; dozele pot fi menţinute 2 – 4 zile, după care se scad gradat şi întrerupte după 5 – 7 zile.

Dozele mari sunt recomandate pentru iniţierea tratamentului intensiv, de scurtă durată, în edemul cerebral acut, care pune în pericol viaţa. Dozele se scad în interval de 7 – 10 zile (vezi mai jos). Când este necesară terapia de întreţinere, se va continua administrarea pe cale orală.

Doze recomandate în edemul cerebral acut: Adulţi: Doza iniţială: 50 mg Ziua 1: 8 mg la fiecare 2 h Ziua 2: 8 mg la fiecare 2 h Ziua 3: 8 mg la fiecare 2 h Ziua 4: 4 mg la fiecare 2 h Zilele 5-8: 4 mg la fiecare 4 h În continuare: scăderea dozei cu 4 mg pe zi.

Copii (≥ 35 kg): Doza iniţială: 25 mg Ziua 1: 4 mg la fiecare 2 h Ziua 2: 4 mg la fiecare 2 h Ziua 3: 4 mg la fiecare 2 h Ziua 4: 4 mg la fiecare 4 h Zilele 5-8: 4 mg la fiecare 6 h În continuare: scăderea dozei cu 2 mg pe zi.

Copii (< 35 kg): Doza iniţială: 20 mg Ziua 1: 4 mg la fiecare 3 h Ziua 2: 4 mg la fiecare 3 h Ziua 3: 4 mg la fiecare 3 h Ziua 4: 4 mg la fiecare 6 h Zilele 5-8: 2 mg la fiecare 6 h În continuare: scăderea dozei cu 1 mg pe zi.

Pentru tratamentul Covid-19 Adulţi 6 mg i.v., o dată pe zi timp de până la 10 zile.

Copiilor şi adolescenţilor cu vârsta de 12 ani şi peste: 6 mg i.v. o dată pe zi timp de până la 10 zile. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul clinic şi de cerinţele individuale ale pacientului.

Doze recomandate în injectarea intraarticulară, intralezională sau în ţesuturile moi, dacă sunt afectate una sau maxim două articulaţii. Articulaţie mare: 2 – 4 mg (0,5 – 1ml) dexametazonă fosfat Articulaţie mică: 0,8 – 1 mg (0,2 – 0,25 ml) dexametazonă fosfat Burse: 2 – 3 mg (0,5 – 0,75 ml) dexametazonă fosfat Teci sinoviale: 0,4 – 1 mg (0,1 – 0,25 ml) dexametazonă fosfat Ţesuturilor moi: 2 – 6 mg (0,5 – 1,5 ml) dexametazonă fosfat Ganglioni limfatici: 1 – 2 mg (0,25 – 0,5 ml) dexametazonă fosfat Se administrează o injecţie la intervale de la 3 – 5 zile până la 2 – 3 săptămâni, în funcţie de răspunsul pacientului.

Copii: Utilizarea ar trebui limitată la o doză unică, repetată la intervale de 2 zile (terapie alternantă), cu scopul de a reduce la minim supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal şi retardul creşterii.

Vârstnici: Tratamentul, în special cel de întreţinere, necesită o atentă supraveghere medicală, având în vedere riscul reacţiilor adverse: osteoporoză, diabet zaharat, hipokaliemie, hipertensiune arterială, susceptibilitate crescută la infecţii şi atrofie cutanată. Este necesară o urmărire foarte atentă.

În unele situaţii, administrarea se poate face chiar în zona afectată. Dacă tratamentul cu Dexamed se continuă mai multe zile, este periculos să fie oprit brusc. Medicul îl va întrerupe treptat, dar unele simptome ale sindromului de întrerupere pot să apară: hipotensiune arterială, dureri musculare şi articulare, dureri oculare sau, uneori, chiar accentuarea simptomelor bolii tratate. Dacă în timpul tratamentului cu Dexamed faceţi o infecţie sau veniţi în contact cu cineva care suferă de varicelă, pojar sau rujeolă, spuneţi medicului imediat, deoarece puteţi avea nevoie de un tratament special. Dacă aveţi un accident, suferiţi o intervenţie stomatologică sau chirurgicală în timpul tratamentului sau după aceea, spuneţi medicului că luaţi sau aţi luat Dexamed. Dacă tratamentul durează mai mult de câteva zile, medicul vă va da o brăţară sau un bilet de avertizare în care sunt scrise indicaţia pentru care luaţi tratamentul, doza şi durata tratamentului. Dacă trebuie să vi se administreze un vaccin în timpul sau după tratamentul cu Dexamed, spuneţi medicului că aţi primit tratament cu glucocorticoizi înainte.

Dacă aveţi impresia că efectul Dexamed este prea slab sau prea puternic, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă utilizaţi mai mult Dexamed decât trebuie Dacă se întâmplă să depăşiţi doza prescrisă (deşi este improbabil, deoarece tratamentul este făcut sub supraveghere medicală), informaţi imediat medicul.

Dacă uitaţi să utilizaţi Dexamed Dacă se întâmplă să omiteţi o doză (deşi este improbabil, deoarece tratamentul este făcut sub supraveghere medicală), informaţi imediat medicul.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Notă: dozele sunt exprimate în mg de dexametazonă fosfat, astfel 4 mg dexametazonă fosfat sunt echivalente cu aproximativ 3,33 mg dexametazonă. Dozajul glucocorticoizilor se adaptează în funcţie de răspunsul pacientului şi de gradul de severitate al afecţiunii. În anumite condiţii (modificarea stării clinice sau stres) este necesară suplimentarea dozei. Terapia cu glucocorticoizi trebuie întreruptă dacă nu se obţine răspuns favorabil în primele două zile de tratament.

Adulţi: Doza trebuie să fie individualizată în funcţie de răspunsul şi afecţiunea pacientului. Trebuie folosite cele mai mici doze ce controlează afecţiunea. Doza uzuală recomandată în administrare parenterală este 1/3-1/2 din doza administrată oral, la intervale de 12 ore. Doza iniţială recomandată este de 0,5-20 mg dexametazonă fosfat (0,125-5ml soluţie) pe zi; acestă doză trebuie menţinută sau ajustată până când se obţine un răspuns satisfăcător. Când este obţinut efectul favorabil, doza de întreţinere trebuie să fie micşorată treptat, pentru a obţine un răspuns clinic satisfăcător cu cea mai mică doză. În administrare cronică, nu trebuie să se depăşească 0,5 mg dexametazonă pe zi (echivalent la 0,6 mg dexametazonă fosfat şi 0,15 ml soluţie injectabilă). Întreruperea tratamentului după mai multe zile de administrare trebuie să se facă prin scăderea treptată a dozei. În şoc (chirurgical, traumatic sau hemoragic) se recomandă administrarea a 2-6 mg dexametazonă/kg, într-o singură injecţie intravenoasă. Se poate repeta la 2-6 ore, dacă este necesar. Dozele mari se administrează numai până când starea pacientului se stabilizează, de obicei nu mai mult de 48-72 de ore. În edemul cerebral (asociat cu tumori cerebrale primare sau metastatice, pregătirea preoperatorie a pacienţilor cu hipertensiune intracraniană secundară) se administrează iniţial 10 mg dexametazonă în injecţie intravenoasă, urmate de 4 mg dexametazonă în injecţie intramusculară, la fiecare 6 ore, până la dispariţia simptomatologiei. Răspunsul este de obicei obţinut în 12-24 de ore; dozele pot fi menţinute 2-4 zile, după care se scad gradat şi întrerupte după 5-7 zile.

Dozele mari sunt recomandate pentru iniţierea tratamentului intensiv, de scurtă durată, în edemul cerebral acut, care pune în pericol viaţa. Dozele se scad în interval de 7-10 zile (vezi mai jos). Când este necesară terapia de întreţinere, se va continua administrarea pe cale orală.

Doze recomandate în edemul cerebral acut: Adulţi: Doza iniţială: 50 mg Ziua 1: 8 mg la fiecare 2 h Ziua 2: 8 mg la fiecare 2 h Ziua 3: 8 mg la fiecare 2 h Ziua 4: 4 mg la fiecare 2 h Zilele 5-8: 4 mg la fiecare 4 h În continuare: scăderea dozei cu 4 mg pe zi.

Copii (≥35 kg): Doza iniţială: 25 mg Ziua 1: 4 mg la fiecare 2 h Ziua 2: 4 mg la fiecare 2 h Ziua 3: 4 mg la fiecare 2 h Ziua 4: 4 mg la fiecare 4 h Zilele 5-8: 4 mg la fiecare 6 h În continuare: scăderea dozei cu 2 mg pe zi

Copii (<35 kg): Doza iniţială: 20 mg Ziua 1: 4 mg la fiecare 3 h Ziua 2: 4 mg la fiecare 3 h Ziua 3: 4 mg la fiecare 3 h Ziua 4: 4 mg la fiecare 6 h Zilele 5-8: 2 mg la fiecare 6 h În continuare: scăderea dozei cu 1 mg pe zi.

Pentru tratamentul Covid-19 Adulţi 6 mg i.v., o dată pe zi timp de până la 10 zile.

Copiilor şi adolescenţilor cu vârsta de 12 ani şi peste 6 mg i.v. o dată pe zi timp de până la 10 zile. Durata tratamentului este în funcţie de răspunsul clinic şi de cerinţele individuale ale pacientului.

Vârstnici, insuficienţă renală, insuficienţă hepatică Nu este necesară ajustarea dozei.

Doze recomandate în injectarea intraarticulară, intralezională sau în ţesuturile moi, dacă sunt afectate una sau maxim două articulaţii. Articulaţie mare: 2 – 4 mg (0,5- 1ml) dexametazonă fosfat Articulaţie mică: 0,8 -1 mg (0,2 – 0,25 ml) dexametazonă fosfat Burse: 2 – 3 mg (0,5 – 0,75 ml) dexametazonă fosfat Teci sinoviale: 0,4 -1 mg (0,1 – 0,25 ml) dexametazonă fosfat Ţesuturilor moi: 2 – 6 mg (0,5 – 1,5 ml) dexametazonă fosfat Ganglioni limfatici: 1 – 2 mg (0,25 – 0,5 ml) dexametazonă fosfat Se administrează o injecţie la intervale de la 3 – 5 zile până la 2 – 3 săptămâni, în funcţie de răspunsul pacientului.

Copii: Utilizarea ar trebui limitată la o doză unică, repetată la intervale de 2 zile (terapie alternantă), cu scopul de a reduce la minim supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal şi retardul creşterii.

Vârstnici: Tratamentul, în special cel de întreţinere, necesită o atentă supraveghere medicală, având în vedere riscul reacţiilor adverse: osteoporoză, diabet zaharat, hipokaliemie, hipertensiune arterială, susceptibilitate crescută la infecţii şi atrofie cutanată. Este necesară o urmărire foarte atentă.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • sunteţi gravidă sau e foarte probabil să fiţi gravidă;
  • alăptaţi;
  • aveţi infecţii netratate;
  • aveţi o înroşire severă a pielii, mâncărimi, respiraţie greoaie, umflarea feţei sau a buzelor după ce aţi luat acest medicament sau altul similar;
  • sunteţi alergic la sulfaţi;
  • sunteţi sau aţi fost recent în contact cu persoane cu varicelă sau rujeolă. Trebuie să spuneţi medicului dacă vă încadraţi în una dintre situaţiile menţionate mai sus.
  • hipersensibilitate la dexametazonă sau la oricare dintre componentele produsului;
  • infecţii sistemice, dacă nu se administrează terapie antiinfecţioasă adecvată;
  • infecţii fungice sistemice;
  • infecţii virale în evoluţie (hepatite, herpes, varicelă, zona zoster);
  • artritele septice (gonococice, tuberculoase) reprezintă o contraindicaţie pentru administrarea intra-articulară;
  • psihoze necontrolate prin tratament.

Totuşi, dacă administrarea de glucocorticoizi este absolut necesară, aceste contraindicaţii nu vor fi considerate absolute.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului înainte să luaţi Dexamed:

  • dacă aţi suferit de curând un atac de cord sau aveţi alte probleme cardiace ori hipertensiune arterială;
  • dacă aveţi afecţiuni renale sau hepatice;
  • dacă aveţi diabet (nivel crescut al zahărului din sânge);
  • dacă aveţi afecţiuni musculare (miastenia gravis) sau aţi prezentat recent după administrarea de corticosteroizi unele tulburări musculare;
  • dacă aţi fost diagnosticat cu osteoporoză (o boală care slăbeşte oasele);
  • dacă aveţi probleme gastrice sau probleme digestive în general;
  • dacă suferiţi de glaucom, herpes ocular;
  • dacă aţi fost diagnosticat cu o formă de epilepsie sau alte afecţiuni psihiatrice. Trebuie să comunicaţi medicului şi ce boli ale copilariei aţi avut, mai ales: rujeolă, varicelă, rubeolă şi ce vaccinuri vi s-au administrat.

Trebuie să spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre următoarele: Simptome ale sindromului lizei tumorale, cum sunt crampe și slăbiciune la nivelul mușchilor, confuzie, pierdere a vederii sau tulburări de vedere şi dificultăţi la respirație în cazul în care aveţi cancer al sângelui.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă aveţi vederea înceţoşată sau alte tulburări de vedere.

Nu trebuie să opriţi administrarea altor medicamente cu steroizi decât dacă medicul dumneavoastră v-a recomandat să faceţi acest lucru.

Precauţii generale cu privire la utilizarea steroizilor în boli specifice, infecţii mascante, medicamente concomitente etc., în conformitate cu recomandările actuale.

Pentru a minimaliza reacţiile adverse, se vor utiliza dozele cele mai mici, pentru perioade cât mai scurte, precum şi prin administrarea unei doze zilnice unice, dimineaţa sau a unei doze unice o dată la două zile.Este necesară reevaluarea frecventă a raspunsului clinic. În timpul tratamentului prelungit se produce atrofia corticosuprarenalei, care poate persista ani de zile după întreruperea tratamentului. De aceea, scăderea dozei se va face gradat (în săptămâni sau luni, în funcţie de durata tratamentului şi de doza administrată), pentru a preveni insuficienţa acută corticosuprarenală. În timpul tratamentului prelungit, orice infecţie intercurentă, intervenţie chirurgicală sau traumatism, necesită creşterea temporară a dozei de dexametazonă. Se recomandă ca pacienţii să poarte asupra lor o brăţară sau un bilet de atenţionare în care să fie înscrise: medicamentul administrat, doza şi durata tratamentului. În timpul tratamentului cu glucocorticoizi răspunsul imun este diminuat, asfel încât este posibil să crească susceptibilitatea la infecţii. Manifestarea clinică a infecţiilor poate fi atipică, astfel încât, boli severe cum ar fi tuberculoza sau septicemia pot evolua fără semne evidente, fiind diagnosticate doar în stadii avansate. De aceea, se recomandă asocierea tratamentului antibiotic adecvat, atunci când este necesar. Varicela poate fi fatală la pacienţii imunosupresaţi. De aceea, bolnavii trataţi cu glucocorticoizi, care nu au avut varicelă, trebuie sfătuiţi să evite contactul cu persoanele bolnave de varicelă sau herpes. În caz de expunere, pacienţii aflaţi în tratament sau cei care au urmat tratament cu glucocorticoizi în ultimele trei luni necesită imunizare pasivă în primele zece zile de la expunere. În cazul confirmării dignosticului de varicelă, este necesară îngrijire urgentă de specialitate. Dacă apare varicelă în timpul tratamentului, glucocorticoizii nu se întrerup din cauza riscului de insuficienţă suprarenaliană acută. Pacienţilor trataţi cu glucocorticoizi nu trebuie să li se administreze vaccinuri cu tulpini vii atenuate deoarece răspunsul imunitar este redus. În următoarele situaţii este necesară o analiză atentă a raportului risc/beneficiu înainte de adminstrare; dacă se hotărăşte folosirea dexametazonei, pacienţii vor fi atent monitorizaţi în timpul tratamentului:

  • osteoporoză, în special la femeile post-menopauză;
  • existenţa sau antecedente de tulburari afective severe, mai ales psihoză indusă de glucocorticoizi;
  • glaucom sau antecedente familiale de glaucom;
  • insuficienţa renală;
  • ulcer gastric;
  • parazitoze, mai ales amoebiază;
  • hipertensiune arterială sau insuficienţă cardiacă congestivă;
  • diabet zaharat sau antecedente familiale de diabet;
  • insuficienţa hepatică;
  • epilepsie;
  • migrenă;
  • întârzierea dezvoltării fizice la copii,deoarece administrarea prelungită de glucocorticoizi poate favoriza închiderea prematură a epifizelor; este necesară monitorizarea atentă a creşterii şi dezvoltării generale a copiilor aflaţi în tratament prelungit cu glucocorticoizi;
  • sindrom Cushing. Se recomandă precauţie în administrarea de Dexamed la pacienţii cu hipotiroidie sau ciroză hepatică, deoarece aceste categorii de pacienţi au un răspuns terapeutic exagerat la corticosteroizi.

Nou-născuții prematur Dovezile disponibile sugerează afectarea pe termen lung a neurodezvoltării născuților prematur cu boli pulmonare cronice, după tratament precoce (<96 de ore), la doze inițiale de 0,25 mg/kg, de două ori pe zi.

Cardiomiopatie hipertrofică

S-a raportat cardiomiopatie hipertrofică la sugarii născuţi prematur, după administrarea sistemică de corticosteroizi, de exemplu dexametazonă. În majoritatea cazurilor raportate, acest lucru a fost reversibil după întreruperea tratamentului. La sugarii prematuri trataţi cu dexametazonă sistemică trebuie stabilit diagnosticul şi trebuie monitorizate funcţia şi structura cardiacă (punctul 4.8).

La vârstnici, în tratamentul de întreţinere se vor alege dozele astfel încât să se evite apariţia reacţiilor adverse: osteoporoză, diabet zaharat, hipokaliemie, hipertensiune arterială, susceptibilitate crescută la infecţii şi atrofie cutanată. Este necesară o supraveghere medicală atentă. În tratamentul injectabil local, de exemplu în tendinite sau tenosinovite, trebuie să se injecteze în spaţiul dintre tendon şi teaca sinovială, deoarece s-au raportat cazuri de rupturi de tendoane. La pacienţii cu tulburări de coagulare sau care primesc tratament anticoagulant, se recomandă evitarea injectării intramusculare sau locale. În special la pacientii cu alergii în istoric, pot să apară reacţii anafilactoide serioase în timpul administrării de glucocorticoizi. Acestea includ: edem glotic, bronhospasm şi urticarie. Dacă aceste reacţii apar este recomandat să se administreze imediat o injecţie intravenoasă de 0,1-0,5 ml de soluţie de adrenalină 1:1000 (0,1 mg-0,5 mg adrenalină în funcţie de greutatea corporală), aminofilină intravenos şi respiraţie artificială dacă este necesar. Excipienţii p-hidroxibenzoat de metil şi p-hidroxibenzoat de propil pot provoca reacţii alergice (chiar întârziate) şi, în mod excepţional, bronhospasm.

Acest medicament face parte din categoria medicamentelor care pot pozitiva testele de control antidoping la sportivii de performanţă. În experiența de după punerea pe piață, a fost raportat sindromul lizei tumorale (SLT) la pacienții cu neoplazii hematologice după utilizarea dexametazonei în monoterapie sau în asociere cu alte substanţe chemoterapeutice. Pacienții cu risc crescut de apariție a SLT, cum sunt pacienții cu o rată proliferativă crescută, încărcare tumorală ridicată și hipersensibilitate la substanţe citotoxice, trebuie monitorizați cu atenție și trebuie luate măsurile adecvate de precauție.

Tulburări de vedere Tulburările de vedere pot apărea în cazul utilizării sistemice şi topice de corticosteroizi. Dacă pacientul se prezintă cu simptome cum sunt vedere înceţoşată sau alte tulburări de vedere, trebuie luată în considerare trimiterea sa la un oftalmolog pentru evaluarea cauzelor posibile care pot include cataractă, glaucom sau boli rare, precum corioretinopatia centrală seroasă (CRSC), care au fost raportate după utilizarea sistemică şi topică de corticosteroizi.

În experiența de după punerea pe piață, a fost raportat sindromul de liză tumorală (SLT) la pacienții cu neoplazii hematologice după utilizarea dexametazonei în monoterapie sau în asociere cu alte substanţe chimioterapeutice. Pacienții cu risc crescut de apariție a SLT, cum sunt pacienții cu o rată proliferativă crescută, încărcare tumorală mare și hipersensibilitate la substanţe citotoxice, trebuie atent monitorizați și trebuie luate măsurile de precauție adecvate.

Criza de feocromocitom Criza de feocromocitom, care poate fi letală, a fost raportată după administrarea corticosteroizilor sistemici. Administrarea corticosteroizilor la pacienţi cu feocromocitom identificat sau suspectat trebuie să se facă numai după o evaluare adecvată a raportului beneficiu/ risc.

Corticosteroizii sistemici nu trebuie opriţi la pacienţii care sunt deja trataţi cu corticosteroizi sistemici (oral) din alte motive (de exemplu, pacienţi cu boală pulmonară obstructivă cronică), dar care nu necesită oxigen suplimentar.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, precum:

  • acid acetilsalicilic (aspirină);
  • barbiturice;
  • medicamente pentru epilepsie, cum ar fi fenitoină, carbamazepină;
  • aminoglutetimidă, ca tratament oncologic;
  • medicamente antituberculoase, ca rifampicină şi rifabutină;
  • anticoagulante;
  • antidiabetice, inclusiv insulină;
  • diuretice;
  • dacă aveţi sau sunteţi suspectat a avea feocromocitom (o tumoră a glandelor suprerenale).

Tratamentul cu acest medicament poate provoca o criză de feocromocitom, care poate fi letală. Feocromocitomul este o tumoră rară a glandelor suprarenale. Criza poate cauza următoarele simptome: dureri de cap, transpiraţii, palpitaţii şi hipertensiune arterială. Dacă aveţi oricare din aceste semne, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.

Medicul ştie ce medicamente nu trebuie asociate cu Dexamed şi vă va ajusta doza după cum este nevoie.

Următoarele medicamente cresc metabolizarea glucocorticoizilor, astfel încât efectul terapeutic al acestora este scăzut: aminoglutetimidă, carbamazepină, efedrină, fenobarbital, fenilbutazonă, fenitoină, primidonă, rifampicină.

Glucocorticoizii scad efectul terapeutic al medicaţiei antihipertensive, diureticelor şi medicamentelor hipoglicemiante (inclusiv insulina). Glucocorticoizii potenţează efectul hipokalemiant al acetazolamidei, carbenoxolonei, diureticelor de ansă şi diureticelor tiazidice. Administrarea concomitentă de glucocorticoizi cu anticoagulante cumarinice poate intensifica efectul anticoagulant, existând riscul sângerarilor spontane. Este necesară monitorizarea INR sau a timpului de protrombină. Administrarea concomitentă cu heparina creşte riscul de accidente hemoragice la glucocorticoizi. Glucocorticoizii cresc clearance-ul renal al salicilaţilor, astfel întreruperea administrarii de glucocorticoizi putând determina intoxicaţie cu salicilaţi. Pacienţii trataţi concomitent cu antiinflamatorii nesteroidiene, necesită o atentă supraveghere clinică, deoarece creşte riscul apariţiei ulcerului gastro-duodenal, precum şi severitatea acestuia.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Nou-născuţii ale căror mame au primit Dexamed spre sfârşitul sarcinii pot avea niveluri scăzute de zahăr în sânge la naştere.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Studiile au demonstrat un risc mare de hipoglicemie neonatală în urma administrării prenatale a unui ciclu scurt de corticosteroizi, inclusiv dexametazonă, la femeile cu risc de naștere prematură tardivă.

Administrarea de glucocorticoizi la animalele gestante poate provoca tulburări ale dezvoltării fetale, inclusiv palatoschizis, întârziere a creșterii intrauterine și efecte asupra creșterii și dezvoltării cerebrale. Nu există dovezi că utilizarea glucocorticoizilor poate determina creșterea incidenței malformațiilor congenitale la om, cum ar fi palatoschizisul/cheiloschizisul. Vezi și pct. 5.3 din RCP.

De asemenea, la nou-născuţi pot să apară semne de insuficienţă suprarenală. La pacientele gravide, cu sarcină normală, dacă tratamentul este absolut necesar, acesta se va administra în schema obişnuită, după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern-risc potenţial la făt. Este necesară supravegherea atentă pentru a evita retenţia hidro-electrolitică. Femeilor cărora le este necesar tratamentul cu glucocorticoizi în doze mari nu trebuie să alăpteze, deoarece hormonii excretaţi în laptele matern pot afecta funcţia corticosuprarenalei sugarului; de asemenea, pot întârzia sau opri creşterea.

Studiile au demonstrat un risc mare de hipoglicemie neonatală în urma administrării prenatale a unui ciclu scurt de corticosteroizi, inclusiv dexametazonă, la femeile cu risc de naştere prematură tardivă.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Frecvenţa reacţiilor adverse, inclusiv supresia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal, este corelată cu doza, eficacitatea medicamentului, frecvenţa administrării şi durata tratamentului (vezi pct. 4.4). Pentru administrarea injectabilă s-au raportat reacţii adverse locale, iar prin injectări repetate intra-articulare poate să apară deteriorarea cartilajului articular (similar cu artropatia Charcot). Riscul reacţiilor adverse sistemice există şi în condiţiile injectării locale.

Tulburări endocrine şi tulburări de metabolism şi de nutriţie:

  • inhibarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal (hipocorticism endogen);
  • încetinirea creşterii la sugari/copii/adolescenţi, prin închidere prematură a epifizelor;
  • menstruaţie neregulată şi amenoree;
  • facies cushingoid, hirsutism;
  • creșterea apetitului, creştere în greutate, scăderea toleranţei la glucide şi necesitatea creşterii dozelor de medicamente hipoglicemiante;
  • negativarea balanţei proteice şi a calciului.

Tulburări ale sistemului imun:

  • susceptibilitate crescută la infecţii, reactivarea unei infecţii tuberculoase latente, infecţii cu germeni oportunişti;
  • modificare a răspunsului la vaccinuri şi la testele cutanate (vezi pct. 4.4).

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv:

  • osteoporoză;
  • fracturi ale oaselor lungi şi vertebrelor;
  • osteonecroză aseptică;
  • atrofie musculară;
  • închidere prematură a epifizelor osoase;
  • fracturi ale oaselor lungi;
  • slăbiciune musculară;
  • compresii vertebrale;
  • ruptură tendinoasă şi miopatie.

Investigaţii diagnostice:

  • retenţie hidro-salină, putând să apară hipertensiune arterială;
  • hiperglicemie;
  • hipocalcemie;
  • leucocitoză;
  • posibilă supresie a testărilor cutanate-răspunsuri fals pozitive sau fals negative;
  • hipokaliemie.

Tulburări ale sistemului nervos:

  • agravarea afecţiunilor psihice (schizofrenie), tulburări psihice: euforie, manifestări psihotice;
  • agravarea epilepsiei;
  • insomnie, fenomene de excitaţie;
  • cefalee, vertij;
  • stări depresive la oprirea tratamentului;
  • la copil, după administrarea produsului, poate creşte presiunea intracraniană, cu edem papilar.

Tulburări oculare:

  • creşterea presiunii intraoculare, glaucom;
  • edem papilar;
  • atrofia sclerei si corneei;
  • cataractă subcapsulară posterioară;
  • infecţii oftalmice virale şi fungice
  • corioretinopatie;
  • vedere înceţoşată (vezi, de asemenea, pct. 4.4).

Tulburări cardiace:

  • cardiomiopatie hipertrofică la sugarii născuţi prematur (vezi pct. 4.4).

Tulburări gastro-intestinale:

  • dispepsie, distensie abdominală şi vărsături;
  • ulcer peptic (cu risc de perforaţie şi hemoragie);
  • pancreatită acută;
  • candidoze oro-faringiene şi intestinale.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

  • acnee, purpură;
  • atrofie cutanată;
  • peteşii şi echimoze;
  • eritem;
  • hipersudoraţie;
  • dermatite alergice, urticarie;
  • vergeturi şi telangiectazii;
  • întârzierea cicatrizării leziunilor.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:

  • infecţii la locul injecţiei: artrite etc;
  • atrofii localizate în muşchi, ţesut subcutanat şi piele;
  • ruptură de tendon în cazul injectării directe în tendon;
  • calcificări locale.

Reacţii adverse sistemice: Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate, incluzând anafilaxie şi tromboembolism.

Insuficienţă corticosuprarenaliană acută (produsă de întreruperea bruscă a tratamentului): După un tratament prelungit, reducerea bruscă a dozei de glucocorticoizi poate determina insuficienţă corticosuprarenaliană acută, hipotensiune arterială, în cazurile severe putând să apară chiar decesul. Sindromul de abstinenţă include: artralgii, conjuctivită, febră, mialgie, noduli cutanaţi dureroşi şi pruriginoşi, rinită şi pierdere în greutate.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Dexamed

  • Substanţa activă este dexametazonă fosfat. 2 ml soluţie injectabilă conţin 8 mg dexametazonă fosfat sub formă de dexametazonă fosfat de sodiu 8,74 mg.
  • Celelalte componente sunt: fosfat disodic dodecahidrat, clorură de sodiu, citrat de sodiu dihidrat, edetat disodic, parahidroxibenzoat de metil (E 218), parahidroxibenzoat de n-propil (E 216), apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Dexamed şi conţinutul ambalajului Soluţie limpede, incoloră până la slab gălbuie, fără particule vizibile.

Este disponibil în:

Cutie cu 10 fiole din sticlă brună tip I a câte 2 ml soluţie injectabilă Cutie cu 100 fiole din sticlă brună tip I a câte 2 ml soluţie injectabilă Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Medochemie Ltd., 1-10 Constantinopoleus Street., 3011 Limassol, Cipru

Fabricantul MEDOCHEMIE Ltd. (FACTORY B) 48 Iapetou Street, Agios Athanassios Industrial Area, 4101 Agios Athanassios, Limassol, Cipru Acest prospect a fost revizuit în Decembrie 2023.

2 ml soluţie injectabilă conţin 8 mg dexametazonă fosfat sub formă de dexametazonă fosfat de sodiu 8,74 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de n-propil. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Fosfat disodic dodecahidrat,, clorură de sodiu, citrat de sodiu dihidrat, edetat disodic, parahidroxibenzoat de metil (E 218), parahidroxibenzoat de n-propil (E 216), hidroxid de sodiu, alcool benzilic, apă pentru preparate injectabile.

Fosfat disodic dodecahidrat · excipient
clorură de sodiu · excipient
citrat de sodiu dihidrat · excipient
edetat disodic · excipient
parahidroxibenzoat de metil (E 218) · excipient
parahidroxibenzoat de n-propil (E 216) · excipient
hidroxid de sodiu · excipient
alcool · excipient
benzilic · excipient
apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe ambalaj după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la temperaturi sub 30 °C, în ambalajul original. Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. A nu se păstra la frigider sau congela.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 10 fiole din sticla bruna x 2 ml sol. inj. · 14984/2023/01
2 ml
Cutie cu 100 fiole din sticla bruna x 2 ml sol. inj. · 14984/2023/02
2 ml

Documente oficiale