Madopar 200 mg/50 mg
Comprimate · DCI: Combinatii (Levodopum+benserazidum)
Madopar conţine substanţele active, levodopa, care este un medicament antiparkinsonian şi benserazidă (sub formă de clorhidrat), care este un inhibitor de decarboxilază care ajută ca levodopa să acţioneze mai bine.
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.
Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.
Madopar conţine substanţele active, levodopa, care este un medicament antiparkinsonian şi benserazidă (sub formă de clorhidrat), care este un inhibitor de decarboxilază care ajută ca levodopa să acţioneze mai bine. Ambele substanţe active acţionează împreună pentru tratarea bolii Parkinson.
Este cunoscut că persoanele cu această boală prezintă cantităţi insuficiente dintr-o substanţă numită dopamină în anumite zone din creier. Semnele bolii sunt mişcări încete, rigiditate musculară şi tremor şi pot varia mult de la pacient la pacient. Levodopa este transformată la nivelul creierului în dopamină, crescând astfel cantitatea de dopamină de la acest nivel către valorile normale. Benserazida nu ajunge la nivelul creierului, dar este adăugată pentru a preveni transformarea levodopei în dopamină în alte regiuni decât ale creierului. Aceasta ajută la reducerea reacţiilor adverse în alte părţi ale corpului.
Simptomele pacienţilor care au boală Parkinson pot fi ameliorate dacă iau acest medicament. Totuşi, Madopar nu vindecă boala, deoarece cauza lipsei de dopamină la nivelul creierului nu a fost eliminată.
Madopar este indicat pentru tratamentul bolii Parkinson.
- dacă sunteţi alergic la levodopa și benserazidă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6);
- dacă suferiţi de o boală hormonală severă, de exemplu aveţi glanda tiroidă hiperactivă;
- dacă aveţi o afecţiune severă renală, hepatică sau cardiacă;
- dacă prezentaţi o problemă de sănătate mintală severă care vă poate face să vă simţiţi stresat sau anxios sau care vă poate determina să pierdeţi contactul cu realitatea şi să nu mai puteţi judeca clar;
- dacă aveţi glaucom cu unghi închis (presiune crescută în interiorul ochiului);
- dacă aveţi, sau aţi avut, cancer de piele (melanom malign);
- dacă suferiţi de depresie şi aţi luat în ultimele 14 zile medicamente numite inhibitori neselectivi de monoaminooxidază(IMAO); aceste medicamente includ isocarboxazid şi fenelzină. A se vedea
Pacienți cu hipersensibilitate la levodopa sau benserazidă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1
Pacienţi sub tratament cu inhibitori non-selectivi de monoaminooxidază (MAO), din cauza riscului de crize hipertensive (vezi pct. 4.4). Totuşi, inhibitorii selectivi MAO-B, cum sunt selegilina şi rasagilina sau inhibitorii selectivi de MAO-A cum este moclobemida, nu sunt contraindicaţi. Asocierea de inhibitori MAO-A şi MAO-B este echivalentă cu o inhibiţie non-selectivă MAO şi ca urmare, această asociere nu trebuie administrată concomitent cu Madopar (vezi pct. 4.5).
Pacienţi cu afecţiuni decompensate endocrine (de exemplu, feocromocitom, hipertiroidism, sindrom Cushing), renale (exceptând pacienţii pe dializă) sau hepatice, afecţiuni cardiovasculare (de exemplu, aritmii cardiace severe şi insuficienţă cardiacă), boli psihice cu componentă psihotică sau glaucom cu unghi închis.
Pacienţi cu vârsta sub 25 ani (dezvoltarea scheletală trebuie să fie completă).
Femei gravide sau femei care pot rămâne gravide, în absenţa unei metode contraceptive adecvate (vezi pct. 4.6). Dacă apare o sarcină la o femeie care este în tratament cu Madopar, tratamentul trebuie întrerupt (conform recomandării medicului prescriptor).
- dacă sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă sau dacă alăptaţi;
- dacă aveţi vârsta sub 25 ani (deoarece tratamentul poate afecta creşterea oaselor).
Interacţiuni farmacocinetice
Administrarea concomitentă a unui medicament anticolinergic, trihexifenidil, cu forma de dozare standard a Madopar reduce viteza, dar nu şi gradul de absorbţie al levodopa.
Sulfatul feros scade concentraţia plasmatică maximă şi ASC a levodopa cu 30-50%. Modificările farmacocinetice observate în timpul administrării, asociate cu sulfat feros sunt clinic semnificative numai la o parte dintre pacienţi. Metoclopramida creşte viteza de absorbţie a levodopa. Domperidona poate creşte biodisponibilitatea levodopei ca rezultat al creșterii absorbției levodopa in intestin.
Interacţiuni farmacodinamice
Neurolepticele, analgezicele opioide şi medicaţia antihipertensivă care conţine rezerpină inhibă acţiunea Madopar.
Administrarea concomitentă a medicamentelor antipsihotice cu medicamente cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagonişti ai receptorilor D2, poate antagoniza efectele antiparkinsoniene ale Madopar şi de aceea, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene. Levodopa poate reduce efectele antipsihotice ale acestor medicamente. Aceste medicamente trebuie administrate cu precauţie.
Hipotensiunea ortostatică simptomatică a apărut la pacienţii care erau în tratament cu medicamente antihipertensive şi cărora li s-a adăugat levodopa în asociere cu un inhibitor de decarboxilază. Madopar trebuie introdus cu precauţie în tratamentul pacienţilor care urmează tratament cu medicamente antihipertensive. Tensiunea arterială trebuie monitorizată pentru a permite o potenţială ajustare a dozelor oricărora dintre aceste medicamente, dacă este necesar.
Administrarea concomitentă de Madopar cu medicamente simpatomimetice (agenţi de tipul epinefrină, norepinefrină, isoproterenol sau amfetamină care stimulează sistemul nervos simpatic) poate potenţa efectele acestora şi de aceea, utilizarea acestor asocieri nu este recomandată. Dacă este necesară administrarea concomitentă, este esenţialã supravegherea atentă a sistemului cardiovascular şi, la nevoie, se vor reduce dozele de medicamente simpatomimetice.
Dacă Madopar trebuie administrat la pacienţii cărora li se administrează inhibitori neselectivi ireversibili de MAO, trebuie să existe un interval de cel puţin 2 săptămâni între întreruperea tratamentului cu IMAO şi debutul terapiei cu Madopar. Altfel, este probabil să apară reacţii adverse de tipul crizelor hipertensive (vezi pct. 4.3). Inhibitorii selectivi de MAO-B, cum sunt selegilina şi rasagilina şi inhibitorii selectivi de MAO-A, cum este moclobemida, pot fi prescrişi pacienţilor care urmează terapie cu Madopar; este recomandată reajustarea dozei de levodopa în funcţie de necesităţile individuale ale pacientului, exprimate atât în termenii eficienţei cât şi tolerabilităţii. Asocierea de inhibitori MAO-A şi MAO-B este
echivalentă cu o inhibiţie MAO non-selectivă şi ca urmare această asociere nu trebuie administrată concomitent cu Madopar (vezi pct. 4.3).
Asocierea cu alte medicamente antiparkinsoniene, cum sunt anticolinergicele, amantadina selegilina, bromocriptina şi agoniştii receptorilor dopaminergici este permisă, deşi atât efectele dorite cât şi cele nedorite ale tratamentului pot fi intensificate. Este posibil să fie necesară reducerea dozei de Madopar sau a celorlalte substanţe. De asemenea, când este iniţiat un tratament adjuvant cu un inhibitor COMT, poate fi necesară reducerea dozei de Madopar. Când se introduce tratamentul cu Madopar, nu se întrerupe brusc tratamentul cu medicamente antiparkinsoniene anticolinergice, întrucât efectul levodopei se instalează după un anumit timp.
Interferenţa cu testele de laborator
Administrarea de levodopa poate influenţa rezultatele testelor de laborator pentru catecolamine, creatinină, acid uric şi glicozurie. Rezultatele testului de urină pot fi fals pozitive pentru corpi cetonici.
La pacienţii care sunt în tratament cu Madopar pot să apară rezultate fals-pozitive ale testului Coombs.
Interacţiunea cu alimente
Când medicamentul este administrat cu o masă bogată în proteine se observă o diminuare a efectului. Levodopa este un aminoacid neutru de dimensiuni mari (LNAA), care concurează cu LNAA din proteinele alimentare în traversarea mucoasei gastrice şi a barierei hematoencefalice.
Anestezie generală cu halotan: tratamentul cu Madopar trebuie întrerupt cu 12-48 de ore înainte de intervenţia chirurgicală, pentru că la pacienţii care primesc tratament cu Madopar, pot să apară oscilaţii ale tensiunii arteriale şi/sau aritmii.
Pentru anestezie generală cu alte anestezice vezi pct. 4.4.
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Înainte de începerea tratamentului, se recomandă efectuarea unui test de sarcină pentru excluderea unei posibile sarcini. Femeile cu potenţial fertil trebuie să utilizeze metode adecvate de contracepţie pe durata tratamentului cu Madopar. Dacă o pacientă tratată cu Madopar rămâne gravidă, trebuie întreruptă administrarea medicamentului (conform recomandării medicului care l-a prescris). Siguranţa utilizării Madopar în perioada de travaliu, naştere și în perioada de alăptare nu a fost stabilită.
Fertilitate Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra fertilităţii. Înainte de începerea tratamentului, se recomandă efectuarea unui test de sarcină pentru excluderea unei posibile sarcini. Femeile cu potenţial fertil trebuie să utilizeze metode adecvate de contracepţie pe durata tratamentului cu Madopar.
Sarcină Madopar este contraindicat în timpul sarcinii şi la femeile aflate în perioada fertilă în absenţa măsurilor contraceptive adecvate (vezi pct. 4.3 și 5.3). Dacă o pacientă tratată cu Madopar rămâne gravidă, trebuie întreruptă administrarea medicamentului (conform recomandării medicului care l-a prescris).
Travaliu și naștere Siguranţa utilizării Madopar în perioada de travaliu şi naştere nu a fost stabilită.
Alăptare Siguranţa utilizării Madopar în perioada de alăptare nu a fost stabilită. Nu se ştie dacă benserazida se excretă în laptele matern uman. Mamele care au nevoie de tratament cu Madopar nu trebuie să alăpteze pentru că nu poate fi exclusă apariţia malformaţiilor osoase.
Ce conține Madopar
- Substanţele active sunt levodopa 200 mg şi benserazidă 50 mg (sub formă de clorhidrat de benserazidă).
- Celelalte componente sunt manitol, hidrogenofosfat de calciu anhidru, celuloză microcristalină, amidon de porumb pregelatinizat, crospovidonă (tip B), etilceluloză, oxid de fer roşu (E 172), dioxid de siliciu coloidal anhidru, docusat de sodiu, stearat de magneziu.
Cum arată Madopar și conținutul ambalajului Madopar se prezintă sub formă de comprimate oblongi, biconvexe, cu diametru de 11,6 – 12,4 mm şi grosimea de 4,2 – 5,2 mm inscripţionate cu „Roche” încadrat într-un hexagon pe una din feţe, de culoare roşu deschis, uşor pătate şi cu linii de divizare în cruce pe ambele feţe. Cutie cu 1 flacon din sticlă brună cu 30 comprimate.
Deținătorul autorizației de punere pe piață și fabricantul
Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă ROCHE ROMÂNIA S.R.L. Bulevardul Poligrafiei nr. 1A Clădirea Ana Tower, etaj 15 Sector 1, 013704, Bucureşti, România
Fabricantul ROCHE PHARMA AG Emil Barell-Strasse 1 79639 Grenzach-Wyhlen, Germania
Acest prospect a fost revizuit în Februarie, 2021.
Alte surse de informaţii
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/.
Fiecare comprimat conţine levodopa 200 mg şi benserazidă 50 mg, un inhibitor de decarboxilază (sub formă de clorhidrat de benserazidă).
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1
Manitol (E 421) Hidrogenofosfat de calciu Celuloză microcristalină Amidon de porumb pregelatinizat Crospovidonă (tip B) Etilceluloză Oxid de fer roşu (E 172) Dioxid de siliciu coloidal anhidru Docusat de sodiu Stearat de magneziu
Nu lăsați acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. A se ţine flaconul bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.
Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe flacon, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.
Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.
4 ani
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
A se ţine flaconul bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.