Reminyl 4 mg/ml

Doze

Adulţi/vârstnici

Înainte de a începe tratamentul

Diagnosticul de demenţă probabilă de tip Alzheimer trebuie confirmat în mod adecvat în conformitate cu ghidurile clinice actuale (vezi pct. 4.4).

Doza de inițiere

Doza de inițiere recomandată este 8 mg pe zi (4 mg de două ori pe zi) timp de 4 săptamâni.

Doza de întreţinere

Toleranţa şi dozarea galantaminei trebuie să fie reevaluate în mod regulat, de preferat în cursul primelor trei luni după inițierea tratamentului. După aceea, beneficiul clinic al galantaminei şi toleranţa pacientului la tratament trebuie reevaluate în mod regulat, în concordanţă cu ghidurile clinice actuale. Tratamentul de întreţinere poate fi continuat atât timp cât beneficiul terapeutic este favorabil şi pacientul tolerează tratamentul cu galantamină. Întreruperea tratamentului cu galantamină poate fi luată în considerare când nu se mai pune în evidenţă un efect terapeutic sau dacă pacientul nu tolerează tratamentul.

Doza de întreţinere iniţială este de 16 mg/zi (8 mg de două ori pe zi) şi pacienţii trebuie menţinuţi pe 16 mg/zi timp de cel puţin 4 săptămâni.

O creştere a dozei de întreţinere la 24 mg/zi (12 mg de două ori pe zi) se va lua în considerare în mod individual, după o evaluare adecvată ce include evaluarea beneficiului clinic şi a tolerabilităţii.

La anumiţi pacienţi la care nu se observă o creştere a răspunsului sau care nu tolerează doza de 24 mg/zi se poate lua în considerare reducerea dozei la 16 mg pe zi.

Întreruperea tratamentului

Nu există efect de rebound după întreruperea bruscă a tratamentului (de exemplu înainte de o intervenţie chirurgicală).

Insuficienţa renală

Concentraţiile plasmatice ale galantaminei pot fi crescute la pacienţi cu insuficienţă renală moderată până la severă (vezi pct. 5.2).

La pacienţii cu clearance al creatininei ≥ 9 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei.

Este contraindicată folosirea galantaminei la pacienţii cu clearance-ul creatininei mai mic de 9 ml/min (vezi pct. 4.3).

Insuficienţa hepatică

Concentraţiile plasmatice ale galantaminei pot fi crescute la pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată până la severă (vezi pct. 5.2).

La pacienţii cu insuficienţă moderată a funcţiei hepatice (scor Child-Pugh 7-9), conform unui model farmacocinetic, se recomandă ca administrarea să înceapă cu 4 mg o dată pe zi, de preferat dimineaţa, pentru cel puţin 1 săptămână. În continuare, se recomandă administrarea unei doze de 4 mg de două ori pe zi pentru cel puţin 4 săptămâni. La aceşti pacienţi, doza zilnică nu va depăşi 8 mg de două ori pe zi.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (scor Child-Pugh mai mare de 9) folosirea galantaminei este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Nu se recomandă ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară.

Tratament concomitent

La pacienţii trataţi cu inhibitori puternici ai CYP2D6 sau CYP3A4 poate fi luată in considerare reducerea dozelor (vezi pct 4.5).

Copii şi adolescenţi

Datorită lipsei datelor de siguranţă şi eficacitate, nu se recomandă utilizarea galantaminei la copii și adolescenți.

Mod de administrare

Reminyl soluţie orală trebuie administrat oral, de două ori pe zi, preferabil la mesele de dimineaţă şi de seară. În timpul tratamentului se va asigura aport de lichide corespunzător (vezi pct. 4.8).

Tipuri de demenţă

Reminyl este indicat pentru un pacient cu o formă uşoară până la moderat severă de demenţă de tip Alzheimer. Beneficiul adus de galantamină pacienţilor cu alte tipuri de demenţă sau alte forme de deficit cognitiv nu a fost demonstrat. În 2 studii clinice cu durata de 2 ani asupra unor subiecţi cu aşa-numitul deficit cognitiv minor (forme uşoare de deficit cognitiv care nu îndeplinesc criteriile de demenţă Alzheimer), terapia cu galantamină nu a demonstrat nici un beneficiu, fie în încetinirea declinului cognitiv, fie în reducerea conversiei clinice la demenţă.

Rata mortalităţii în grupul tratat cu galantamină a fost semnificativ mai mare decât în grupul placebo, 14/1026 (1,4 %) la pacienţii la care se administrează galantamină şi 3/1022 (0,3 %) la pacienţii din grupul placebo. Decesele s-au produs din cauze variate. Aproximativ jumătate dintre decesele din grupul tratat cu galantamină par a rezulta din diferite cauze vasculare (infarct de miocard, accident vascular cerebral şi moarte subită).

Relevanţa acestei constatări pentru tratamentul pacienţilor cu demenţă Alzheimer este necunoscută.

Într-un studiu randomizat, placebo controlat, pe termen lung pe 2045 de pacienți cu boală Alzheimer ușoară până la moderată, nu s-a observat creşterea mortalităţii în grupul cu galantamină.

Rata mortalității în grupul placebo a fost semnificativ mai mare decât în grupul cu galantamină. Au fost 56/1021 (5,5%) decese la pacientii cu placebo și 33/1024 (3,2%) decese la pacientii trataţi cu galantamină (rata de risc și intervalele de încredere de 95% de 0,58 [0,37, 0,89]; p = 0,011).

Diagnosticul de demenţă Alzheimer trebuie formulat în conformitate cu ghidurile actuale, de către un medic cu experienţă în acest domeniu. Tratamentul cu galantamină se va face sub supravegherea unui medic şi trebuie iniţiat numai dacă există un însoţitor care să monitorizeze regulat ingerarea medicamentului de către pacient.

Reacții cutanate grave

Reacții cutanate grave (sindrom Stevens Johnson și pustuloza exantematoasă generalizată acută) au fost raportate la pacienții tratați cu Reminyl (vezi pct 4.8). Se recomandă ca pacienții să fie informați cu privire la semnele de reacții cutanate grave și ca utilizarea Reminyl să fie întreruptă la prima apariție a erupției cutanate tranzitorii.

Monitorizarea greutăţii corporale

Pacienţii cu boala Alzheimer scad în greutate. Tratamentul cu inhibitori de colinesterază, inclusiv galantamina, a fost asociat cu scăderea în greutate la aceşti pacienţi. În timpul tratamentului trebuie monitorizată greutatea corporală a pacienţilor.

Condiţii care necesită precauţie

La fel ca alte colinomimetice, galantamina se va administra cu prudenţă în următoarele situaţii:

Tulburări cardiace

Din cauza acţiunii lor farmacologice, colinomimeticele pot avea efecte vagotonice asupra frecvenţei cardiace, inclusiv bradicardia și toate tipurile de bloc atrioventricular nodal (vezi pct. 4.8). Riscul potenţial al acestei acţiuni poate fi deosebit de important la pacienţii cu «boală de nod sinusal» sau cu alte tulburări de conducere supraventriculară sau care utilizează medicamente care reduc concomitent şi în mod semnificativ frecvenţa cardiacă, cum ar fi digoxina şi beta-blocantele ori pentru pacienţii cu o perturbare electrolitică necorectată (de exemplu, hiperkaliemie, hipokaliemie).

De aceea, se recomandă prudenţă când se administrează galantamină la pacienţi cu boli cardiovasculare, ca de exemplu, în perioada imediat post-infarct miocardic, fibrilaţie atrială recent instalată, bloc cardiac de gradul doi sau mai mare, angină pectorală instabilă sau insuficienţă cardiacă congestivă, în special grupele III–IV NYHA.

Într-o analiză cumulată a studiilor controlate placebo la pacienţii cu demenţă Alzheimer trataţi cu galantamină s-a observat o incidenţă crescută a anumitor evenimente adverse cardiovasculare (vezi pct. 4.8).

Tulburări gastrointestinale

Pacienţii cu risc crescut de a dezvolta ulcer peptic, de exemplu, cei cu istoric de boală ulceroasă sau cei predispuşi la aceste afecţiuni, inclusiv cei care primesc tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), trebuie monitorizaţi simptomatic. Folosirea galantaminei nu este recomandată la pacienţii cu obstrucţie gastro-intestinală sau care sunt în faza de recuperare după o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.

Tulburări ale sistemului nervos

Au fost raportate convulsii la administrarea de galantamină (vezi pct. 4,8). Activitatea convulsivantă poate fi, de asemenea, o manifestare a bolii Alzheimer. În cazuri rare, creşterea tonusului colinergic poate agrava simptomele parkinsoniene.

Într-o analiză cumulată a studiilor controlate placebo la pacienţii cu demenţă Alzheimer trataţi cu galantamină, au fost observate mai puţin frecvent evenimente cerebrovasculare (vezi pct. 4.8 ). Această constatare trebuie luată în considerare când se administrează galantamină la pacienţii cu boală cerebrovasculară.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Colinomimeticele trebuie prescrise cu prudenţă la pacienţii cu istoric de astm sever sau boală pulmonară obstructivă ori infecţii pulmonare active (de exemplu, pneumonie).

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Utilizarea galantaminei nu este recomandată la pacienţii cu obstrucţie a fluxului urinar sau care sunt în convalescenţă după o intervenţie chirurgicală la nivelul vezicii urinare.

Proceduri medicale şi chirurgicale

Galantamina, fiind o substanţă colinomimetică, este posibil să accentueze relaxarea musculară de tip succinilcolină în cursul anesteziei, în special în cazurile de deficit de pseudocolinesterază.

Excipienţii din Reminyl soluţie orală

Reminyl soluţie orală conţine parahidroxibenzoat de metil şi parahidroxibenzoat de n-propil care pot determina reacţii alergice (posibil de tip întârziat).

Tabelul de mai jos prezintă date obţinute din opt studii controlate placebo, dublu-orb (N=6502), cinci studii clinice deschise (N=1454), şi din rapoarte spontane după punerea pe piaţă. Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate au fost greaţa (21%) şi vărsăturile (11%). Acestea au apărut în special în cursul perioadelor de ajustare a dozei, în cele mai multe cazuri au durat mai puţin de o săptămână şi majoritatea pacienţilor au avut un episod. Prescrierea de antiemetice şi asigurarea unui aport adecvat de lichide pot fi utile în aceste circumstanţe.

nivelul locului de rău de administrare Investigaţii Scădere în Creşterea valorilor diagnostice greutate enzimelor hepatice Leziuni, Căderi; plagă intoxicaţii şi anfractuoasă complicaţii legate de procedurile utilizate

Efectele legate de clasă raportate cu medicamente antidemență de tip inhibitori de acetilcolinesterază includ convulsii/crize (vezi pct 4.4).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.