Acasă/ Medicamente/ Etopozida Kabi
L01CB01 · Alcaloizi din plante si alte produse naturale derivati de podophyllotoxina Prescripție restrictivă CITOTOXIC

Etopozida Kabi 20 mg/ml

Concentrat pentru soluție perfuzabilă · DCI: Etoposidum

Numele acestui medicament este “Etopozida Kabi 20 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă”, însă pe parcursul prospectului acesta este numit “Etopozida Kabi”.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Numele acestui medicament este “Etopozida Kabi 20 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă”, însă pe parcursul prospectului acesta este numit “Etopozida Kabi”. Acesta conţine substanţa activă etopozidă. Etopozida aparţine unui grup de medicamente numit citostatice, care sunt folosite în tratamentul cancerului.

Etopozida este utilizată pentru tratamentul anumitor tipuri de cancer, la adulți:

  • cancer testicular
  • cancer pulmonar cu celule mici
  • cancer al sângelui (leucemie mieloidă acută)
  • tumoră la nivelul sistemului limfatic (limfom Hodgkin, limfom non-Hodgkin)
  • cancer al aparatului reproducător (neoplazie trofoblastică gestațională și cancer ovarian)

Etopozida este utilizată pentru tratamentul anumitor tipuri de cancer, la copii și adolescenți:

  • cancer al sângelui (leucemie mieloidă acută)
  • tumoră la nivelul sistemului limfatic (limfom Hodgkin, limfom non-Hodgkin)

Este cel mai bine să discutați cu medicul dumneavoastră despre motivul exact pentru care vi s-a prescris etopozidă.

Cancer testicular Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate pentru tratamentul de primă linie, recurent sau refractar al cancerului testicular la adulți.

Cancer pulmonar cu celule mici Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate, pentru tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici.

Limfom Hodgkin Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate, pentru tratamentul limfomului Hodgkin la adulți și la copii și adolescenți.

Limfom non-Hodgkin Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate, pentru tratamentul limfomului non-Hodgkin la adulți și la copii și adolescenți.

Leucemie mieloidă acută Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate, pentru tratamentul

leucemiei mieloide acute la adulți și la copii și adolescenți.

Neoplazia trofoblastică gestațională Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate, pentru tratamentul de primă și a doua linie al neoplaziei trofoblastice gestaționale cu risc crescut la adulți.

Cancer ovarian Etopozida este indicată, în asociere cu alte medicamente chimioterapice aprobate, pentru tratamentul cancerului ovarian non-epitelial la adulți.

Etopozida este indicată pentru tratamentul cancerului ovarian epitelial rezistent la compuși ai platinei/refractar la adulți.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Etopozida vă va fi administrată de către medic sau asistentă medicală. Medicamentul va fi administrat prin perfuzare lentă, într-o venă. Aceasta poate dura între 30 și 60 de minute.

Doza pe care o veți primi va fi specifică pentru dumneavoastră, iar medicul o va calcula. Doza obișnuită, bazată pe etopozidă, este între 50 și 100 mg/m2 suprafață corporală, zilnic, timp de 5 zile consecutive sau între 100 și 120 mg/m2 suprafață corporală, în zilele 1, 3 și 5. Această schemă de tratament poate fi apoi repetată, în funcție de rezultatele analizelor de sânge, dar nu mai devreme de 21 de zile, după primul ciclu de tratament.

Pentru copii și adolescenți care sunt tratați pentru cancer al sângelui sau al sistemului limfatic, doza folosită este cuprinsă între 75 și 150 mg/m2 suprafață corporală, administrată zilnic pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 5 zile.

Medicul poate prescrie câteodată o doză diferită, în special dacă primiți sau ați primit alte tratamente pentru cancerul dumneavoastră sau dacă aveți probleme cu rinichii.

Dacă vă este administrat mai mult Etopozida Kabi decât trebuie

Întrucât medicamentul vă va fi administrat de către un medic sau o asistentă medicală, o supradoză este puțin probabilă. Cu toate acestea, dacă totuși se întâmplă, medicul dumneavoastră vă va trata simptomele care vor urma.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la utilizarea acestui medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.

Tratamentul cu etopozidă trebuie administrat și monitorizat exclusiv sub supravegherea unui medic calificat, cu experienţă în utilizarea medicamentelor antineoplazice (vezi pct. 4.4).

Doze

Adulţi

Doza recomandată de etopozidă la pacienții adulți este de 50 până la 100 mg/m2 şi zi (echivalent cu etopozidă) din ziua 1 până în ziua 5 sau 100 până la 120 mg/m2 în zilele 1, 3 și 5 la fiecare 3 pâna la 4 săptămâni în asociere cu alte medicamente indicate pentru tratamentul bolii respective. Doza trebuie modificată ţinând cont de efectele mielosupresive ale altor medicamente administrate în asociere sau de efectele radioterapiei sau chimioterapiei administrate anterior (vezi pct. 4.4) care ar fi putut compromite rezerva medulară. Dozele ulterioare celei iniţiale trebuie ajustate dacă numărul neutrofilelor este mai mic de 500 celule/mm3 pentru mai mult de 5 zile. În plus, doza trebuie ajustată în cazul apariției febrei, infecțiilor sau când numărul trombocitelor este mai mic de 25000 celule/mm3, atunci când acestea nu sunt consecințe ale bolii. Dozele succesive trebuie ajustate dacă apare toxicitate de grad 3 sau 4 sau dacă clearance-ul renal al creatininei este mai mic de 50 ml/minut. Atunci când clearance-ul scăzut al creatininei este între 15 și 50 ml/minut, este recomandată reducerea dozei cu 25%.

Precauții la administrare: similar altor potențiali compuși toxici, soluția de etopozidă trebuie manipulată si preparată cu atenție. Pot apărea reacții cutanate asociate cu expunerea accidentală la etopozidă. Este recomandată folosirea mănușilor. Dacă soluția de etopozidă intră în contact cu tegumentele sau mucoasele, tegumentele trebuie spălate imediat cu săpun și apă, iar mucoasele trebuie spălate imediat cu apă din abundență (vezi pct. 6.6).

Pacienţi vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici (vârstă > 65 de ani), altfel decât pe baza funcției renale (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți

Limfom Hodgkin; limfom non-Hodgkin; leucemie mieloidă acută

Etopozida a fost folosită la copii și adolescenți în intervalul 75 până la 150 mg/m2 şi zi (echivalent cu etopozidă) timp de 2 pâna la 5 zile în asociere cu alte medicamente antineoplazice. Schema de tratament trebuie aleasă în funcție de protocoalele locale.

Cancer ovarian; cancer pulmonar cu celule mici; neoplazie trofoblastică gestațională; cancer testicular

Siguranța și eficacitatea etopozidei administrată pacienților cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.

Datele disponibile momentan sunt descrise la pct. 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală, trebuie luată în considerare următoarea modificare a dozei iniţiale, în funcţie de valorile clearance-ului creatininei.

Clearance-ul creatinineiDoza de etopozidă
>50 ml/minut100% din doză
15-50 ml/minut75% din doză

La pacienții cu clearance-ul creatininei mai mic de 15 ml/minut și care se află în curs de tratament prin dializă, este foarte probabil să fie necesară reducerea suplimentară a dozei, întrucât clearance-ul etopozidei este și mai redus în cazul acestor pacienți (vezi pct. 4.4). Dozările ulterioare în cazul insuficienței renale moderate până la severe trebuie să se bazeze pe toleranța pacientului și efectul clinic (vezi pct. 4.4). Având în vedere că etopozida și metaboliții săi nu se pot dializa, aceasta poate fi administrată înainte si după efectuarea hemodializei (vezi pct. 4.9).

Mod de administrare

Etopozida este administrată prin perfuzare intravenoasă lentă (de obicei într-un interval de timp de 30 până la 60 de minute) (vezi pct. 4.4). Pentru instrucţiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • dacă sunteţi alergic la etopozidă sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
  • dacă alăptaţi sau intenționați să alăptați;
  • dacă vi s-a administrat recent un vaccin viu, inclusiv vaccinul pentru febră galbenă.

Dacă oricare dintre enunțurile de mai sus vă afectează sau dacă nu sunteți sigur(ă), adresați-vă medicului dumneavoastră, acesta putând să vă sfătuiască.

  • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;
  • Lactație (vezi pct. 4.6);
  • Utilizarea concomitentă a vaccinului împotriva virusului febrei galbene sau a altor vaccinuri cu virusuri vii este contraindicată la pacienţii cu imunosupresie (vezi pct. 4.5).
Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să primiți tratamentul cu etopozidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale:

  • dacă aveți niveluri scăzute ale unei proteine din sânge, denumită albumină;
  • dacă ați efectuat recent radioterapie sau chimioterapie;
  • dacă aveți orice infecție;
  • dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii.

Tratamentul eficace împotriva cancerului poate să distrugă celulele canceroase rapid și în număr mare. În cazuri foarte rare, acest lucru poate să cauzeze eliberarea în sânge a unor cantități dăunătoare de substanțe provenite din aceste celule canceroase. Dacă se întâmplă acest lucru, pot apărea probleme cu ficatul, rinichii, inima sau sângele, care pot avea ca rezultat decesul, dacă nu sunt tratate.

Pentru a preveni acest lucru, medicul dumneavoastră va trebui să efectueze periodic analize de sânge pentru a vă monitoriza nivelul acestor substanțe pe parcursul tratamentului cu acest medicament.

Acest medicament poate determina reducerea nivelului unor celule din sânge, lucru care poate duce la apariția unor infecții sau care poate indica faptul că sângele dumneavoastră nu se coagulează suficient de bine în cazul în care vă tăiați. Analizele de sânge vor fi făcute la începutul tratamentului și înaintea fiecărei doze pe care o luați, pentru a vă asigura că nu se întâmplă acest lucru.

Dacă aveți funcția ficatului sau rinichilor redusă, este posibil ca medicul dumneavoastră să dorească să efectuați și analize de sânge periodice pentru a vă monitoriza aceste niveluri.

Tratamentul cu etopozidă trebuie administrat și monitorizat exclusiv sub supreavegherea unui medic calificat cu experienţă în utilizarea medicamentelor antineoplazice. În toate cazurile în care etopozida se ia în considerare pentru utilizarea în chimioterapie, medicul trebuie să evalueze necesitatea şi utilitatea medicamentului în raport cu riscul de reacţii adverse. Majoritatea acestor reacţii adverse sunt reversibile în cazul în care sunt depistate timpuriu. Dacă apar reacţii adverse severe, doza de medicament trebuie redusă sau oprită şi trebuie instituite măsuri corective adecvate, potrivit discernământului clinic al medicului. Reluarea tratamentului cu etopozidă trebuie realizată cu grijă şi după evaluarea adecvată a necesităţii medicamentului în viitor, precum şi cu atenţie sporită față de o eventuală recurenţă a toxicităţii.

Mielosupresie

Supresia medulară, care limitează doza, reprezintă toxicitatea cea mai semnificativă asociată tratamentului cu etopozidă. A fost raportată mielosupresie letală, ca urmare a administrării etopozidei. Pacienţii trataţi cu etopozidă trebuie monitorizaţi atent şi frecvent pentru mielosupresie, atât în timpul cât şi după încheierea tratamentului. La începutul tratamentului şi înainte de fiecare doză ulterioară de etopozidă, trebuie măsurați următorii parametri hematologici: numărul trombocitelor, hemoglobina, numărul leucocitelor şi formula leucocitară diferențiată. În cazul în care s-a efectuat radioterapie sau chimioterapie anterior tratamentului cu etopozidă, este necesar un interval de timp adecvat care să permită recuperarea măduvei. Etopozida nu trebuie administrată pacienţilor care au numărul neutrofilelor mai mic de 1500 celule/mm3 sau numărul trombocitelor mai mic de 100000 celule/mm3, cu excepția cazului în care acestea sunt cauzate de o boală malignă. Dozele ulterioare celei iniţiale trebuie ajustate dacă numărul neutrofilelor este mai mic de 500 celule/mm3, timp de mai mult de 5 zile sau dacă se asociază cu febră sau infecţie, dacă numărul trombocitelor este mai mic de 25000 celule/mm3, dacă apare orice alt tip de toxicitate de grad 3 sau 4 sau dacă clearance-ul renal este mai mic de 50 ml/minut.

Poate să apară mielosupresia severă având ca rezultat infecţia sau hemoragia. Infecţiile bacteriene trebuie controlate înaintea iniţierii tratamentului cu etopozidă.

Leucemie secundară

La pacienţii care au fost trataţi cu scheme chimioterapeutice care au inclus etopozidă, a fost semnalată apariţia leucemiei acute, cu sau fără sindrom mielodisplazic. Nu se cunoaşte nici riscul cumulativ, nici factorii care predispun la apariţia leucemiei secundare. A fost sugerat atât rolul schemei de administrare, cât şi al dozelor cumulative de etopozidă, însă acesta nu a fost definit în mod clar.

La unii dintre pacienţii cu leucemie secundară cărora li s-au administrat epipodofilotoxine, s-a observat o anomalie cromozomială 11q23. Această anomalie a fost semnalată şi la pacienţii care au dezvoltat leucemie secundară după ce au fost trataţi cu scheme chimioterapeutice fără epipodofilotoxine şi la pacienţii cu leucemie de novo. O altă caracteristică asociată leucemiei secundare în cazul pacienţilor trataţi cu epipodofilotoxine pare a fi o scurtă perioadă de latenţă, valoarea mediană a timpului până la debutul leucemiei fiind, în medie, de aproximativ 32 de luni.

Hipersensibilitate

Medicii trebuie să fie conştienţi de posibilitatea apariţiei unei reacţii anafilactice din cauza etopozidei, care se manifestă prin frisoane, pirexie, tahicardie, bronhospasm, dispnee şi hipotensiune arterială, care pot fi letale. Tratamentul este simptomatic. Administrarea etopozidei trebuie întreruptă imediat şi trebuie administrate medicamente vasopresoare, corticosteroizi, antihistaminice sau medicamente pentru creşterea volumului plasmatic, conform recomandărilor medicului. S-a observat un risc crescut de apariție a reacțiilor de hipersensibilitate asociate perfuziei atunci când au fost utilizate filtre în linie în timpul administrării de etopozidă. Nu trebuie utilizate filtre în linie.

Hipotensiune arterială

Întrucât hipotensiunea arterială a fost raportată ca o posibilă reacţie adversă la administrarea intravenoasă rapidă, soluţia perfuzabilă de etopozidă trebuie administrată numai prin perfuzare intravenoasă lentă (de obicei, într-un interval de timp de 30 până la 60 de minute).

Reacții la nivelul locului de injectare

În timpul administrării etopozidei pot apărea reacţii la nivelul locului de injectare. Având în vedere posibilitatea de extravazare, se recomandă supravegherea atentă a locului de injectare pentru identificarea eventualelor infiltraţii în timpul administrării.

Concentrație scăzută de albumină serică

Concentrația scăzută de albumină serică este asociată expunerii crescute la etopozidă. Prin urmare, pacienţii cu concentrații scăzute de albumină serică pot prezenta un risc de toxicitate asociată cu etopozida.

Insuficiență renală

La pacienții cu insuficiență renală moderată (CrCl = 15 până la 50 ml/minut) sau severă (CrCl < 15 ml/minut), care participă la ședințe de hemodializă, etopozida trebuie administrată în doză redusă (vezi pct. 4.2). Parametrii hematologici trebuie măsurați, iar dozele din ciclurile următoare trebuie ajustate în funcție de toxicitatea hematologică și efectul clinic, la pacienții cu insuficiență renală moderată sau severă.

Insuficiență hepatică

La pacienții cu insuficiență hepatică, funcția hepatică trebuie monitorizată cu regularitate, din cauza riscului de acumulare.

Sindrom de liză tumorală

A fost semnalat sindromul de liză tumorală (uneori letal), ca urmare a utilizării etopozidei în asociere cu alte medicamente chimioterapice. Pacienții trebuie monitorizați îndeaproape pentru a detecta din timp semne ale sindromului de liză tumorală, mai ales la pacienții cu factori de risc de genul tumorilor masive sensibile la tratament și insuficiență renală. Trebuie luate în considerare măsuri de precauție adecvate pentru pacienții care prezintă riscul de a dezvolta această complicație a tratamentului.

Potențial mutagen

Având în vedere potențialul mutagen al etopozidei, este necesar ca atât pacienții de sex masculin, cât și cei de sex feminin să utilizeze o metodă contraceptivă eficace în timpul tratamentului și timp de 6 luni după încheierea tratamentului. Sunt recomandate consultațiile genetice, dacă pacientul dorește să aibă copii după încheierea tratamentului. Întrucât etopozida poate scădea fertilitatea masculină, trebuie luată în considerare conservarea spermei, pentru scopul ulterior al paternităţii (vezi pct. 4.6).

Excipient(ți) de care medicul trebuie să țină cont:

Etanol Acest medicament conține 241,4 mg de alcool (etanol) per 1 ml, echivalent cu 24,14% m/v. Cantitatea per o doză de 10,38 ml din acest medicament este echivalentă cu 62,64 ml bere sau 25,06 ml vin.

Are efecte nocive asupra persoanele care suferă de alcoolism. A se lua în considerare la gravide sau la femeile care alăptează, copii şi grupuri cu risc crescut, cum sunt pacienţii cu boli hepatice sau epilepsie.

Deoarece acest medicament este administrat de regulă lent, într-o perioadă de 1 oră, efectele determinate de alcool pot fi mai scăzute.

Alcool benzilic Acest medicament conține alcool benzilic 30 mg per 1 ml. Alcoolul benzilic poate provoca reacții alergice.

Volumele mari trebuie folosite cu grijă și numai dacă este necesar, mai ales la pacienții cu insuficiență hepatică sau renală, din cauza riscului de acumulare și toxicitate (acidoză metabolică).

Administrarea intravenoasă de alcool benzilic a fost asociată cu evenimente adverse grave și deces la nou-născuți (sindromul gasping). Nu se cunoaște cantitatea minimă de alcool benzilic care poate induce toxicitatea.

Polisorbat 80 Etopozida Kabi 20 mg/ml concentrat pentru soluție perfuzabilă conţine polisorbat 80. La nou-născuţii prematuri, un sindrom potenţial letal de insuficienţă hepatică şi renală, deteriorare pulmonară, trombocitopenie şi ascită a fost corelat cu administrarea unui medicament injectabil cu vitamina E care conţine polisorbat 80.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luați orice alte medicamente. Acest lucru este important în special:

  • dacă luați warfarină (un medicament folosit pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge);
  • dacă luați un medicament numit ciclosporină (un medicament folosit pentru reducerea activității sistemului imunitar);
  • dacă sunteți tratat(ă) cu cisplatină (un medicament folosit în tratamentul cancerului);
  • dacă luați fenitoină sau orice alte medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei;
  • dacă luați fenilbutazonă, salicilat de sodiu sau aspirină;
  • dacă vi s-au administrat recent orice vaccinuri vii;
  • dacă luați orice antracicline (un grup de medicamente pentru tratamentul cancerului);
  • dacă luați orice medicament cu un mecanism de acțiune similar etopozidei. Cantitatea de alcool din acest medicament poate influența efectele altor medicamente. Adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați alte medicamente.

Administrarea concomitentă cu medicamente care conțin, de exemplu, propilenglicol sau etanol poate duce la acumularea de etanol și poate duce la apariția reacțiilor adverse, în special la copiii mici cu metabolizare redusă sau imatură.

Efectele altor medicamente asupra farmacocineticii etopozidei

Doze mari de ciclosporină, având ca rezultat valori ale concentraţiei plasmatice mai mari de 2000 ng/ml, administrate în asociere cu etopozidă pe cale orală, au determinat o creştere a expunerii la etopozidă (ASC) cu 80% şi o scădere a clearance-ului total al etopozidei cu 38%, comparativ cu administrarea etopozidei în monoterapie.

Tratamentul concomitent cu cisplatină este asociat cu scăderea clearance-ului total al etopozidei.

Tratamentul concomitent cu fenitoină este asociat cu creşterea clearance-ului etopozidei şi scăderea eficacităţii acesteia, iar alt tratament cu medicamente antieplileptice inductoare enzimatice poate fi asociat cu un clearance crescut al etopozidei și reducerea eficacității.

Se recomandă prudență atunci când etopozida se administrează împreună cu medicamente care reduc eficacitatea etopozidei.

Legarea de proteinele plasmatice in vitro este de 97%. Fenilbutazona, salicilatul de sodiu şi acidul acetilsalicilic pot deplasa etopozida de pe situsurile de legare ale proteinelor plasmatice.

Efectele etopozidei asupra farmacocineticii altor medicamente

Administrarea concomitentă a medicamentelor antiepileptice împreună cu etopozida poate duce la un control scăzut al convulsiilor din cauza interacțiunilor farmacocinetice dintre medicamente.

Administrarea concomitentă a warfarinei cu etopozida poate provoca creşterea raportului internaţional normalizat (INR). Se recomandă monitorizarea atentă a INR.

Interacțiuni farmacodinamice

Există un risc crescut de boală vaccinală sistemică letală, corelat cu utilizarea vaccinului împotriva virusului febrei galbene. Vaccinurile cu virusuri vii sunt contraindicate la pacienţii cu imunosupresie (vezi pct. 4.3).

Este de aşteptat ca utilizarea în prealabil sau concomitentă a altor medicamente cu acţiune mielosupresivă similară cu cea a etopozidei, să aibă efecte aditive sau sinergice (vezi pct. 4.4).

În cadrul experimentelor preclinice, a fost raportată rezistenţa încrucişată între antracicline şi etopozidă.

Copii și adolescenți

Studii privind interacțiunile au fost efectuate numai la adulți.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Sarcina Etopozida nu trebuie folosită în timpul sarcinii, cu excepția situației în care acest lucru este indicat clar de către medicul dumneavoastră.

Alăptarea

Femeile aflate la vârsta fertilă/Contracepția la bărbați și femei Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească metode contraceptive eficace pentru a evita o eventuală sarcină în timpul tratamentului cu etopozidă. S-a demonstrat că etopozida are efecte teratogene la șoarece și șobolan (vezi pct. 5.3). Având în vedere potențialul mutagen al etopozidei, este necesar ca atât pacienții de sex masculin, cât și cei de sex feminin să utilizeze o metodă contraceptivă eficace în timpul tratamentului și timp de 6 luni după încheierea tratamentului (vezi pct. 4.4). Sunt recomandate consultațiile genetice dacă pacientul dorește să aibă copii după încheierea tratamentului.

Sarcina Datele privind utilizarea de etopozidă la femeile gravide sunt limitate sau inexistente. Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). În general, etopozida poate dăuna fătului, atunci când este administrată femeilor gravide. Etopozida nu trebuie utilizată în

timpul sarcinii, decât în situația în care starea de sănătate a femeii necesită tratament cu etopozidă. Femeile aflate la vârstă fertilă trebuie sfătuite să evite să rămână gravide. Femeile aflate la vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive eficace în timpul tratamentului și timp de 6 luni după încheierea acestuia. Dacă acest medicament este utilizat în timpul sarcinii sau dacă pacienta rămâne gravidă în timpul tratamentului, ea trebuie să fie informată cu privire la eventualul pericol pentru făt.

Alăptarea Etopozida este excretată în laptele uman. Există potențialul apariției unor reacții adverse grave la sugari, cauzate de etopozidă. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe tratamentul cu etopozidă, având în vedere beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului pentru femeie (vezi pct. 4.3).

Există probabilitatea ca alcoolul benzilic să fie excretat în laptele matern și poate fi absorbit pe cale orală de către sugar.

Fertilitatea Întrucât etopozida poate scădea fertilitatea masculină, trebuie luată în considerare conservarea spermei, pentru scopul ulterior al paternităţii.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă manifestați oricare dintre următoarele simptome: umflarea limbii sau a gâtului, dificultăți în respirație, bătăi rapide ale inimii, înroșire a pielii sau o erupție trecătoare pe piele. Acestea pot fi semnele unei reacții alergice severe.

S-au observat uneori afectări severe la nivelul ficatului, rinichilor sau inimii în urma unei afecțiuni numită sindrom de liză tumorală, determinat de pătrunderea în sânge a unor cantități dăunătoare de substanțe provenite din celulele canceroase, atunci când etopozida este administrată împreună cu alte medicamente utilizate în tratamentul cancerului.

Reacțiile adverse posibile manifestate în timpul tratamentului cu etopozidă, sunt:

Rezumatul profilului de siguranță

Supresia măduvei osoase care limitează doza este cea mai importantă toxicitate asociată cu tratamentul cu etopozidă. În studiile clinice în care etopozida a fost administrată în monoterapie la o doză totală ≥450 mg/m2, cele mai frecvente reacții adverse indiferent de severitate au fost leucopenie (91%), neutropenie (88%), anemie (72%), trombocitopenie (23%), astenie (39%), greață și/sau vărsături (37%), alopecie (33%) și frisoane și/sau febră (24%).

Rezumatul sub formă de tabel al reacțiilor adverse

  • Inclusiv infecții oportuniste cum este pneumonia cu Pneumocystis jirovecii.A fost raportată mielosupresie cu evoluţie letală.Reacţiile de tip anafilactic pot fi letale.Crizele convulsive sunt asociate ocazional cu reacţii alergice.Complicaţiile raportate după punerea pe piaţă în legătură cu extravazarea includ toxicitate locală a ţesuturilor moi, umflare, durere, celulită şi necroză, inclusiv necroză a tegumentelor.

Descrierea reacţiilor adverse selectate În paragrafele de mai jos, incidenţa reacţiilor adverse, exprimată în procente medii, este obţinută din studiile în care s-a utilizat etopozidă în monoterapie.

Toxicitate hematologică

Mielosupresia (vezi pct. 4.4) cu consecinţe letale a fost raportată după administrarea de etopozidă. Cel mai adesea, mielosupresia limitează doza. În mod normal, refacerea măduvei osoase este completă în a 20-a zi şi nu a fost raportată toxicitate cumulativă. Concentraţiile granulocitelor şi trombocitelor ating valori minime după aproximativ 10-14 zile după administrarea etopozidei, în funcţie de calea de administrare şi schema de tratament. Există o tendinţă de atingere a valorilor minime mai rapid în cazul administrării intravenoase, comparativ cu administrarea pe cale orală. Leucopenia şi leucopenia severă (mai puţin de 1000 celule/mm3) au fost observate la 91% şi, respectiv, 17% dintre pacienţii trataţi cu etopozidă. Trombocitopenia şi trombocitopenia severă (mai puţin de 50000 trombocite/mm3) au fost observate la 23% şi, respectiv, 9% dintre pacienţii trataţi cu etopozidă. Raportările de febră şi infecţii au fost, de asemenea, foarte frecvente la pacienţii cu neutropenie trataţi cu etopozidă. Au fost

raportate hemoragii.

Toxicitate gastro-intestinală

Greaţa şi vărsăturile constituie cele mai importate reacţii adverse gastro-intestinale asociate etopozidei. Greaţa şi vărsăturile pot fi controlate, de obicei, prin tratament cu antiemetice.

Alopecie

Alopecia reversibilă, care progresează uneori până la calviţie totală, a fost observată la până la 44% dintre pacienţii trataţi cu etopozidă.

Hipotensiune arterială

La pacienţii care urmează tratament cu etopozidă a fost raportată hipotensiune arterială tranzitorie, ca urmare a administrării intravenoase rapide şi care nu a fost asociată cu toxicitate cardiacă sau cu modificări ale electrocardiogramei. Hipotensiunea arterială se remite, de obicei, după oprirea perfuziei cu etopozidă şi/sau după instituirea unui alt tip de tratament de susţinere. La reluarea perfuziei se recomandă o viteză de administrare mai mică. Nu a fost semnalată hipotensiune arterială întârziată.

Hipertensiune arterială

În cadrul studiilor clinice în care s-a administrat etopozidă, au fost raportate episoade de hipertensiune arterială. Dacă apare hipertensiune arterială semnificativă din punct de vedere clinic la pacienţii trataţi cu etopozidă, trebuie instituit un tratament adecvat de susţinere.

Hipersensibilitate

Reacţiile anafilactice au fost semnalate în timpul sau imediat după administrarea intravenoasă a etopozidei. Nu este clar rolul pe care îl are concentraţia sau viteza de perfuzare în apariţia recţiilor anafilactice. Tensiunea arterială revine la normal, de obicei, în decursul a câteva ore după oprirea perfuziei. Reacţiile anafilactice pot apărea la administrarea dozei iniţiale de etopozidă.

Reacțiile anafilactice, care se manifestă prin frisoane, tahicardie, bronhospasm, dispnee, diaforeză, pirexie, prurit, hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială, sicnopă, greață și vărsături, au fost raportate cu o incidență de 3% la pacienții tratați cu etopozidă. Eritemul facial a fost raportat la 2% din pacienți, erupții cutanate tranzitorii la 3%. În general, aceste reacții au răspuns prompt la încetarea perfuziei și administrarea de medicamente vasopresoare, corticosteroizi, antihistaminice sau medicamente pentru creşterea volumului plasmatic, după nevoie.

Au fost raportate reacţii acute letale, cu bronhospasm, asociate cu administrarea etopozidei. A fost raportată apnee cu reluarea spontană a respirației după încetarea perfuziei.

Complicaţii metabolice

A fost semnalat sindromul de liză tumorală (uneori letal) ca urmare a utilizării etopozidei în asociere cu alte medicamente chimioterapice (vezi pct. 4.4).

Copii și adolescenți Este de așteptat ca profilul de siguranță pentru copii și adolescenți să fie asemănător cu cel pentru adulți.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478-RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conţine Etopozida Kabi:

  • Substanţa activă este etopozida. Fiecare 1 ml de concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine etopozidă 20 mg. Fiecare flacon a 5 ml conţine etopozidă 100 mg. Fiecare flacon a 10 ml conţine etopozidă 200 mg. Fiecare flacon a 25 ml conţine etopozidă 500 mg. Fiecare flacon a 50 ml conţine etopozidă 1000 mg.
  • Celelalte componente sunt: macrogol 300, polisorbat 80 (E433), alcool benzilic (E1519), etanol şi acid citric anhidru (E330).

Cum arată Etopozida Kabi şi conţinutul ambalajului

Etopozida Kabi este o soluţie limpede, de culoare galben deschis până la slab gălbuie, disponibil în flacoane turnate, din sticlă incoloră tip I, cu capacitatea de 5 ml, 10 ml, 30 ml şi 50 ml, închise cu dopuri din cauciuc bromobutil de 20 mm şi sigilate cu capse detaşabile din aluminiu de 20 mm (culoare verde, albastră, roşie şi, respectiv, galbenă).

Mărimi de ambalaj: Etopozida Kabi este disponibil în ambalaje care conţin 1 flacon a 5 ml, 10 ml, 25 ml sau 50 ml.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Deținătorul autorizației de punere pe piață FRESENIUS KABI ROMANIA SRL Strada Henri Coandă, Nr. 2, Oraș Ghimbav, Județ Brașov, România Telefon: +40 (0)268 40 62 60 Fax. +40 (0)268 40 62 63 e-mail: office-ro@fresenius-kabi.com

Fabricantul Fresenius Kabi Deutschland GmbH Pfingstweide 53 61169 Friedberg Germania

Acest medicament este autorizat în statele membre ale Spaţiului Economic European și în Regatul Unit (Irlanda de Nord) sub următoarele denumiri comerciale:

Austria Etoposid Kabi 20 mg/ml Konzentrat zur Herstellung einer Infusionslösung Belgia Etoposide Fresenius Kabi 20 mg/ml concentraat voor oplossing voor infusie Danemarca Etoposid Fresenius Kabi Estonia Etoposide Kabi 20 mg/ml Finlanda Etoposid Fresenius Kabi 20 mg/ml infuusiokonsentraatti, liuosta varten Irlanda Etoposide 20 mg/ml concentrate for solution for infusion Letonia Etoposide Kabi 20 mg/ml koncentrāts infūziju šķīduma pagatavošanai Lituania Etoposide Kabi 20 mg/ml koncentratas infuziniam tirpalui Malta Etoposide 20 mg/ml concentrate for solution for infusion Regatul Unit Etoposide 20 mg/ml concentrate for solution for infusion (Irlanda de Nord) Norvegia Etoposid Fresenius Kabi Țările de Jos Etoposide Fresenius Kabi 20 mg/ml concentraat voor oplossing voor infusie Portugalia Etoposido Kabi România Etopozida Kabi 20 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă Slovenia Etopozid Kabi 20 mg/ml koncentrat za raztopino za infundiranje Suedia Etoposid Fresenius Kabi 20 mg/ ml koncentrat till infusionsvätska, lösning

Ungaria Etoposide Kabi 20 mg/ml koncentrátum oldatos infúzióhoz

Acest prospect a fost revizuit în iunie 2024.

Fiecare 1 ml de concentrat pentru soluție perfuzabilă conține etopozidă 20 mg.

Fiecare flacon a 5 ml conţine etopozidă 100 mg. Fiecare flacon a 10 ml conţine etopozidă 200 mg. Fiecare flacon a 25 ml conţine etopozidă 500 mg. Fiecare flacon a 50 ml conţine etopozidă 1000 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare 1 ml conține alcool benzilic 30 mg. Fiecare 1 ml conține etanol 241,4 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Macrogol 300 Polisorbat 80 (E433) Alcool benzilic (E1519) Etanol Acid citric anhidru (E330)

etopozidă 100 mg · substanță activă
Macrogol 300 · excipient
Polisorbat 80 (E433) · excipient
Alcool benzilic (E1519) · excipient
Etanol · excipient
Acid citric anhidru (E330) · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii de temperatură speciale pentru păstrare. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra medicamentul diluat la frigider (2°C-8°C), deoarece poate precipita. Soluţiile care prezintă orice semn de precipitare nu trebuie utilizate.

După diluare Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării, a soluţiei diluate până la o concentraţie de 0,2 mg/ml sau 0,4 mg/ml, a fost demonstrată pentru până la 24 ore la 15°C-25°C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul diluat trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, timpul şi condiţiile de păstrare în timpul utilizării, înainte de administrare, sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să depăşească 12 ore la 15°C-25°C, cu excepţia cazului în care diluarea a avut loc în condiţii de asepsie controlate şi validate.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Flaconul înainte de deschidere 2 ani

După diluare Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării, a soluţiei diluate până la o concentraţie de 0,2 mg/ml sau 0,4 mg/ml, a fost demonstrată pentru până la 24 ore, la 15°C-25°C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul diluat trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, timpul şi condiţiile de păstrare în timpul utilizării, înainte de administrare, sunt responsabilitatea utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să depăşească 12 ore la 15°C-25˚C, cu excepţia cazului în care diluarea a avut loc în condiţii de asepsie controlate şi validate.

Acest medicament nu necesită condiţii de temperatură speciale pentru păstrare. A nu se congela. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra medicamentul diluat la frigider (2°C-8°C), deoarece poate precipita. Soluţiile care prezintă orice semn de precipitare nu trebuie utilizate.

Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului diluat, vezi pct. 6.3.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. din sticla incolora tip I, cu capacitatea de 5 ml închis cu dop din cauciuc bromobutil si sigilat cu capse detasabile din Al de culoare verde continând 5 ml conc. pentru sol. perf. · 12301/2019/01
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora tip I, cu capacitatea de 10 ml închis cu dop din cauciuc bromobutil si sigilat cu capse detasabile din Al de culoare albastra continând 10 ml conc. pentru sol. perf. · 12301/2019/02
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora tip I, cu capacitatea de 30 ml închis cu dop din cauciuc bromobutil si sigilat cu capse detasabile din Al de culoare rosie continând 25 ml conc. pentru sol. perf. · 12301/2019/03
Cutie cu 1 flac. din sticla incolora tip I, cu capacitatea de 50 ml închis cu dop din cauciuc bromobutil si sigilat cu capse detasabile din Al de culoare galbena continând 50 ml conc. pentru sol. perf. · 12301/2019/04

Documente oficiale