Acasă/ Medicamente/ Moxifloxacina Kabi
J01MA14 · Chinolone antibacteriene fluorochinolone Prescripție restrictivă

Moxifloxacina Kabi 400 mg/250 ml

Soluție perfuzabilă · DCI: Moxifloxacinum

Moxifloxacina Kabi conține moxifloxacină ca substanță activă, care aparține unui grup de antibiotice, numite fluorochinolone.

Cum citiți informația
De unde vin aceste informații? Pacient = Prospect · Medic = RCP. Ambele aprobate de ANMDMR.

Nu reformulăm liber textul medical. „Pentru pacient” urmează Prospectul; „Pentru medic” urmează Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP). Fiecare secțiune indică documentul-sursă.

Moxifloxacina Kabi conține moxifloxacină ca substanță activă, care aparține unui grup de antibiotice, numite fluorochinolone. Moxifloxacina Kabi acționează omorând bacteriile care determină apariția infecțiilor, dacă acestea sunt cauzate de bacterii sensibile la moxifloxacină.

Moxifloxacina Kabi se utilizează la adulți, pentru tratamentul următoarelor infecții bacteriene:

  • Infecții la nivelul plămânilor (pneumonii) dobândite în afara spitalului (în comunitate);
  • Infecții ale pielii și ale țesutului subcutanat.

Moxifloxacina Kabi este utilizat pentru tratamentul acestor infecții numai atunci când antibioticele obișnuite nu pot fi utilizate sau nu au efect.

Moxifloxacina Kabi este indicat pentru tratamentul:

  • pneumoniei dobândite în comunitate (PDC)
  • infecțiilor cutanate și ale țesutului subcutanat complicate (ICTSCC)

Moxifloxacina trebuie utilizată numai atunci când se consideră inadecvată utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infecțiilor respective.

Trebuie luate în considerare recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

Text oficial · Prospect · pct. 1RCP · pct. 4.1

Dozaj & administrare

Prospect · pct. 3 RCP · pct. 4.2

Moxifloxacina Kabi vă va fi administrat întotdeauna de către medicul dumneavoastră sau de către un profesionist din domeniul sănătății.

Doza recomandată pentru adulți este de 1 flacon pe zi.

Moxifloxacina Kabi este indicat pentru administrare intravenoasă (într-o venă). Medicul dumneavoastră trebuie să se asigure că perfuzarea se realizează, cu viteză constantă, timp de 60 de minute.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții vârstnici, la pacienții cu greutate corporală scăzută sau la pacienții cu afecțiuni ale rinichilor.

Durata tratamentului Medicul dumneavoastră va decide durata tratamentului dumneavoastră cu Moxifloxacina Kabi. În unele cazuri, medicul poate să înceapă tratamentul cu Moxifloxacina Kabi soluție perfuzabilă și, apoi, să continue tratamentul dumneavoastră cu comprimate.

Durata tratamentului depinde de tipul infecției și de cât de bine răspundeți la tratament, dar durata recomandată de tratament este după cum urmează:

IndicațieDurata tratamentului
Infecție la nivelul plămânilor (pneumonie) dobândită în afara spitalului (în comunitate) Majoritatea pacienților cu pneumonie au trecut la tratamentul oral cu comprimate în decurs de 4 zile.7 – 14 zile
Infecții ale pielii și ale țesutului subcutanat Pentru pacienții cu infecții complicate ale pielii și ale țesutului subcutanat, durata medie a tratamentului intravenos a fost de aproximativ 6 zile, iar durata medie a întregului tratament (perfuzie urmată de comprimate) a fost de 13 zile.7 – 21 zile

Este important să urmați întregul tratament, chiar dacă începeți să vă simțiți mai bine după câteva zile. Dacă întrerupeți tratamentul prea devreme, este posibil ca infecția dumneavoastră să nu fie complet vindecată, infecția poate să reapară sau starea dumneavoastră se poate agrava și puteți, de asemenea, dezvolta rezistență bacteriană la antibiotic.

Doza și durata recomandată a tratamentului nu trebuie depășite.

Dacă vi se administrează mai mult Moxifloxacina Kabi decât trebuie Dacă sunteți îngrijorat că vi s-a administrat mai mult Moxifloxacina Kabi decât trebuie, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.

Dacă uitați să utilizați o doză de Moxifloxacina Kabi Dacă sunteți îngrijorat că nu vi s-a administrat o doză de Moxifloxacina Kabi, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră.

Dacă încetați să utilizați Moxifloxacina Kabi Dacă tratamentul cu acest medicament este întrerupt prea devreme, este posibil ca infecția dumneavoastră să nu fi fost complet vindecată. Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă doriți să întrerupeți tratamentul cu Moxifloxacina Kabi înainte de terminarea tratamentului.

Dacă aveți orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Doze

Doza recomandată este de 400 mg moxifloxacină, administrată în perfuzie intravenoasă o dată pe zi.

Tratamentul intravenos inițial poate fi urmat de tratamentul pe cale orală, cu comprimate filmate a 400 mg moxifloxacină, dacă este indicat din punct de vedere clinic. În studii clinice, majoritatea pacienților au fost transferați la tratamentul oral în decurs de 4 zile (PDC) sau 6 zile (ICTSCC). Durata totală recomandată pentru tratamentul intravenos și oral este de 7-14 zile pentru PDC și 7-21 zile pentru ICTSCC.

Insuficiența renală/hepatică

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la severă sau la pacienții dializați cronic, adică, hemodializați sau cu dializă peritoneală ambulatorie continuă (vezi pct. 5.2 pentru detalii suplimentare).

Nu există suficiente date la pacienții cu insuficiență hepatică (vezi pct. 4.3).

Alte grupe speciale de pacienți

Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienții vârstnici și la pacienții subponderali.

Copii și adolescenți

Moxifloxacina este contraindicată la copii și adolescenți în perioada de creștere. Eficacitatea și siguranța administrării moxifloxacinei la copii și adolescenți nu au fost stabilite (vezi pct. 4.3, 4.4 și 5.3).

Mod de administrare

Pentru administrare intravenoasă; administrare intravenoasă în perfuzie cu viteză constantă, timp de peste 60 de minute (vezi și pct. 4.4).

Dacă se recomandă, soluția perfuzabilă poate fi administrată printr-un tub în T, împreună cu soluții perfuzabile compatibile (vezi pct. 6.6).

Text oficial · Prospect · pct. 3RCP · pct. 4.2
  • Dacă sunteți alergic la moxifloxacină, la oricare alte antibiotice chinolone sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6);
  • Dacă sunteți gravidă sau alăptați;
  • Dacă aveți vârsta sub 18 ani;
  • Dacă ați avut boli sau tulburări la nivelul tendoanelor care au fost asociate tratamentului cu chinolone (vezi pct. Atenționări și Precauții și pct. 4. Reacții adverse posibile);
  • Dacă v-ați născut cu sau ați avut orice afecțiune asociată cu bătăi anormale ale inimii (care pot fi observate pe ECG, înregistrarea electrică a activității inimii);
  • Dacă aveți un dezechilibru al sărurilor din sânge (în special, valori scăzute ale concentrației potasiului sau magneziului în sânge);
  • Dacă aveți bătăi ale inimii foarte lente (numite „bradicardie”), aveți o inimă slăbită (insuficiență cardiacă), ați avut bătăi anormale ale inimii sau luați alte medicamente care determină modificări anormale la nivelul ECG (vezi pct. Moxifloxacina Kabi împreună cu alte medicamente). Acesta este determinat de faptul că Moxifloxacina Kabi poate cauza modificări la nivelul ECG, constând în prelungirea intervalului QT, ceea ce înseamnă o conducere întârziată a semnalelor electrice la nivelul inimii.
  • Dacă aveți o boală severă a ficatului sau valori crescute ale enzimelor ficatului (transaminaze), care sunt de 5 ori mai mari decât limita superioară a valorilor normale.
  • Hipersensibilitate la moxifloxacină, la alte chinolone sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1;
  • Sarcina și alăptarea (vezi pct. 4.6);
  • Copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani;
  • Pacienți cu antecedente de afecțiuni ale tendoanelor/tulburări determinate de administrarea chinolonelor.

Atât în investigațiile preclinice, cât și la om, după expunerea la moxifloxacină, au fost observate modificări ale electrocardiogramei, constând în prelungirea intervalului QT. Din motive de siguranță în administrare, moxifloxacina este contraindicată la pacienții cu:

  • prelungire congenitală sau dobândită a intervalului QT;
  • tulburări ale electroliților, în special hipopotasemie necorectată;
  • bradicardie semnificativă clinic;
  • insuficiență cardiacă semnificativă clinic cu fracție de ejecție a ventriculului stâng redusă;
  • antecedente de aritmii simptomatice. Moxifloxacina nu trebuie administrată concomitent cu alte medicamente care determină prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.5).

Ca urmare a datelor clinice limitate, moxifloxacina este, de asemenea, contraindicată la pacienții cu insuficiență hepatică (Child Pugh C) și la pacienții cu creșteri ale valorilor plasmatice ale transaminazelor de 5 ori față de valorile normale.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.3

Atenționări & precauții

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.4

Înainte să luați acest medicament Nu trebuie să luați medicamente antibacteriene care conțin fluorochinolone/chinolone, inclusiv Moxifloxacina Kabi, dacă în trecut ați manifestat vreo reacție adversă gravă atunci când ați luat un medicament care conține chinolone sau fluorochinolone. În această situație, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră cât mai curând posibil.

Adresați-vă medicului dumneavoastră, înainte de a vi se administra Moxifloxacina Kabi pentru prima dată. Este important să știți că:

  • Moxifloxacina Kabi poate să modifice electrocardiograma (ECG) inimii dumneavoastră, în special dacă sunteți femeie sau dacă sunteți vârstnic;
  • Dacă utilizați orice medicamente care vă scad concentrația potasiului din sânge, adresați-vă medicului dumneavoastră înainte de a vi se administra Moxifloxacina Kabi (vezi, de asemenea, pct. Nu utilizați Moxifloxacina Kabi și Moxifloxacina Kabi împreună cu alte medicamente);
  • Dacă aveți diabet deoarece puteți prezenta un risc de modificare a valorilor zahărului din sânge atunci când luați moxifloxacină;
  • Dacă ați avut vreodată o erupție pe piele severă sau descuamare, vezicule și/sau leziuni la nivelul gurii după ce ați luat moxifloxacină;
  • Dacă aveți epilepsie sau o afecțiune care vă predispune la convulsii, adresați-vă medicului dumneavoastră înainte de a vi se administra Moxifloxacina Kabi;
  • Dacă aveți sau ați avut vreodată probleme de sănătate mintală, adresați-vă medicului dumneavoastră înainte de a vi se administra Moxifloxacina Kabi;
  • Dacă aveți miastenia gravis (boală rară care duce la slăbiciune musculară), deoarece utilizarea Moxifloxacina Kabi poate înrăutăți simptomele bolii dumneavoastră. Dacă credeți că sunteți afectat, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră;
  • Dacă ați fost diagnosticat cu o lărgire sau „umflare” a unui vas mare de sânge (anevrism aortic sau anevrism al unui vas periferic mare);
  • Dacă ați avut un episod anterior de disecție de aortă (o ruptură în peretele aortei);
  • Dacă ați fost diagnosticat cu scurgeri la nivelul valvelor inimii (regurgitare la nivelul unei valve cardiace);
  • Dacă aveți antecedente familiale de anevrism aortic sau de disecție de aortă sau boală congenitală de valvă cardiacă sau alți factori de risc sau afecțiuni predispozante (de exemplu, tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Turner, sindromul Sjögren [o boală inflamatoare autoimună] sau tulburări vasculare, cum ar fi arterită Takayasu, arterită cu celule gigante, boala Behcet, tensiune arterială mare sau ateroscleroză cunoscută, poliartrită reumatoidă [o boală a articulațiilor] sau endocardită [o infecție a inimii]);
  • Dacă dumneavoastră sau oricare membru al familiei dumneavoastră aveți deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (o boală ereditară rară), informați-l pe medicul dumneavoastră, care vă va spune dacă Moxifloxacina Kabi este potrivit pentru dumneavoastră;
  • Moxifloxacina Kabi trebuie administrat numai intravenos (în venă) și nu trebuie administrat într-o arteră.

Tratamentul cu Moxifloxacina Kabi trebuie oprit imediat în următoarele cazuri:

  • Există rareori riscul să apară o reacție alergică bruscă și severă (o reacție anafilactică/șoc anafilactic) chiar de la prima doză. Spuneți medicului dumneavoastră dacă prezentați simptome care pot include: senzație de presiune la nivelul pieptului, amețeli, stare de rău sau leșin sau amețeli la ridicare în picioare;
  • Moxifloxacina Kabi poate să determine o inflamație severă și rapidă la nivelul ficatului, care poate să determine insuficiență hepatică care poate pune viața în pericol (inclusiv cazuri letale, vezi pct. 4 Reacții adverse posibile). Vă rugăm să vă adresați medicului dumneavoastră înainte de a continua tratamentul, dacă brusc vă simțiți rău sau observați îngălbenirea albului ochilor, urină închisă la culoare, mâncărime la nivelul pielii, tendință la sângerare sau tulburări de gândire sau veghe;
  • Antibioticele din clasa chinolonelor, inclusiv Moxifloxacina Kabi, pot cauza convulsii. Dacă acest lucru se întâmplă, tratamentul cu Moxifloxacina Kabi trebuie întrerupt;
  • Puteți avea probleme de sănătate mintală, chiar și atunci când luați antibiotice din clasa chinolonelor, inclusiv Moxifloxacina Kabi, pentru prima dată. În cazuri foarte rare, depresiile sau problemele de sănătate mintală au dus la gânduri de suicid și comportament de autoagresiune, cum ar fi încercările de suicid (vezi pct. 4.4 Reacții adverse posibile). Dacă prezentați astfel de reacții, tratamentul cu Moxifloxacina Kabi trebuie întrerupt;
  • Rareori, pot apărea durere și umflare la nivelul articulațiilor și inflamație sau ruptură de tendoane. Riscul dumneavoastră este crescut dacă sunteți o persoană vârstnică (cu vârsta peste 60 ani), dacă vi s-a efectuat un transplant de organ, dacă aveți probleme la rinichi sau dacă urmați tratament cu corticosteroizi. Inflamația și rupturile de tendoane pot surveni în primele 48 ore de tratament și chiar până la câteva luni de la oprirea tratamentului cu Moxifloxacina Kabi. La primul semn de durere sau inflamație a unui tendon (de exemplu, la nivelul gleznei, articulației mâinii, cotului, umărului sau genunchiului), încetați să luați Moxifloxacina Kabi, contactați-l pe medicul dumneavoastră și țineți zona dureroasă în repaus. Evitați orice efort inutil, deoarece acesta poate crește riscul de ruptură de tendon (vezi pct. Nu utilizați Moxifloxacina Kabi și pct. 4 Reacții adverse posibile).

În timpul tratamentului cu Moxifloxacina Kabi trebuie să îl informați pe medicul dumneavoastră imediat:

  • Dacă aveți palpitații sau bătăi neregulate ale inimii în timpul tratamentului. Medicul dumneavoastră poate decide să efectueze o ECG pentru a controla bătăile inimii dumneavoastră.
  • Reacții grave ale pielii Reacțiile grave ale pielii, inclusiv sindromul Stevens-Johnson, necroliza epidermică toxică, pustuloza exantematică generalizată acută (AGEP) și reacțiile la medicament însoțite de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) au fost raportate în cursul utilizării de moxifloxacină.
  • SJS/TEN pot apărea inițial pe trunchi, ca pete roșiatice asemănătoare cu o țintă sau zone circulare, adesea cu vezicule centrale. De asemenea, pot apărea ulcerații la nivelul gurii, gâtului, nasului, organelor genitale și ochilor (ochi roșii și umflați). Aceste erupții pe piele grave sunt adesea precedate de febră și/sau simptome asemănătoare gripei. Erupțiile pe piele pot progresa spre descuamarea extinsă a pielii și complicații care pot pune viața în pericol sau pot fi letale.
  • AGEP apare la inițierea tratamentului ca o erupție roșie, solzoasă, extinsă, cu umflături sub piele și vezicule, însoțită de febră. Localizarea cea mai frecventă: apare în principal la nivelul pliurilor pielii, trunchiului și extremităților superioare.
  • DRESS se prezintă inițial drept simptome asemănătoare gripei și o erupție pe pielea feţei, apoi o erupție prelungită cu temperatură ridicată a corpului, niveluri crescute ale enzimelor ficatului observate la analizele de sânge și o creștere a unui tip de globule albe (eozinofilie) și ganglioni limfatici măriți. Dacă dezvoltați o erupție pe piele gravă sau unul dintre aceste simptome ale pielii, încetați să mai luați moxifloxacină și contactați medicul sau solicitați imediat asistență medicală.
  • Rareori, puteți manifesta simptome de deteriorare a unor nervi (neuropatie), de exemplu durere, senzație de arsură, furnicături, amorțeli și/sau slăbiciune, mai ales la nivelul labelor picioarelor și picioarelor sau la nivelul mâinilor și brațelor. Dacă se întâmplă acest lucru, încetați să luați Moxifloxacina Kabi și adresați-vă imediat medicului dumneavoastră, pentru a preveni dezvoltarea unei afecțiuni posibil ireversibile.
  • În timpul sau după tratamentul cu antibiotice, inclusiv Moxifloxacina Kabi, este posibil să apară diareea. Dacă aceasta devine severă sau persistentă sau dacă observați că scaunul dumneavoastră conține sânge sau mucus, trebuie să întrerupeți imediat tratamentul cu Moxifloxacina Kabi și să vă adresați medicului. În această situație, nu trebuie să luați medicamente care opresc sau încetinesc mișcarea intestinală.
  • Dacă simțiți brusc dureri severe în abdomen, în piept sau în spate, care pot fi simptome asociate cu disecția și anevrismul de aortă, mergeți imediat la un serviciu de urgență. Este posibil să fiți expus unui risc crescut dacă sunteți tratat cu corticosteroizi cu administrare sistemică.
  • Dacă începeți să aveți brusc dificultăți la respirație, mai ales când stați întins pe pat, sau observați că vi se umflă gleznele, picioarele sau abdomenul sau vă apar palpitații ale inimii (senzația că inima bate rapid sau neregulat), trebuie să contactați imediat un medic.
  • Dacă vi se reduce vederea sau dacă aveți orice alte tulburări la nivelul ochilor în timpul tratamentului cu Moxifloxacina Kabi, adresați-vă imediat unui specialist oftalmolog (vezi pct. 2 Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor și pct. 4. Reacții adverse posibile);
  • Antibioticele fluorochinolonice vă pot provoca o creștere a valorilor zahărului din sânge peste valorile normale (hiperglicemie), sau scăderea valorilor zahărului din sânge sub valorile normale (hipoglicemie), cu potențial de pierdere a conștienței (comă hipoglicemică) în cazuri severe (vezi pct. 4 Reacții adverse posibile). Dacă aveți diabet zaharat, nivelul zahărului din sânge trebuie monitorizat cu atenție.

Atunci când utilizați Moxifloxacina Kabi trebuie să aveți grijă că:

  • Riscul de apariție a problemelor la inimă poate crește odată cu creșterea dozei și creșterea vitezei de perfuzare în vena dumneavoastră;
  • Dacă sunteți vârstnic și aveți afecțiuni ale rinichilor, aveți grijă să beți suficiente lichide, deoarece deshidratarea poate mări riscul de insuficiență renală;
  • Antibioticele chinolone pot provoca o sensibilitate crescută a pielii dumneavoastră la lumina soarelui sau la radiațiile ultraviolete. Trebuie să evitați expunerea prelungită la lumina soarelui sau la lumina puternică a soarelui și nu trebuie să utilizați aparatele de bronzat sau alte lămpi cu ultraviolete în timpul tratamentului cu Moxifloxacina Kabi (vezi pct. 4. Reacții adverse posibile);
  • Experiența utilizării secvențiale intravenoase/orale a Moxifloxacina Kabi în tratamentul infecțiilor de la nivelul plămânilor (pneumonie) dobândite în afara spitalului (în comunitate) este limitată;
  • Nu a fost stabilită eficacitatea Moxifloxacina Kabi în tratamentul arsurilor severe, al infecțiilor țesuturilor profunde și al infecțiilor piciorului diabetic asociate cu osteomielită (infecții ale măduvei osoase).

Reacții adverse grave, prelungite, invalidante și posibil ireversibile Medicamentele antibacteriene care conțin fluorochinolone/chinolone, inclusiv Moxifloxacina Kabi, au fost asociate cu reacții adverse foarte rare, dar grave, dintre care unele de lungă durată (care au continuat luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile. Acestea includ dureri ale tendoanelor, mușchilor și articulațiilor la nivelul membrelor superioare și inferioare, dificultăți la mers, senzații anormale, de exemplu înțepături, furnicături, gâdilături, amorțeală sau senzație de arsură (parestezie), tulburări ale simțurilor, inclusiv afectarea vederii, gustului, mirosului și auzului, depresie, afectare a memoriei, oboseală severă și tulburări severe ale somnului.

Dacă manifestați vreuna dintre aceste reacții adverse după ce ați luat Moxifloxacina Kabi, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră înainte de a continua tratamentul. Dumneavoastră și medicul dumneavoastră veți decide asupra continuării tratamentului, luând în considerare și utilizarea unui antibiotic din altă clasă.

Utilizarea moxifloxacinei trebuie evitată la pacienții care au prezentat în trecut reacții adverse grave la utilizarea medicamentelor care conțin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul acestor pacienți cu moxifloxacină trebuie inițiat numai în absența unor opțiuni alternative de tratament și după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc (vezi și pct. 4.3).

Disecție și anevrisme de aortă, regurgitare la nivelul valvei cardiace/incompetență a valvei cardiace Conform studiilor epidemiologice se raportează un risc crescut de disecție și anevrisme de aortă, mai ales la pacienții vârstnici și de regurgitare la nivelul valvei aortice și valvei mitrale după administrarea de fluorochinolone. S-au raportat cazuri de disecție și anevrisme de aortă, uneori complicate de ruptură (inclusiv cazuri letale), precum și cazuri de regurgitare la nivelul oricăreia dintre valvele cardiace/incompetență a oricăreia dintre valvele cardiace la pacienții cărora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.8).

Ca urmare, fluorochinolonele trebuie utilizate numai după o atentă evaluare a raportului beneficiu-risc și după evaluarea altor opțiuni terapeutice la pacienții cu antecedente heredocolaterale de anevrism ori de boală congenitală de valvă cardiacă sau la cei cu antecedente de diagnostic de anevrism și/sau disecție de aortă sau în prezența altor factori de risc sau afecțiuni care determină predispoziție pentru apariția

  • atât a unui anevrism și a unei disecții de aortă, cât și a regurgitării la nivelul unei valve cardiace/ incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, tulburări ale țesutului conjunctiv, precum sindrom Marfan sau sindrom Ehlers-Danlos, sindrom Turner, boală Behcet, hipertensiune arterială, poliartrită reumatoidă) sau, în plus,
  • anevrism și disecție de aortă (de exemplu, tulburări vasculare, precum arterită Takayasu sau arterită cu celule gigante, ateroscleroză diagnosticată sau sindrom Sjögren) sau, în plus,
  • regurgitării la nivelul unei valve cardiace/incompetenței unei valve cardiace (de exemplu, endocardită infecțioasă). De asemenea, riscul de disecție și anevrisme de aortă, precum și de ruptură, poate fi crescut la pacienții tratați concomitent cu corticosteroizi cu administrare sistemică.

Pacienții trebuie instruiți să se adreseze imediat unui medic din departamentul de urgență în cazul apariției bruște a unei dureri abdominale, toracice sau de spate.

Pacienții trebuie instruiți să solicite imediat asistență medicală în caz de dispnee acută, palpitații cardiace nou apărute sau apariție a unui edem la nivelul abdomenului sau al extremităților inferioare.

Beneficiul tratamentului cu moxifloxacină, mai ales în infecțiile cu grad scăzut de severitate, trebuie evaluat în raport la informațiile prezentate în secțiunea privind atenționările și precauțiile.

Prelungirea intervalului QTc și prelungirea QTc potențial legată de condițiile clinice

S-a demonstrat că, la anumiți pacienți, moxifloxacina prelungește intervalul QT pe electrocardiogramă. Mărimea prelungirii intervalului QT poate crește cu creșterea concentrațiilor plasmatice datorate perfuziei intravenoase rapide. De aceea, durata de perfuzare nu trebuie să fie mai scurtă decât durata recomandată de 60 minute și doza recomandată de 400 mg o dată pe zi nu trebuie depășită. Pentru detalii suplimentare vezi mai jos și, de asemenea, pct. 4.3 și 4.5.

Tratamentul cu moxifloxacină trebuie întrerupt dacă în timpul tratamentului apar semne sau simptome care pot fi asociate cu aritmia cardică, cu sau fără modificări ECG.

Moxifloxacina trebuie utilizată cu precauție la pacienții cu orice condiție predispozantă la aritmii cardiace (de exemplu, ischemie miocardică acută), deoarece aceștia pot prezenta un risc crescut pentru dezvoltarea aritmiilor ventriculare (incluzând torsada vârfurilor) și stop cardiac. Vezi, de asemenea, pct. 4.3 și 4.5.

Moxifloxacina trebuie utilizată cu precauție la pacienții care utilizează medicamente care pot reduce potasemia. Vezi, de asemenea, pct. 4.3 și 4.5.

Moxifloxacina trebuie utilizată cu precauție la pacienții aflați sub medicație care poate induce bradicardie semnificativă clinic. Vezi, de asemenea, pct. 4.3.

Femeile și pacienții vârstnici pot fi mai sensibili la efectele medicamentelor care prelungesc intervalul QTc, cum este moxifloxacina și, de aceea, sunt necesare precauții speciale.

Reacții adverse grave la medicament, prelungite, invalidante și posibil ireversibile

La pacienții cărora li s-au administrat chinolone și fluorochinolone, indiferent de vârsta acestora și de factorii de risc preexistenți, au fost raportate cazuri foarte rare de reacții adverse grave la medicament, prelungite (care persistă timp de luni sau ani), invalidante și posibil ireversibile, care afectează diferite sisteme din organism, uneori fiind implicate mai multe sisteme (musculo-scheletic, nervos, psihic și senzitiv). Administrarea moxifloxacinei trebuie oprită imediat, la primele semne sau simptome ale unei reacții adverse grave, iar pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze medicului curant pentru recomandări.

Hipersensibilitate/reacții alergice

Au fost raportate reacții de hipersensibilizare și reacții alergice la fluorochinolone, incluzând moxifloxacina, după prima administrare. Reacțiile anafilactice pot evolua până la șoc care pune viața în pericol, chiar după prima administrare. În cazurile cu manifestări clinice ale reacțiilor de hipersensibilitate severă, tratamentul cu moxifloxacină trebuie întrerupt și trebuie inițiat tratamentul adecvat (de exemplu, tratamentul șocului).

Tulburări hepatice severe

Au fost raportate cazuri de hepatită fulminantă, care pot determina insuficiență hepatică (inclusiv cazuri letale), legate de administrarea moxifloxacinei (vezi pct. 4.8). Pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze medicului înainte de a continua tratamentul, dacă apar semne și simptome de hepatită fulminantă, cum sunt astenie cu evoluție rapidă asociată cu icter, urină închisă la culoare, tendință de sângerare sau encefalopatie hepatică.

Trebuie efectuate teste/investigații ale funcției hepatice, dacă apar semne de disfuncție hepatică.

Reacții adverse cutanate severe

Reacții adverse cutanate severe (SCAR), inclusiv necroliza epidermică toxică (TEN: cunoscută și sub numele de sindromul Lyell), sindromul Stevens Johnson (SJS), pustuloza exantematică generalizată acută (AGEP) și reacțiile la medicament însoțite de eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), care pot pune pune viața în pericol sau pot fi letale, au fost raportate în cazul administrării de moxifloxacină (vezi pct. 4.8). În momentul prescrierii, pacienții trebuie informați despre semnele și simptomele reacțiilor cutanate severe și trebuie monitorizați îndeaproape. Dacă apar semne și simptome care sugerează aceste reacții, administrarea de moxifloxacină trebuie întreruptă imediat și trebuie luat în considerare un tratament alternativ. Dacă în cursul administrării de moxifloxacină pacientul a dezvoltat o reacție gravă, cum ar fi SJS, TEN, AGEP sau DRESS, tratamentul cu moxifloxacină nu trebuie reinițiat la acest pacient în niciun moment. Pacienți cu predispoziție la convulsii

Chinolonele au potențial convulsivant cunoscut. Tratamentul cu moxifloxacină trebuie administrat cu precauție la pacienții cu tulburări ale sistemului nervos central (SNC) sau în prezența altor factori de risc care pot să predispună la convulsii sau care scad pragul convulsivant. În caz de convulsii, tratamentul cu moxifloxacină trebuie întrerupt și trebuie instituite măsurile corespunzătoare.

Neuropatie periferică

La pacienții tratați cu chinolone și flurochinolone au fost raportate cazuri de polineuropatie senzorială sau senzorial-motorie care determină parestezie, hipoestezie, diestezie sau slăbiciune. Pacienții tratați cu moxifloxacină trebuie sfătuiți să informeze medicul, înainte de a continua tratamentul, în cazul în care apar simptome de neuropatie, cum sunt durere, senzație de arsură, furnicături, amorțeală sau slăbiciune, în scopul de a preveni apariția unei afecțiuni posibile ireversibile (vezi pct. 4.8).

Reacții psihiatrice

Pot apărea reacții psihiatrice, chiar și după prima administrare de chinolone, inclusiv moxifloxacină. În cazuri foarte rare, depresiile sau reacțiile psihotice au progresat la gânduri de suicid și comportament de autoagresiune, cum sunt încercările de suicid (vezi pct. 4.8). În eventualitatea în care un pacient dezvoltă astfel de reacții, moxifloxacina trebuie întreruptă și trebuie instituite măsuri corespunzătoare. Se recomandă precauție dacă moxifloxacina trebuie utilizată la pacienți psihotici sau pacienți cu afecțiuni psihiatrice în antecedente.

Diaree asociată tratamentului cu antibiotice, inclusiv colită

Au fost raportate cazuri de diaree asociată cu antibioticele (DAA) și colită asociată cu antibitoticele (CAA), inclusiv colită pseudomembranoasă și diaree cu Clostridium difficile, la utilizarea antibioticelor cu spectru larg, inclusiv moxifloxacina; manifestările pot varia de la diaree ușoară la colită letală. Prin urmare, este important să se ia în considerare acest diagnostic la pacienți care prezintă diaree gravă în timpul sau după utilizarea moxifloxacinei. Dacă DAA sau CAA este suspectată sau confirmată, trebuie întrerupt tratamentul curent cu medicamente antibacteriene, inclusiv moxifloxacină și trebuie inițiate imediat măsuri terapeutice adecvate. În plus, trebuie luate măsuri adecvate de control al infecției, pentru a reduce riscul de transmitere. Medicamentele antiperistaltice sunt contraindicate la pacienți care dezvoltă diaree gravă.

Pacienți cu miastenia gravis

Moxifloxacina trebuie utilizată cu precauție la pacienții cu miastenia gravis, deoarece simptomele pot fi agravate.

Tendinită și ruptură de tendon

Tendinita și ruptura de tendon (mai ales la nivelul tendonului lui Ahile, fără a se limita la acesta), uneori bilaterală, poate surveni în primele 48 ore de la inițierea tratamentului cu chinolone și fluorochinolone, apariția acestora fiind raportată chiar și timp de până la câteva luni de la oprirea tratamentului. Riscul de tendinită și ruptură de tendon este crescut la pacienții vârstnici, la pacienții cu insuficiență renală, la pacienții cu transplant de organ solid și la cei tratați concomitent cu corticosteroizi. Prin urmare, utilizarea concomitentă de corticosteroizi trebuie evitată.

La primul semn de tendinită (de exemplu, umflare însoțită de durere, inflamație), tratamentul cu moxifloxacină trebuie oprit și trebuie avut în vedere un tratament alternativ. Membrul (membrele) afectat(e) trebuie tratat(e) în mod corespunzător (de exemplu, prin imobilizare). Nu trebuie să utilizați corticosteroizi, dacă apar semne de tendinopatie.

Pacienți cu insuficiență renală Pacienții vârstnici cu tulburări renale trebuie să folosească cu precauție moxifloxacină, dacă nu pot menține un aport de lichide adecvat, deoarece deshidratarea poate crește riscul de insuficiență renală.

Tulburări de vedere

Dacă apar tulburări de vedere sau dacă apar orice reacții care afectează ochiul, trebuie consultat imediat oftalmologul (vezi pct. 4.7 și 4.8).

Disglicemie

Ca în cazul tuturor chinolonelor, au fost raportate tulburări ale glucozei din sânge, incluzând atât hipoglicemie, cât și hiperglicemie (vezi pct. 4.8), de regulă la pacienții cu diabet zaharat care primesc tratament concomitent cu un medicament hipoglicemiant oral (de exemplu, glibenclamidă) sau cu insulină. Au fost raportate cazuri de comă hipoglicemică. La pacienții cu diabet zaharat, se recomandă monitorizarea atentă a glicemiei.

Prevenirea reacțiilor de fotosensibilizare

S-a constatat că chinolonele pot determina reacții de fotosensibilizare la pacienți. Totuși, studiile au arătat că moxifloxacina prezintă un risc scăzut de inducere a fotosensibilizării. Cu toate acestea, pacienții trebuie sfătuiți să evite, pe parcursul tratamentului cu moxifloxacină, expunerea atât la radiații UV, cât și la lumina solară puternică și/sau pe timp îndelungat (vezi pct. 4.8).

Pacienți cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază

Pacienții cu antecedente heredo-colaterale sau cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază prezent sunt predispuși la apariția reacțiilor hemolitice, în timpul tratamentului cu chinolone. De aceea, în cazul acestor pacienți, moxifloxacina trebuie administrată cu precauție.

Inflamarea țesutului peri-arterial

Soluția perfuzabilă de moxifloxacină este numai pentru administrare intravenoasă. Administrarea intraarterială trebuie evitată, deoarece studiile preclinice au demonstrat inflamare tisulară peri-arterială după administrarea pe această cale.

Pacienți cu cSSSI speciale

Nu a fost stabilită eficacitatea moxifloxacinei în tratamentul infecțiilor arsurilor grave, fasciitelor și infecțiilor piciorului diabetic asociat cu osteomielită.

Pacienți care urmează o dietă cu restricție de sodiu

Acest medicament conține sodiu 1206 mg per doză, echivalent cu 60% din doza zilnică maximă recomandată de OMS, de 2 g sodiu pentru un adult.

Interferențe cu testele biologice

Tratamentul cu moxifloxacină poate interfera cu testul culturilor de Mycobacterium spp. prin suprimarea creșterii micobacteriilor, determinând rezultate fals negative în cazul probelor prelevate de la pacienți tratați la acel moment cu moxifloxacină.

Pacienți cu infecții cu SARM

Moxifloxacina nu este recomandată pentru tratamentul infecțiilor cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM). În cazul infecțiilor suspectate sau confirmate cu SARM, trebuie inițiat tratamentul cu un medicament antibacterian corespunzător (vezi pct. 5.1). Copii și adolescenți

Din cauza reacțiilor adverse asupra cartilajelor animalelor tinere (vezi pct. 5.3), administrarea moxifloxacinei la copii și adolescenți < 18 ani este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.4

Spuneți medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luați, ați luat recent sau s-ar putea să luați orice alte medicamente.

Atunci când vi se administrează Moxifloxacina Kabi aveți în vedere următoarele Dacă utilizați Moxifloxacina Kabi împreună cu alte medicamente care vă afectează inima, există un risc crescut de a vă afecta bătăile inimii. De aceea, nu utilizați Moxifloxacina Kabi împreună cu următoarele medicamente:

  • Medicamente care aparțin grupului de antiaritmice (cum sunt: chinidină, hidrochinidină, disopiramidă, amiodaronă, sotalol, dofetilid, ibutilid);
  • Neuroleptice (cum sunt: fenotiazină, pimozidă, sertindol, haloperidol, sultopridă);
  • Antidepresive triciclice;
  • Unele antibiotice (cum sunt: saquinavir, sparfloxacină, eritromicină administrată pe cale intravenoasă, pentamidină, antimalarice, în special halofantrină);
  • Unele antihistaminice (cum sunt: terfenadină, astemizol, mizolastină);
  • Alte medicamente, cum sunt: cisapridă, vincamină administrată pe cale intravenoasă, bepridil și difemanil.

Trebuie să îl anunțați pe medicul dumneavoastră:

  • dacă luați alte medicamente care pot să scadă concentrațiile potasiului din sângele dumneavoastră (de exemplu, unele diuretice, unele laxative și clisme [doze mari] sau corticosteroizi [medicamente antiinflamatoare], amfotericină B);
  • dacă luați alte medicamente care pot cauza bătăi lente ale inimii, deoarece acestea pot crește, de asemenea, riscul unor perturbări grave ale bătăilor inimii în timpul tratamentului cu Moxifloxacina Kabi;
  • dacă luați în prezent anticoagulante orale (de exemplu, warfarină); se poate să fie nevoie ca medicul dumneavoastră să vă monitorizeze timpii de coagulare ai sângelui.

Moxifloxacina Kabi împreună cu alimente, băuturi și alcool Efectul Moxifloxacina Kabi nu este influențat de alimente, inclusiv produse lactate. Nu trebuie să consumați alcool în timpul tratamentului cu Moxifloxacina Kabi.

Interacțiuni cu alte medicamente

Nu poate fi exclus un efect aditiv de prelungire a intervalului QT al moxifloxacinei și al altor medicamente care pot prelungi intervalul QT. Acest efect poate induce un risc crescut de aritmii ventriculare, inclusiv torsada vârfurilor. De aceea, administrarea concomitentă a moxifloxacinei cu oricare dintre următoarele medicamente este contraindicată (vezi, de asemenea, pct. 4.3):

  • antiaritmice clasa IA (de exemplu, chinidină, hidrochinidină, disopiramidă);
  • antiaritmice clasa III (de exemplu, amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă);
  • neuroleptice (de exemplu, fenotiazine, pimozidă, sertindol, haloperidol, sultopridă);
  • antidepresive triciclice;
  • anumite medicamente antimicrobiene (saquinavir, sparfloxacină, eritromicină intravenos, pentamidină, antimalarice, îndeosebi halofantrină);
  • anumite antihistaminice (terfenadină, astemizol, mizolastină);
  • alte medicamente (cisapridă, vincamină intravenos, bepridil, difemanil).

Moxifloxacina trebuie utilizată cu precauție la pacienții care sunt tratați cu medicamente care pot reduce potasemia (de exemplu, diuretice de ansă și diuretice tiazidice, laxative și clisme [doze mari], corticosteroizi, amfotericină B) sau medicamente care determină bradicardie semnificativă clinic.

După administrarea de doze repetate la voluntari sănătoși, moxifloxacina a crescut Cmax a digoxinei cu aproximativ 30%, fără afectarea ASC sau a valorilor minime. Nu sunt necesare precauții la asocierea cu digoxina.

În studiile realizate la voluntari cu diabet zaharat, administrarea orală concomitentă a moxifloxacinei cu glibenclamidă a determinat o scădere cu aproximativ 21% a concentrației plasmatice maxime a glibenclamidei. Asocierea glibenclamidă și moxifloxacină poate teoretic să determine o hiperglicemie ușoară și tranzitorie. Totuși, modificările farmacocinetice observate la glibenclamidă nu au determinat modificări ale parametrilor farmacodinamici (glicemie, insulinemie). De aceea, nu a fost observată nicio interacțiune clinic semnificativă între moxifloxacină și glibenclamidă.

Modificări ale INR (International Normalised Ratio)

A fost raportat un număr mare de cazuri în care s-a înregistrat o creștere a activității anticoagulantelor orale la pacienții cărora li s-au administrat medicamente antibacteriene, în special fluorochinolone, macrolide, tetracicline, cotrimoxazol și anumite cefalosporine. Factorii de risc par a fi afecțiunile inflamatorii și infecțioase, vârsta și starea generală a pacientului. În aceste situații, este dificil de evaluat dacă infecția sau tratamentul determină modificări ale INR (International Normalised Ratio). O măsură de precauție ar fi monitorizarea mai frecventă a INR. Dacă este necesar, dozarea anticoagulantului oral trebuie să fie ajustată corespunzător.

Studiile clinice nu au demonstrat interacțiuni după administrarea concomitentă a moxifloxacinei cu: ranitidină, probenecid, contraceptive orale, suplimente de calciu, morfină administrată parenteral, teofilină, ciclosporină sau itraconazol.

Studiile in vitro cu enzimele citocromului uman P450 susțin aceste rezultate. Având în vedere aceste rezultate, este puțin probabilă o interacțiune metabolică prin intermediul enzimelor citocromului P450.

Interacțiunea cu alimentele

Moxifloxacina nu are interacțiuni semnificative clinic cu alimentele, inclusiv produse lactate.

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.5

Sarcină, alăptare & fertilitate

Prospect · pct. 2 RCP · pct. 4.6

Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă, adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Nu utilizați Moxifloxacina Kabi dacă sunteți gravidă sau alăptați. Studiile la animale nu indică faptul că fertilitatea dumneavoastră va fi afectată de utilizarea acestui medicament.

Sarcina

Siguranța administrării moxifloxacinei la gravide nu a fost evaluată. Studii la animale au demonstrat toxicitate asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Nu se cunoaște riscul potențial la om. Din cauza riscului experimental de afectare a cartilajelor articulațiilor de susținere la animalele imature de către fluorochinolone și afectări reversibile ale cartilajelor la copii tratați cu unele fluorochinolone, moxifloxacina nu trebuie administrată la gravide (vezi pct. 4.3).

Alăptarea Nu sunt disponibile date referitoare la femeile care alăptează. Date preclinice indică faptul că mici cantități de moxifloxacină sunt secretate în laptele matern. În absența datelor obținute la oameni și din cauza riscului experimental de afectare a cartilajelor articulațiilor de susținere la animalele imature de către fluorochinolone, alăptarea este contraindicată în timpul tratamentului cu moxifloxacină (vezi pct. 4.3).

Fertilitatea

Studiile la animale nu indică afectarea fertilității (vezi pct. 5.3.).

Text oficial · Prospect · pct. 2RCP · pct. 4.6

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacții adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Adresați-vă imediat medicului dumneavoastră și tratamentul trebuie întrerupt, dacă apar reacțiile adverse enumerate mai jos, deoarece acestea pot pune viața în pericol:

Reacțiile adverse observate în studii clinice și derivate din rapoartele de după punerea pe piață cu moxifloxacină 400 mg pe zi, administrată pe cale intravenoasă sau orală (numai intravenoasă, secvențial [intravenos/oral] și administrare orală), clasificate în funcție de frecvența apariției sunt descrise mai jos:

În afară de greață și diaree, toate reacțiile adverse au fost observate cu o frecvență mai mică de 3%.

În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității. Frecvențele sunt definite, astfel:

Următoarele reacții adverse au o frecvență mai mare de apariție la pacienții cărora li se administrează moxifloxacină intravenos, cu sau fără tratament oral ulterior:

Frecvente: Creștere a valorilor plasmatice ale gama-glutamil-transferazei; Mai puțin frecvente: Tahiaritmii ventriculare, hipotensiune arterială, edem, colită asociată administrării antibioticelor (incluzând colită pseudomembranoasă, în cazuri foarte rare, asociată cu complicații care pot pune viața în pericol, vezi pct. 4.4), convulsii incluzând convulsii de tip grand mal (vezi pct. 4.4), halucinații, afectare renală (incluzând creșterea valorilor plasmatice ale ureei și ale creatininei), insuficiență renală (vezi pct. 4.4).

Au fost cazuri foarte rare ale următoarelor reacții adverse raportate după tratamentul cu alte fluorochinolone, care pot, de asemenea, să apară în timpul tratamentului cu moxifloxacină: presiune intracraniană crescută (incluzând pseudotumor cerebri), hipernatremie, hipercalcemie, anemie hemolitică.

Raportarea reacțiilor adverse Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Str, Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Text oficial · Prospect · pct. 4RCP · pct. 4.8

Compoziție & excipienți

Prospect · pct. 6 RCP · pct. 2 + 6.1

Ce conține Moxifloxacina Kabi

  • Substanța activă este moxifloxacină. Fiecare flacon a 250 ml conține moxifloxacină 400 mg (sub formă de clorhidrat). Fiecare ml conține moxifloxacină 1,6 mg (sub formă de clorhidrat).
  • Celelalte componente sunt: acetat de sodiu trihidrat, acid sulfuric (pentru ajustarea pH-ului), sulfat de sodiu anhidru și apă pentru preparate injectabile (vezi pct. Moxifloxacina Kabi conține sodiu).

Cum arată Moxifloxacina Kabi și conținutul ambalajului Moxifloxacina Kabi este o soluție perfuzabilă galbenă, limpede.

Moxifloxacina Kabi este ambalat în cutii conținând flacoane din polietilenă de joasă densitate a 250 ml, reprezentând ambalajul primar închis cu o capsă care conține un disc din cauciuc care permite inserția acului. Cutiile conțin 1, 10, 20, 25 sau 40 flacoane.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deținătorul autorizației de punere pe piață și fabricantul

Deținătorul autorizației de punere pe piață FRESENIUS KABI ROMANIA SRL Strada Henri Coandă, Nr. 2,

Oraș Ghimbav, Județ Brașov, România Telefon: +40 (0)268 40 62 60 Fax: +40 (0)268 40 62 63 e-mail: office-ro@fresenius-kabi.com

Fabricantul Fresenius Kabi Polska Sp. z.o.o. ul. Sienkiewicza 25, 99-300 Kutno Polonia

Acest medicament este autorizat în Statele Membre ale Spațiului Economic European sub următoarele denumiri:

Statul membru Denumire comercială Austria Moxifloxacin Kabi 400 mg Infusionslösung Belgia Moxifloxacine Fresenius Kabi 400mg/250ml oplossing voor infusie Bulgaria Моксифлоксацин Каби 400 mg/250 ml инфузионен разтвор Croația Moxifloxacin Kabi 400 mg/250 ml otopina za infuziju Danemarca Moxifloxacin Fresenius Kabi Finlanda Moxifloxacin Fresenius Kabi 400 mg/250 ml infuusioneste, liuos Germania Moxifloxacin Kabi 400 mg Infusionslösung Irlanda Moxifloxacin 400 mg/250 ml solution for infusion Luxemburg Moxifloxacin Kabi 400 mg/250 ml solution pour perfusion Țările de Jos Moxifloxacine Fresenius Kabi 400mg/250ml oplossing voor infusie Republica Cehă Moxifloxacin Kabi Republica Slovacă Moxifloxacin Kabi 400 mg/250 ml infúzny roztok România Moxifloxacina Kabi 400 mg/250 ml soluție perfuzabilă Slovenia Moksifloksacin Kabi 400 mg/250 ml raztopina za infundiranje Spania Moxifloxacino Kabi 400 mg/250 ml solución para perfusión Suedia Moxifloxacin Fresenius Kabi 400 mg/250 ml, infusionsvätska, lösning Ungaria Moxifloxacin Kabi 400 mg/250 ml oldatos infúzió

Acest prospect a fost revizuit în mai 2026.

Un flacon sau o pungă a 250 ml conține moxifloxacină 400 mg (sub formă de clorhidrat).

Un ml conține moxifloxacină 1,6 mg (sub formă de clorhidrat).

Excipient cu efect cunoscut:

250 ml soluție perfuzabilă conțin sodiu 54,4 mmol.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Acetat de sodiu trihidrat Sulfat de sodiu anhidru Acid sulfuric (pentru ajustarea pH-ului) Apă pentru preparate injectabile

Acetat de sodiu trihidrat · excipient
Sulfat de sodiu anhidru · excipient
Acid sulfuric (pentru ajustarea pH-ului) · excipient
Apă pentru preparate injectabile · excipient
Text oficial · Prospect · pct. 6RCP · pct. 2 + 6.1

Păstrare & valabilitate

Prospect · pct. 5 RCP · pct. 6.3 + 6.4

Întrucât acest medicament va fi administrat de către profesioniștii din domeniul sănătății, aceștia vor fi responsabili pentru păstrarea corectă a medicamentului atât înainte, cât și în timpul utilizării, precum și pentru eliminarea corectă a reziduurilor.

Nu lăsați acest medicament la vederea și îndemâna copiilor.

Nu utilizați acest medicament după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului și pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A nu se păstra la frigider sau congela. A se păstra flaconul în cutie, pentru a fi ferit de lumină.

Acest medicament este numai pentru o singură utilizare. Orice cantitate de soluție neutilizată trebuie aruncată.

Ca urmare a păstrării la temperaturi scăzute poate apărea un precipitat, care se redizolvă la temperatura camerei.

Medicamentul nu trebuie utilizat, dacă soluția conține particule vizibile sau dacă soluția este tulbure.

Medicul dumneavoastră sau personalul medical din spital vor păstra, în mod obișnuit, Moxifloxacina Kabi și răspund de calitatea medicamentului atunci când acesta este desigilat și nu este utilizat imediat. De asemenea, aceștia răspund de eliminarea corectă a oricărei cantități de Moxifloxacina Kabi neutilizate.

MEDICAMENTELE EXPIRATE ȘI/SAU NEUTILIZATE TREBUIE RETURNATE LA SPITALE PUBLICE SAU PRIVATE.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

3 ani

Stabilitatea chimică și fizică în utilizare a fost demonstrată pentru 24 de ore, la 25oC.

Din punct de vedere microbiologic, exceptând situațiile când metoda de deschidere/reconstituire/ diluare exclude riscul de contaminare microbiologică, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, responsabilitatea privind durata și condițiile de păstrare înainte de utilizare revine utilizatorului.

A nu se păstra la frigider sau congela. A se păstra recipientul în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

Pentru condițiile de păstrare ale medicamentului deschis/diluat, vezi pct. 6.3.

Text oficial · Prospect · pct. 5RCP · pct. 6.3 + 6.4

Ambalaje

Cutie cu 1 flac. PEJD (KabiPac) a 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/01
Cutie cu 10 flac. PEJD (KabiPac) a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/02
Cutie cu 20 flac. PEJD (KabiPac) a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/03
Cutie cu 25 flac. PEJD (KabiPac) a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/04
Cutie cu 40 flac. PEJD (KabiPac) a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/05
Cutie cu 1 punga din poliolefina (freeflex) cu ambalaj exterior de protectie din aluminiu, a 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/06
Cutie cu 10 pungi din poliolefina (freeflex) cu ambalaj exterior de protectie din aluminiu, a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/07
Cutie cu 20 pungi din poliolefina (freeflex) cu ambalaj exterior de protectie din aluminiu, a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/08
Cutie cu 25 pungi din poliolefina (freeflex) cu ambalaj exterior de protectie din aluminiu, a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/09
Cutie cu 40 pungi din poliolefina (freeflex) cu ambalaj exterior de protectie din aluminiu, a cate 250 ml sol. perf. (400 mg moxifloxacina) · 11511/2019/10

Documente oficiale